STUDIUL PRIVIND CORELATIA COMUNICARE INTERPERSONALA - CLIMAT PSIHOSOCIAL IN SCOALA MILITARA DE MAISTRI MILITARI SI SUBOFITERI A F.T.

1. PRECIZARI CONCEPTUALE

Climatul organizational reprezinta o stare mintala si emotional-atitudinala care domina, cronic ori temporar, in randul membrilor unei organizatii si care exercita actiunea, cu precadere, asupra fiintelor umane in domenii cum ar fi invatamantul, armata, institutii de sanatate publica, alte organizatii publice, etc.

Climatul organizational sau institutional, cum mai este denumit, poate avea conotatie pozitiva sau negativa.

Astfel, climatul organizational pozitiv este un factor de intarire a grupului, in miscarea sa spre atingerea scopurilor organizatiei, in timp ce climatul organizational negativ constituie o sursa de perturbari si disfunctii, atat la nivelul activitatii indivizilor, cat si la nivelul intregii organizatii.

La nivelul unei organizatii militare, climatul organizational se refera la ansamblul caracteristicilor militare si umane ale acesteia, printre care sunt: practicile de luare a deciziilor in cadrul organizatiei, functionarea comenzii ca un tot unitar, dezvoltarea relatiilor de cooperare intre comandant si subordonati, stimularea performantelor individuale, satisfactia fata de anumite aspecte ale vietii si activitatii personalului din cadrul acesteia, etc.

Climatul organizational, operationalizat in dimensiuni, variabile si indicatori poate fi evaluat, atribuindu-i-se, in final, calificative rezultate din masurarea indicatorilor.

Indicatorii apreciati cu conotatii negative releva perturbari ale scopurilor principale ale organizatiei militare, iar cei apreciati pozitiv determina atingerea scopurilor organizatiei militare.

Cadrele didactice dintr-o unitate militara de invatamant, considerate a fi personalul cu cea mai mare stabilitate si carora li se preiau informatiile referitoare la climatul organizational, il resimt pe baza propriilor criterii si scale de valori, determinate de caracteristicile de personalitate si atitudinale individuale, dar si de o oarecare uniformitate a modului de a concepe ansamblul activitatilor din unitate.

Rezultanta exprimarii opiniilor sincere ale fiecaruia dintre componentii organizatiilor este conforma cu situatia reala din organizatia respectiva.

Climatul organizational depinde de mediul in care se desfasoara activitatea unitatii, de omogenitatea gradului de pregatire a cadrelor, de structura microgrupurilor formate de cadrele militare incadrate in elementele structurale ale unei unitati (catedra, companie, baterie, nava, birou, compartimente, etc.).

In acest context comunicarea manageriala este elementul de legatura care poate aprecia sau deprecia indicatorii de baza ai climatului social. Din aceste motive mi-am propus sa dezvolt o cercetare simpla, particularizata la scoala din care fac parte.

2. OBIECTIVELE CERCETARII

a)         Obiective principale:

acordarea calificativului climatului organizational.

acordarea calificativului comunicarii manageriale

b)     Obiective secundare:

relevarea satisfactiei/insatisfactiei membrilor fata de statusul fiecaruia in cadrul organizatiei scolare militare;

reliefarea gradului de satisfactie a personalului unitatii militare fata de anumite aspecte ale climatului organizational;

prezentarea nivelului valorizarii, de catre cadrele militare, a unor aspecte privind comunicarea in mediu militar.

3. METODA DE CULEGERE A DATELOR. ESANTION

Pentru evaluarea climatului organizational la nivelul scolii militare, se propune metoda chestionarului. Chestionarul ales are 59 de intrebari, structurate pe urmatoarele dimensiuni:

1-     satisfactia fata de unele aspecte ale activitatii in scoala militara;

2-     increderea;

3-     atitudinea fata de practicile stimulative (pozitive sau negative) din unitate;

4-     cooperarea si comunicarea intre cadre; eficienta muncii;

5-     prezenta valorilor, in special a celor militare, in cadrul unitatii;

Pentru atingerea obiectivelor cercetarii, am constituit un esantion care sa cuprinda 1/5 pana la 1/3 din totalul cadrelor militare si personalului civil contractual ale unitatii, respectandu-se principiul reprezentativitatii, astfel incat esantionul sa cuprinda, in proportii egale, cadre cu functii de conducere si cu functii de executie, atat ofiteri, cat si subofiteri si maistri militari.

PROCEDEUL DE ANALIZA A DATELOR SI DE INTERPRETARE A REZULTATELOR OBTINUTE

Majoritatea itemilor din chestionare sunt construiti pe scale gradate, de la "foarte putin" la "foarte mult", de la "in foarte mica masura" la "in foarte mare masura" etc. Fiecarei trepte i se atribuie, corespunzator conotatiei maxim negative - cifra 1, pana la conotatia maxim pozitiva - cifra 5, conform tabelului de mai jos:

1. Pentru intrebarile 1 si 2, se aplica formula:

, unde:

M = procentajul subiectilor multumiti de aspectul prezentat;

Rm = raspunsul afirmativ nr. "m" (al subiectului nr. "m") la intrebarea respectiva;

n = nr. de subiecti.

2. Pentru intrebarile 3-12, 14-19, 20, 21, 24-29, 30-56 se aplica formula:

, unde:

Cj = procentajul subiectilor al caror raspuns e situat pe treapta "j" a scalei (j = 1, 2, 3, 4, 5), prezentate in tabelul de mai sus;

Rj = raspunsul corespunzator treptei "j" a scalei (j = 1, 2, 3, 4, 5) ;

n = nr. de subiecti.

3. Pentru intrebarile 13, 22 si 23 se prelucreaza dupa urmatoarea formula:

, unde:

R = procentajul subiectilor al caror raspuns e situat pe treapta "j" a scalei;

Rjm = raspunsul nr. "m" la varianta "j" a scalei;

j = 1, 2, 3, 4 pt. intrebarile 13 si 22;

j = 1, 2, 3 pt. intrebarea 23;

n = nr. de subiecti.

Cu ajutorul intrebarilor 57, 58 si 59 se grupeaza statistic raspunsurile subiectilor, in functie de pozitia ierarhica ocupata, de varsta sau de gradul militar.

Pentru aceasta, trebuie gasit acel numar al cadrelor militare care indeplinesc simultan doua (sau mai multe) conditii. Astfel, daca dorim sa aflam ce procentaj dintre cadrele militare cu varstele cuprinse intre 21-25 de ani au  opiniat ca disciplina militara este considerata o valoare, in foarte mare masura, vom selectiona din totalul chestionarelor pe cele pe care le-au completat subiectii cu varste cuprinse intre 21 si 25 de ani, iar dintre acestea pe cele care au ca raspuns la aceasta intrebare, pe cel echivalent cifrei 5 (in foarte mare masura). Impartim apoi numarul obtinut, la numarul total de cadre cu varste cuprinse intre 21 si 25 de ani si se obtine procentajul dorit.

Pentru a afla cum se poate incadra o dimensiune sau alta a climatului organizational intr-un calificativ, se procedeaza astfel:

Se grupeaza intrebarile:

a)     3- 12, dimensiunea 1

b)     14-19,  dimensiunea 2

c)     24-29,  dimensiunea 3

d)     30-36,  dimensiunea 4

e)     37-56,  dimensiunea 5.

In tabelul de mai jos se arata modul de evaluare a fiecarei dimensiuni in parte:

Rx = media valorilor raspunsurilor tuturor subiectilor la intrebarea "x", unde

x = (a, b, ..z).

Astfel se afla media raspunsurilor subiectilor la intrebarile a...z.

Pentru a da un calificativ intregii dimensiuni, ale carei valori numerice particulare, corespunzatoare fiecarei intrebari, sunt Ra, Rb, .., Rx, se aplica urmatoarea formula:

, unde:

D = valoarea numerica a dimensiunii;

a = rangul primei intrebari din dimensiune;

z = rangul ultimei intrebari din dimensiune;

Rx = media valorilor raspunsurilor subiectilor la intrebarea "x", x = (a, b, ., z).

Pentru a afla valoarea numerica finala a climatului organizational, se aplica urmatoarea formula:

C.O. = 2D1 + D2 + 2D3 + 2D4 + 3D5

10

unde C.O. este valoarea numerica a climatului organizational.

Dupa obtinerea valorii finale, acesta se va incadra in grila de evaluare propusa, astfel:

5. CHESTIONAR DE OPINIE NR.1 - CLIMAT ORGANIZAIONAL

Chestionarele sunt anonime (nu se semneaza).

1.Sunteti multumit de specializarea cu care ati terminat institutia de invatamant militar si/sau civil?

1.DA 2.NU

2.Sunteti multumit de functia pe care sunteti incadrat in aceasta unitate?

1.DA 2.NU

In ce masura sunteti multumit de urmatoarele aspecte:

13.La aparitia unui conflict pe teme profesionale, in aria de desfasurare a activitatii dumneavoastra, procedati in felul urmator:

1.     Apelati la autoritatea comandantului;

2.     Apelati la prevederile legilor si regulamentelor militare;

3.     Apelati la parerile colegilor, bazate pe simtul comun;

4.     Stati deoparte, nu va implicati.

Cat  de multa incredere acordati, in relatiile de munca

Cat de multa incredere vi se acorda, in relatiile de munca, de catre:

20. In opinia dv., cat de importanta este recompensa, pentru mentinerea (aducerea) comportamentului cadrelor militare in limitele legilor si regulamentelor militare generale?

1.     Foarte importanta

2.     Importanta

3.     Oarecum importanta

4.     Putin importanta

5.     Foarte putin importanta

21. In opinia dv., cat de importanta este pedeapsa, pentru mentinerea (aducerea) comportamentului cadrelor militare in limitele legilor si regulamentelor militare generale?

1.            Foarte importanta

2.            Importanta

3.            Oarecum importanta

4.            Putin importanta

5.            Foarte putin importanta

22. In derularea unor activitati importante pentru unitate, unde considerati ca este mai pronuntata responsabilitatea efectuarii activitatilor?

1.     La nivelul comenzii unitatii

2.     La nivelul sefilor de birou/compartiment

3.     La nivelul comandantilor de subunitati

4.     La nivelul intregului personal

23. Cum este privita, de catre conducerea unitatii, semnalarea problemelor de serviciu de catre cadre?

1.     Cu dorinta de a le rezolva;

2.     Cu scepticism, cu falsa amabilitate;

3.     Cu superioritate, neluandu-le in seama.

In ce masura sunt aplicate, pentru bunul mers al activitatilor in unitate, urmatoarele practici:

In ce masura sunt aplicate, pentru bunul mers al activitatii in unitate, urmatoarele practici:

In ce priveste gradul de cooperare al cadrelor militare in rezolvarea sarcinilor de serviciu, cat de cooperanti considerati ca sunt:

In ce masura considerati ca se pune accent, la dv. in unitate, pe urmatoarele valori:

57. Functia dv. este:

1.     Functie din statul major al unitatii;

2.     Functie de comandant de subunitate;

3.     Functie de maistru militar-subofiter.

58. Varsta dv. este cuprinsa intre:

1.     21-25 ani;

2.     26-30 ani;

3.     31-35 ani;

4.     36-40 ani;

5.     41-45 ani;

6.     46-50 ani;

7.     51-55 ani.

59. Gradul dv. este:

1.     Ofiter /PCC cu studii superioare

2.     Maistru militar/subofiter/PCC cu studii medii

5.CHESTIONAR DE OPINIE NR.2 - COMUNICAREA ORGANIZATIONALA

1. Care considerati ca este importanta activitatii de comunicare in raport cu celelalte activitati pe care le desfasurati  in unitate?

1.1. Foarte mare

1.2. Potrivita

1.3. Nu prezinta importanta

2. Care este durata de timp alocata activitatilor de comunicare intr-o zi de lucru?

2.1.Intre   0 - 30 %

2.2.Intre 30 - 60 %

2.3.Intre 60 - 95 %

3.Daca ati putea sa promovati o serie de idei personale in domeniul comunicarii, ce tip de comunicare ati incuraja intr-o masura mai mare in subunitatea, compartimentul in care va desfasurati activitatea?

3.1. Comunicarea formala de sus in jos

3.2. Comunicare formala de jos in sus

3.3. Comunicarea formala pe orizontala

(realizati o ierarhie, de la 1 la 3, in ordinea importantei, unde 1 reprezinta cel mai important tip de comunicare )

In cadrul actului de comunicare ce stil de comunicare manageriala ati inclina sa acceptati?

1.Stilul de tip "autoritar" (care presupune a acuza, a critica, a gasi un vinovat)

2.Stilul de tip "informare - dirijare " (care presupune darea de explicatii, instructiuni si dispozitii)

3.Stilul de tip "convingator" (care presupune obtinerea acceptarii pentru efectuarea unei actiuni)

Stilul de tip "rezolvare de probleme" (care presupune stabilirea de interese comune si desfasurarea de actiuni in comun)

5.Ce considerati ca poate bloca o comunicare eficienta intre diferitii receptori ai mesajului?

5.1.Utilizarea unui limbaj neadecvat interlocutorului / interlocutorilor

5.2.Anumite caracteristici fizice / psihice ale celui care comunica sau ale celui care receptioneaza mesajul;

5.3.Anumite elemente de personalitate ale comunicatorului, ce tin mai ales de imaginea acestuia de sine.(realizati o ierarhie de la 1 la 3, in ordinea importantei)

6.Din punctul dvs. de vedere apreciati mai eficienta:

6.1.Comunicarea directa, de tip "face to face", verbala sau nonverbala?

6.2.Comunicarea indirecta prin intermediul aparatelor moderne?

7.In unitatea in care va desfasurati activitatea sunt utilizate o serie de mijloace tehnologice pentru a usura comunicarea intre diferitele nivele ierarhice si / sau unitati militare. Care dintre ele sunt cele mai utilizate, la nivelul intregii unitati?

7.1. Telefonul fix

7.2. Telefonul mobil

7.3. Faxul

7. Calculatorul in retele intranet

7.5. Multi-media

(enumerati de la 1 la 2 in ordinea utilizarii lor doua dintre elementele tehnologice amintite anterior)

8.Detaliind aspectele abordate mai sus, care sunt cele mai utilizate mijloace tehnologice folosite la diferitele nivele ierarhice din unitate ?

Nivelul ierarhic Utilizarea urmatoarelor mijloace de comunicare

8.1.Telefonul fix

8.2.Telefonul mobil

8.3.Calculatorul

Superior /Echivalent / Inferior

9.Se subintelege ca la baza sistemului informational se situeaza comunicarea, ca unul dintre elementele de forta ce se manifesta sub acest aspect. Va rugam sa precizati in ce masura comunicati cu urmatoarele nivele ierarhice:

Nivelul ierarhic Masura in care comunicati actualmente

9.1 Foarte mica masura

9.2.Mica masura

9.3.Potrivita masura

9.Mare masura

9.5.Foarte mare masura

a) Superior b)Echivalent c) Inferior (se va folosi sistemul de notati de mai sus pentru o grupare cat mai sintetica a raspunsurilor)

10.Dar masura in care ati dori sa se situeze aceasta comunicare, cu nivelele amintite anterior, unde se plaseaza?

Nivelul ierarhic Masura in care comunicati actualmente

10.1. Foarte mica masura

10.2. Mica masura

10.3. Potrivita masura

10. Mare masura

10.5. Foarte mare masura

a)Superior b) Echivalent c)Inferior )

11.Data fiind raspandirea teritoriala a armatei, este necesar un bun sistem informational la nivelul acestei structurii administrative, cu ramificatii in toata tara. Cum apreciati in momentul de fata sistemul informational de care dispune unitatea ?

11.1. Foarte bun

11.2. Bun

11.3. Potrivit

11. Slab

12.Ce reprosati in primul rand actualului sistem informational al unitatii?

12.1. -nu furnizeaza informatii in timp util

12.2 -furnizeaza informatii distorsionate

12.3. -nu permite adaugarea de noi structuri de baze de date.

12. -permite realizarea unui numar restrans de aplicatii locale.

13.Considerati ca schimbarea actualului sistem informational ar putea conduce la imbunatatirea comunicarii in cadrul unitatii ?

13.1. Da

13.2. Nu

13.3. Nu stiu

1Ce varsta aveti ?

11. 20-30 ani

12. 31-40 ani

13. 41-50 ani

1 peste 50 ani

15. Ce studii aveti ?

15.1. medii

15.2. superioare

6. CONCLUZII

Incercand o evaluare globala, generala a climatului psihosocial si o gestionare a acestuia vom cauta sa tinem seama de toate elementele intrucat numai o sinteza a lor ne va oferi posibilitatea sa apreciem corect caracterul si valoarea climatului in scoala militara studiata.

Comunicarea constituie un element esential, dar deosebit de vulnerabil al functionarii productive a oricarei organizatii militare sau civile. In acest context importanta comunicarii interpersonale si de grup deriva din faptul ca organismul militar este un organism viu, dinamic format din indivizi care cunosc transformari continue. Functionarea organizatiei militare este rezultanta actiunii simultane a cel putin trei tipuri de sisteme sociale: sistemul autoritatii functionale, sisteme cooperative de persoane si sistemul politic al organizatiei militare. Impactul deciziilor adoptate intr-o organizatie militara va depinde de coordonarea celor trei sisteme, coordonare ce are ca fundament practic comunicarea. Astfel comunicarea apare ca o confruntare a opiniilor in scopul transmiterii informatiilor, instaurarii increderii, evitarii inducerii in eroare sau omisiunii in comportament. Aceasta definitie evidentiaza  ca o comunicare eficienta reprezinta atat un proces cat si o interactiune comportamentala.

Comunicarea are un rol deosebit in solutionarea conflictelor si in prevenirea aparitiei acestora. In continutul lucrarii am incercat sa argumentez ca aproape toate formele de comunicare isi pot dovedi eficienta si in scoala militara. Sinergia empatica, asertiva, raspunsul creativ, medierea, etc. sunt forme ce isi manifesta eficacitatea in organizatia militara de invatamant. Esential este ca ele sa fie bine cunoscute din punct de vedere teoretic, sa fie aplicate de cei care au atributii de conducere.

Aprofundarea literaturii de specialitate, axarea pe problemele vietii sociale ne-au oferit posibilitatea sintetizarii unor concluzii de ordin teoretic si metodologic care speram sa ofere un punct de analiza a problemelor abordate:

1. Formarea si mentinerea unui grup in cadrul caruia sa existe relatii favorabile nu este posibila fara cunoasterea modului in care se structureaza si evolueaza acesta. Pe prim plan se afla aspectele ce vizeaza modul in care se structureaza spontan grupul, relatiile neoficiale (informale) ce apar in grup, tipul si frecventa contactelor si legaturilor interpersonale ce iau nastere la nivelul acestuia.

2. Organizatia militara de invatamant are trasaturi specifice evident impuse de cadrul in care isi desfasoara activitatea. Aceste trasaturi specifice sunt date de caracterul centralizat al armatei, structurata pe o ierarhie cu statusuri si roluri strict reglementate de disciplina militara ferma ce instituie executarea neconditionata a ordinelor, de suprematia relatiilor oficiale in relatiile interpersonale pe linie de serviciu.

3. Un factor esential al existentei organizatiei militare il constituie climatul psihosocial. In viata militara in ansamblul ei si pentru fiecare componenta a sa, asa cum dovedeste si istoria, climatul reprezinta un factor al potentialului sau de actiune, al succesului in indeplinirea oricarei misiuni. Coeziunea exprima raporturile de atractie reciproca exercitate intre oameni in timpul actiunii, reprezinta comportamentul organizatiei ca ansamblu unitar caracterizat prin hotararea de a actiona prompt in orice imprejurare.

Caracteristica de baza a organizatiei militare indiferent de tip o constituie relatiile de subordonare. Subordonarea este determinata in mod obiectiv de necesitatea coordonarii in timp si spatiu a tuturor actiunilor, concentrarii eforturilor pentru indeplinirea acelorasi obiective ce uniformizeaza limbajele, facand posibila comunicarea pe verticala si cooperarea. Subordonarea individului nu lezeaza demnitatea umana, nu anuleaza personalitatea ci reprezinta o subordonare a individului fata de cerintele sociale, de interesele generale.

5. Relatia de subordonare nu poate fi inteleasa in afara actului de comanda. Ordinul emana din vointa comandantului si se adreseaza subordonatilor acestuia cerandu-le sa se comporte intr-un anumit fel. Caracterul ordinului consta in obligativitatea lui, iar prin continutul ordinului se intelege misiunea ordonata (prescrisa). Pentru a fi concis ordinul trebuie sa retina numai ce este absolut important, nu trebuie sa contina enunturi inutile care sa ingreuneze intelegerea.

6. Este permanent necesara identificarea modului in care noi, militarii ne putem construi ca repere comunicationale pertinente in interiorul institutiei, si nu numai, de a indemna la dobandirea si cresterea respectului de sine prin comunicare. Prin comunicare, ca militari, ca cetateni, invatam mai bine cine suntem, ce putem sti, ce putem sa facem, ce putem spera, ne dobandim increderea in lumea din jur, o cream in interiorul propriei persoane prin intracomunicare, o convertim apoi in intercomunicare asigurand coeziunea de grup.

7.Atitudinea comandantului influenteaza in mare masura rezultatele muncii subordonatilor. De aceea un comandant trebuie sa dea dovada ca poseda calitati aparte; el trebuie sa aiba o comportare ireprosabila, sa posede o cultura bogata, spirit de initiativa, sa fie demn in relatiile cu subordonatii, iar componentele sale profesionale sa fie intotdeauna peste nivelul mediu al grupului.

8.Experienta spune ca multi dintre noi supraestimeaza dotarea nativa in comunicare si considera ,,scolirea" in acest domeniu ca pierdere de timp. Odata in plus in scoala militara ca formatori si educatori comunicarea trebuie inteleasa si sub aspectul ei didactic si mai ales predata elevilor ca necesitate a statusului si rolului lor militar.

Pagina alba

B I B L I O G R A F I E

1]- Bonciu, Catalina - Instrumente manageriale psihosociologice, Bucuresti, 2000;

[ 2]- Candea, R., Candea, D., Comunicare manageriala- concepte, deprinderi, strategii, Editura Expert, Bucuresti, 1996;
[ 3]- Candea,R., Candea, D., Comunicarea manageriala  aplicata, Editura Expert, Bucuresti, 1998;

[ 4] Carnegia, Dale - Arta de a reusi in viata, Editura ,,Socec", Bucuresti, 1935;

[ 5]- Chirica, Sofia - Psihologie organizationala, Casa de Editura si consultanta, Cluj-Napoca, 2001;

[ 6]- Cristea, Dumitru - Tratat de psihologie sociala, Editura ,, Pro Transilvania" Cluj-Napoca, 2001;

[ 7]- Cristea, Dumitru - Structurile psihosociale ale grupului si eficienta actiunii, Editura ,,Academiei", Bucuresti, 1984;

[ 8]- Cosma, Mircea - Actiuni de influentare psihologica in razboi, Editura Universitatii ,,Lucian Blaga", Sibiu, 1997;

[ 9]- Cosmivici, Andrei - Psihologie generala, Editura ,,Polirom", Iasi, 1996;

[10] Culda, Lucian - Organizatiile, Editura ,,Licarna", Bucuresti, 1999;
[11]-Corneliu, M., Intercomunicare, Editura Enciclopedica si Stiintifica, Bucuresti, 1999;
[12]-Corneliu, B., Management, Editura Expert, Bucuresti, 1999;
[13]-Freeman, Chr., Paradigma informaticii: tehnologia si evolutiile sociale, Paris, 1995;
[14]-Habermas, I., Cunoastere si comunicare, Editura Politica, Bucuresti, 1983;
[15]-Iliescu, A., Praxiologie si logica, Editura Academiei, Bucuresti, 1984;
[16]-Malita, M., Orizontul fara limite al invatarii, Editura Politica, Bucuresti, 1981;
[17]-Mihuleac, E., Managerul si principalele activitati, Editura Fundatiei 'Romania Mare',Bucuresti,1994;
[18]-Popescu, Neveanu Paul - Dictionar de psihologie, Editura ,,Albatros", Bucuresti, 1978;

[19]-Radu, Ioan - Psihologie sociala, Editura ,,Exe" S.R.L., Cluj-Napoca, 1994;

[20]-Scholten, O., Gulenburg,J., Noomen, G., Stiinta comunicarii, Editura Humanitas, Bucuresti, 1998;
[21]-Scott, B., Arta negocierilor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1996;
[22]-Stanton, N., Comunicarea, Editura Stiinta si tehnica, Bucuresti, 1995;
[23]-Toma, Gh., si colectiv, Tehnici de comunicare, Editura Artprint, Bucuresti, 1999;
[24]-Telespan, C., Noile tehnologii informationale si economia, Editura Punct, Targu-Jiu, 1997;

[25]- Telespan, C., Comunicarea manageriala, Editura UNAp, Bucuresti, 2005

[26]-Zanfir, Catalin - Un sociolog despre munca si satisfactie, Editura Politica, Bucuresti, 198

[27]-Wald, H., Limbaj si valoare, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1973;
[28]-Revista Spirit militar modern, Nr. 5-6/1996;
[29]- *** Mai multe voci o singura lume, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982;

[30]-*** - Dictionar de psihologie sociala, Editura ,,Stiintifica si Enciclopedica", Bucuresti, 1981;

[31]-*** Enciclopedia conducerii intreprinderii, Editura ,,Stiintifica si Enciclopedica", Bucuresti,1981;