|
|
|
Obiceiuri de nunta
1. Petitul Tanarul, impreuna cu tatal sau cu cativa prieteni, merge s-o ceara pe aleasa lui direct de la parintii. Pentru acest eveniment, familia miresei se pregateste cu un ospatat. Desi hotararea de a face nunta este de obicei luata dinainte, petitul este o formalitate prielnica pentru ca cele doua familii sa petreaca mai mult timp impreuna.
2. Marsul Nuptial Celebrul mars nuptial dateaza din 1858, din timpul nuntii regale a printesei Victoria (Marea Britanie) cu printul Frederick William (Prusia). Printesa era innebunita dupa Mendelssohn si Wagner, asa ca i-a ales si pentru nunta ei. La scurt timp, toate miresele din Marea Britanie adoptasera acest mars pentru nunta, instaurand astfel o traditie a nuntilor din vest.
3. Fedelesul Este petrecerea care se face in seara de dinaintea nuntii la casa miresei (de regula) si la care participa tinerii prieteni ai celor doi miri. Astfel, invitatii lucreaza ornamentele care vor fi puse in bradul de nunta, din diverse materiale, iar apoi stau de vorba si petrec cu bautura si dans.
4. Bradul Este cu siguranta cea mai cunoscuta traditie de nunta. Dis-de-dimineata, ginerele, impreuna cu prieteni apropiati impodobesc doi brazi cu diferite obiecte, fructe si chifle. Mai intai, brazii sunt purtati cu chef si voie buna de tinerii necasatoriti la casa nasului si la cea a miresei. Bradul este simbolul vigorii si al tineretii, iar impodobirea lui simbolizeaza viata 'imbelsugata' a noii familii.
5. Barbieritul mirelui Acest obicei se desfasoara in paralel cu gatitul miresei. Cavalerul il barbiereste, in mod simbolic, pe ginere. Traditia consta intr-un joc: mirele, asezat pe un scaun, cu bani sub picior, nu trebuie sa-l lase pe lautar sa-i ia banii. Barbieritul mirelui reprezinta un simbol al pregatirii baiatului pentru nunta. Iar obiceiul are o semnificatie ritualica initiatica, ultima dintr-un lung sir de initieri la care era supus baiatul in cursul deveniri sale ca barbat.
6. Imbracatul miresei Nasa, mama miresei si domnisoarele de onoare o ajuta pe mireasa sa se gateasca. La sfarsit, nasa ii leage voalul si coronita. Se desfasoara in acelasi timp cu barbieritul mirelui si simbolizeaza pregatirea fetei pentru nunta. In vechime la acest ritual puteau lua parte mai multa lume din partea miresei. Cum gatitul era destul de laborios (se foloseau cele mai bune haine, se faceau impletituri complicate ale parului), fetele cantau cantece cu tema despartirii. 'Ia-ti mireasa ziua buna' si altele.
7. Vesmintele de nunta In Roma antica, albul era considerat culoarea bucuriei, mai tarziu, in Evul Mediu a simbolizat puritate. Termenul vechi francez 'trousseau' se traduce prin balot de imbracaminte. In vremurile stravechi, prietenii si membrii familiilor celor doi, se imbracau la fel ca mirii pentru a deruta spiritele malefice si de a deturna farmecele. Obiceiul a evoluat in timp si astazi, mai ales la americani, domnisoarele de onoare si cavalerii poarta haine de aceeasi culoare si care de multe ori sunt croite la fel.
8. Voalul miresei In societatea romana si in Evul Mediu, ridicarea valului era dreptul exclusiv al mirelui si reprezenta un semn al autoritatii barbatului asupra femeii. Insa alte surse sustin ca obiceiul dateaza din timpul in care erau la moda nuntile 'aranjate', iar fata miresei era acoperita pana cand mirele o insotea la ceremonie, moment in care era prea tarziu sa se razgandeasca, daca nu i-ar fi placut chipul ei.
9. Jartiera Exista mai multe origini ale acestei traditii de scoatere a jartierei de catre mire. In timpurile stravechi, unii invitati aveau obiceiul sa fure ciorapii miresei cand aceasta era impreuna cu sotul ei in camera nuptiala, pentru a vedea cine se casatoreste urmatorul. Alte izvoare indica o dorinta a barbatilor de a fura ciorapul miresei pentru a avea succes in dragoste. Si pentra ca mireasa sa nu se aleaga cu hainele sfasiate in timpul petrecerii, s-a adoptat sistemul ca ea sa arunce de buna voie ciorapul. Insa unii tineri, mai nerabdatori, voiau sa-l ia cu forta, asa ca era nevoie de interventia mirelui. Astfel s-a ajuns ca in zilele noastre, mirele sa scoata ciorapul miresei, inlocuit mai tarziu cu jartiera.
10. Buchetul miresei In vremuri stravechi aproape orice putea fi considerat ca fiind prevestitor de rele. De aceea miresele foloseau plante, cunoscute pentru protectia pe care o puteau asigura impotriva relelor. Ele erau prinse pe imbracamintea miresei, din cap pana la picioare, facand-o sa arate mai mult ca o salata asortata umblatoare. Mai tarziu, plantele au inceput sa fie inlocuite cu flori, doar din simt estetic, si sa se mute de pe vestminte pe buchetul de mireasa.
11. Ceva vechi, Ceva nou, Ceva imprumutat, Ceva albastru Traditia de nunta care isi are radacinile in Anglia secolului al XIX-lea cere ca mireasa sa poarte in ziua casatoriei, pentru a avea o casnicie reusita, patru elemente, la alegere, care pot fi o piesa de imbracaminte, bijuterie etc., dar care sa aiba urmatoarele caracteristici precise: Ceva vechi, Ceva nou, Ceva imprumutat, Ceva albastru. Semnificatia acestor elemente este urmatoarea: - ceva vechi - legatura familiala a miresei cu viata ei de dinainte de casatorie (de obicei este o bijuterie de familie) - ceva nou - reusita si succesul in viitor (in general rochia de mireasa) - ceva imprumutat - norocul si fericirea viitorilor miri (un accesoriu deja purtat de o alta mireasa in ziua nuntii care acum are o viata fericita) - ceva albastru - fidelitatea si puritatea intr-un cuplu (un element discret, un accesoriu)
12. Hora miresei (Nuneasca) se danseaza acasa la mireasa, prilej cu care soacra mica imparte diferite cadouri nasilor, socrilor si, uneori, rudelor apropiate.
13. Ruperea turtei Nasa comanda si plateste o turta impodobita cu diverse ornamente, impletituri si alte forme. In mod simbolic, turta este rupta deasupra capului miresei si este data spre consum invitatilor. Se spune ca aduce noroc celor care mananca din ea. Obiceiul se pastreaza din vremea Romei antice.
14. Cavalerii si domnisoarele de onoare Cavalerii si domnisoarele de onoare se regasesc in ritualul nuntii datorita unei legi romane care cerea ca la o nunta sa existe cel putin zece martori. De asemenea, in antichitate se credea ca spiritele rele pot participa la o nunta cu scopul de a crea haos si neintelegeri. In acest sens, invitatii se imbracau in ton cu mirii, pentru ca spiritele rele sa nu stie cine se casatoreste. Asa se explica de ce domnisoarele si cavalerii de onoare poarta haine asemanatoare cu cele ale mirelui si miresei.
15. Udatul Mireasa, flacaul cu bradul si alaiul miresei merg la cea de-a treia fintina spre rasarit, numarata de la casa miresei, insotiti de lautari. Pe drum, mireasa si flacaul poarta un ulcior (sau o vadra de lemn in alte zone), legat cu stergar tesut in casa, pina la fintina. Aici, flacaul scoate apa de trei ori si, de fiecare data, impreuna cu mireasa, stropeste multimea cu un manunchi de busuioc, inmuiat in apa din ulcior, in semn de urare de maritis la fete, insuratoare la flacai si spor la neveste. Flacaul poate fi altul decit purtatorul bradului si va pastra ca dar ulciorul nou si stergarul cu care a facut udatul. Intorsi de la apa, nuntasii incing o hora in care mireasa trece pe la fiecare si ii prinde in piept floarea de nunta. Aceleasi flori sau cocarde le vor primi nuntasii mirelui, nasii, alti invitati la biserica.
16. Schimbul de verighete Aceasta frumoasa traditie provine din Egiptul antic. Ei credeau ca exista la degetul al treilea al mainii stangi o vena care ducea direct la inima, de aceea inelele erau din material textil (canepa) si simbolizau astfel unirea inimilor. Mai tarziu romanii au adoptat obiceiul, dar au inovat facand inelele de fier pentru a simboliza forta legaturii dintre soti. Prin Evul Mediu britanicii au inlocuit fierul cu aur, simbol al puritatii si al prosperitatii.
17. Unirea mainilor drepte Mana dreapta simbolizeaza putere, resurse si scop. Unirea mainilor drepte a mirilor inseamna ca cei doi se pot baza unul pe celalalt si pe resursele pe care fiecare le-a adus in casatorie. In plus, acest obicei reprezinta uniunea a doua vieti intr-una singura.
18. De ce sta mireasa in stanga mirelui Mirele trebuie sa-si protejeze intotdeauna mireasa. De aceea, el o aseza in partea stanga pentru a se folosi de sabia din mana dreapta impotriva unui atac.
19. Sarutul Inca o traditie faimoasa si frumoasa deopotriva! Obiceiul sarutului dateaza din Evul Mediu, insa la acea vreme avea o cu totul alta semnificatie: el era 'pecetea' incheierii unui acord. Chiar si in Roma antica se pare ca se folosea in acest scop. Mai tarziu, obiciul s-a transmis cu aceeasi semnificatie si la nunta, cand la sfarsitul ceremoniei cei doi miri, sarutandu-se, pecetluiau juramintele facute.
20. Aruncarea cu grau si orez Aruncarea cu grau si orez reprezinta o traditie de nunta care, in ultima vreme, pare sa fie inlocuita cu aruncarea de confetti multicolore la iesirea din biserica si de la starea civila. Acest obicei isi are originea intr-un stravechi ritual pagan care consta in aruncarea de seminte/graunte peste tinerii casatoriti in ziua nuntii, seminte a caror forta si mai ales fertilitate le-ar fi fost transmise prin acest gest simbolic. Astfel, prin trasfer, nunta devine una binecuvantata si fertila. Varianta confetiilor pierde din conotatiile ritului, efectul vizual insa nu poate fi neglijat. In zilele noastre exista si varianta aruncarii de petale de flori, gest al carui simbolism este supraincarcat cu simbolismul florilor ale caror petale sunt alese. De asemenea, gestul aruncarii 'alunga spiritele rele' din calea mirelui si a miresei, netezindu-le astfel drumul pe care au ales sa paseasca impreuna.
21. Spargerea paharului Un obicei evreiesc care reprezinta distrugerea templului din Ierusalim. De cele mai multe ori, cuplurile pastreaza bucati din paharul spart la nunta intr-o cutie.
22. Furatul miresei Poporul roman este un popor vesel si uneori pus pe sotii. Se presupune ca mirele nu trebuie sa aibe ochi decat pentru mireasa lui, dar unii glumeti profita de neatentia mirelui si fura mireasa. El este dator sa o caute sau sa o rascumpere. In unele zone, rapitorii au datoria de a nu lasa mireasa pe jos, ea trebuie purtata numai in brate. In alte zone, se considera ca daca mireasa a fost furata pana la ora 24.00 datoria o va plati nasul, daca a fost furata dupa 24.00 mirele este cel care va plati. De multe ori, spre hazul invitatilor, mirele este pus sa indeplineasca anumite sarcini.
23. Mancarea si vinul Receptia reprezinta sarbatorirea oficiala a noului cuplu si se face de regula printr-o petrecere cu mancare din belsug si cu bautura. Vinul servit mesenilor simbolizeaza impartasirea vietii mirilor cu Dumnezeu.
24. Tortul de nunta Romanii aveau obiceiul ca la sfarsitul ceremoniei de casatorie sa rupa o paine deasupra capului miresei, iar numarul firmiturilor indica cati copii va avea noul cuplu. Invitatii culegeau aceste firmituri si le pastrau pentru noroc. Cu timpul, prin rafinament, painea a fost inlocuita cu prajituri si mai tarziu cu tortul miresei.
25. Aruncatul buchetului O alta traditie foarte cunoscuta! Mireasa se intoarce cu spatele la grupul de fete tinere, nemaritate, si arunca la intamplare buchetul. Fata care-l prinde este cea care se va marita prima. Unele traditii spun ca se va marita in acelasi an.
26. Scosul voalului Aproape de sfarsitul nuntii, nasa scoate voalul de pe capul miresei si ii pune o esarfa sau un batic, simbolizand trecerea de la statutul de fata la cel de nevasta. Voalul miresei se pune pe capul unei fete necasatorite, de regula pe capul celei care a prins buchetul.
27. Trecerea peste prag cu mireasa in brate Din timpuri stravechi exista obiceiul ca mireasa sa intre pentru prima oara in casa cea noua pe usa principala. Daca se impiedica sau punea piciorul stang pe prag se credea ca va fi ghinionista. De aceea, s-a format obiceiul ca mirele sa o treaca el insusi peste prag, pentru a se asigura ca totul va fi bine.
28. Luna de miere Desi 'luna de miere' se refera la o perioada de vacanta
binemeritata si mult asteptata de cuplu, sintagma nu are niste radacini tocmai
placute pentru mireasa mai ales. In vechime barbatii nu prea faceau curte
fetelor, iar cea mai simpla metoda de a avea o nevasta era de a o lua pe sus.
Pentru a prinde putere, el consuma un soi de bautura fermentata intaritoare ce
continea si miere. Dupa ce o aducea acasa, daca reusea sa impiedice fuga
miresei timp de un ciclu lunar, atunci casatoria era considerata valida.
Mireasa era silita sa bea din aceeasi bautura care continea miere, pentru ca se
credea ca are efect
