Sistemul informatic - instrument al organizatiilor economico-sociale

SISTEMUL INFORMATIC - INSTRUMENT AL ORGANIZATIILOR  ECONOMICO-SOCIALE

Ultimul deceniu , deceniul tehnologiei informationale (IT), a schimbat semnificativ procesarea informatiilor si modul de realizare a actului decizional. Acum, managerii au acces la mai multe informatii, datele pot fi prelucate mai rapid, se pot urmari indicatorii cheie ai afacerilor intr-un mod care nu era posibil acum cativa ani, se pot analiza proleme de decizie, se pot lua decizii cu calculatorul.

Conceptul de sistem informatic este folsit frecvent in limbajul curent datorita extinderii utilizari sistemelor de calcul in derularea activitatilor organizatiilor economico-sociale. Deoarece managerul modern trebuie sa ia decizii avand la dispozitie un volum complex de informatii, sistemul informatic este folosit tot mai des pentru stocarea , prelucrarea si generarea informaiilor necesare in fundamentarea deciziilor.

Sistemul informational - componenta a sistemului de management

Comunicarea intre diferite sisteme, subsisteme si in cadrul acestora se realizeaza prin intermeiul sistemulu informational. Sistemul informational poate fi definit ca un ansamblu tehnico-organizatoric de proceduri de constatare, consemnare, culegere, verificare, transmitere, stocare si prelucrare a datelor, in scopul stisfacerii cerintelor informationale necesare conducerii in procesul fundamentarii si elaborarii deciziilor.

Din definite se desprind  activtatile si obiectul sistemului informational. In ceea ce privesc activitatile sistemului informational, intr-o forma mai analitica si conform autorilor lucrari [LUSA 95], acestea pot fi urmatoarele:

culegerea si consemnarea datelor de la locurile primare unde se petrec procesele si fenomenele economice, precum si din spatiul economic extern;

verificarea, trasmiterea si stocarea datelor pe diferiti purtatori tehnici de informatii;

prelucrarea manuala sau automata a datelor in concrdanta cu cerintele conducerii;

selectarea informatiilor necesare conducerii conform principiului slectiei si informarii pin exceptie.

In ceea ce priveste obiectivul sistemului informational, se poate spune ca acesta reprezinta satisfacerea cerintelor informationale necesare conducerii in procesul de elaborare a deciziilor. Deci, prin scopul urmarit putem considera sistemul informational ca un instrument al managmentului in vederea realizarii obiectivelor activitatilor organizatiilor economico-sociale.

Definitia si componentele sistemelor informatice

In masura in care activitatile din cadrul sistemului informational sunt realizate cu ajutorul echipamentelor electronice de culegere, transmitere, stocare si prelucrare automata a datelor, se presupune ca avem de-a face cu automatizarea sistemului informational si, implicit, a determinat aparitia conceptului de sistem informatic.

In acest cotet , asa cum este definit in lucrarea [LUSA95], sistemul informatic reprezinta ansamblul de elemente intercorelate functional, in scopul automatizarii obtinerii informatiilor necesare conducerii in procesul de fundamentare si elaborare a deciziilor.

Componentele unui sistem informatic sunt: hardware-ul, software-ul, comunicatiile, baza stiintifica si metodologica, baza informationala, utilizatorii si cadrul organizatoric. Realizarea unui sistem informatic reclama actiuni conjugale de asgurare a tuturor elementelor de mai sus, neglijarea chiar si numai a unuia dintre acestea putand aduce prejudicii intregii actiuni.

Sistemul informatic este inclus in cadrul sistemului informational si are ca obiect de actiitate, in general procesul de culegere, verificare, transformare, stocare si prelucrare atomata a datelor (figura 1)

Prin implementarea nor modele matematice si utilizarii tehnicii de calcul in actvitatile enumerate, sistemul informatic imprima valente sporite sistemului informational sub aspect calitativ si canitativ. Astfel, asistam la o crestere a capacitatii de calcul sub aspectul volumului datelor de prelucrat si a operatiilor de efectuat, cresterea exacitatii informatiilor, sporirea operativitatii si complexitatii situatiilor de informare-raportare etc. Toate aceste aspecte determina o apropiere mai mare a decidentului de fenomene si procese economice pe care le are in atentie, cu multitudinea aspectelor economice positive ce deriva din acestea.

In ceea ce priveste raportul dintre sistemul informatic si sitemul informational se poate aprecia ca sistemul informatic tinde spre a egala sfera de cuprindere a asstemului informational, insa acest lucru nu va fi posibil niciodata datorita limitelor sistemului informatic.Tot timpul in cadrul sistemului informational vor exista oserie de activitatice nu vor putea fi automatizate in proportie de 100%. Insa daca acceptam includerea in sfera sistemului informatic a activitatii de conducere a proceselor tehnologice cu ajutorul calculatoarelor de proces, putem asista la automatizarea completa a procesului tehnologic. Intr-o astfel de situatie exista unele pareri cum ca sistemul informatic ar depasi sfera sistemului informational.

3. Obiectivele sistemelor informatice

In functie de sfera de cuprindere , obiectivele pot fi principale (generale) si secundare (derivate).

Plecand de la ideea ca sistemul informatic este subordonat sistemului decizional, ca el deserveste managementulal carui rol este acela de a asigura functionarea normala sau optima a intregiiactivitati si de a reduce la minim pierderile in caz de functionare anomala sau neoptima, adica de a compensa perturbatiile care apar in activitatea organizatiei, consideram caobiectivul oricarui sistemim informatic trebuie sa fie subordonat obiectivului propriu-zis al organizatiei econoico-socialesau celor derivate din acesta. In acest context obiectivul principal (general) urmarit prin introducerea unui sistem informatic il constitue tocmai asigurarea selectiva si in timp util a tuturor nivelurilor de management cu informatii necesare si reale pentru fundamentarea si elaborarea operativa a deciziilor cu privire la desfasurarea cat mai eficienta a intregii activitati din organizatia economica.

Pe langa acest obiectiv principal ce poarta amprenta intregii activitati din organizatia economica, in scopul cunoasterii mai indeaproape a activitatii economice respective si desfasurarii acesteia in cele mai bune conditii, sistemul informatic mai are si alte obiective pe care le numim obiective secundare sau derivate si care pot fi considerate chiar conditii de prim ordinpentru realizarea obiectivului general si obiectivele secundare ale sistemului, este necesar sa aratam ca subobiectivele trebuie sa fie compatibile cu obiectivul general, adica realizarea unuia trebuie sa influenteze realizrea celorlalte si toate sa concure la realizarea obiectivului general. In caz contrar urmarirea realizarii unui obiectiv necorelat cu celelalte obiective ale sistemului se transorma intr-un scop in sine si este lipsa de eficienta.

Din punct de vedere al domeniului de acitvitati  asupra carora se resfrang efectele utilizarii calculatoarelor electronice, obiectivele pot fi clasificate astfel:

Obiective ce afecteaza activitatile de baza din cadrul organizatiilor economice, cum ar fi:

cresterea gradului de incarcare a cpacitatilor de productie existente si reducerea durate ciclului de fabricatie;

cresterea volumului productiei;

reducerea consumurilor specifice de materii prime si materiale;

cresterea productivitatii muncii;

reducerea personalului administrativ- functionaresc;

cresterea profitului si a rentabilitatii etc.

Obiectivele ce afecteaza unctionarea sistemului inormational, cum ar fi:

cresterea vitezei de raspuns a sistemului la solicitarile beneficiarilor;

cresterea excitatii si preciziei in procesul de prelucare a datelor si informare a conducerii;

reducerea costului informatiei;

rationalizrea fluxurior informationale;

rationalizarea circuitelor informationale

sporirea completitudinii situatiilor inormare-raportare etc.

De remarcat ca realizrea obiectivelor ce afecteaza functionarea sistemului informational se va rasfrange in mod indirect asupra activitatilor de baza din organizatiaeconomica si va influenta cfabtitativ si calitativ realizrea primei grupe de obiecte.

Totodata obiecivele sistemelor informatice mai pot fi clasificate si din punctul de vedere al posibilitatilor de cuantificare a efectelor acestora, astfel:

Obiectivile cuantificabile, cum ar fi:

accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante;

reducerea cheltuielilor de transport;

reducerea cheltuielilor indirecte;

cresterea volumului productiei

rationalizarea ormularisticii de evidenta.

Obiectivele necuantificabile

sporirea calitatii produselor finite sau serviciilor prestate;

reducerea muncii in asalt;

crestera prestigiului unitatii economice;

cresterea calitatii informatiilor

Necesitatea clasificarii obiectivelor sistemelor informatice decurge din faptul ca ele sunt foarte numeroase si sunt specifice fiecarei organizatii economice, iar realizarea concomitenta a acestora la nivell unei organizatii economice este gru de infaptuit. Acest lucru impune ca fiecare conducator sa defineasca obiectivele specifice organizatiei respectivesi si sa stabileasca ordinea prioritara de realizare a acestora. Totodata, prin inventarierea si prezentarea acestora in fata colectivului din organizatia espectiva, prin explicarea modului de realizare si a eforturilorprivind asigurarea resurselor umane, materiale, financiare si timp pe care le implica, colectivul de oameniva intelege mai clar necesitatea si utilitatea implementarii sistemelor informatice, va deveni mai responsabil de sarcinile ci-i revin, creandu-se astfel conditii mai favorabile pentru reusita implementarii si exploatarii curente a sistemului informatic.

Sistemul informatic, instrument al managementului modern

Plecand de la faptul, pe de o parte, ca modelele matematice reprezinta componenta stiintifica a unui sistem informatic, iar pe de alta parte, tinand seama de faclitatile oferite de utilizarea calculatorului electronic (ca o alta componenta a sistemului informatic) se poate aprecia ca sistemul informatic constitue un adevarat instrument in conducerea stiintifica a activitatii economice, cel putin din urmatoarele considerente surprinse in lucrarea [Lusa95]:

a. Ofera posibilitatea simularii facile a proceselor si fenomenelor economice la nivel micro si macroeconomic.

b. Asigura o corelare mai judicioasa a obiectivelor cu resursele.

c. Prin implementarea unor modele matemaice in cadrul sistemelor informatice apare posbiitatea alegerii ofertei (variantei) optime in diferite domenii de activitate.

d. Sistemul informatic inlatura anacronismul din activitatea unitatilor economice manifestat prin faptul ca cea mai mare parte din bugetul de timp este folosit pentru activitati de rutina, de evidenta, prelucrare si raportare a datelor, ramanand prea putin timp pentru activitatea de informare tehnica de specialitate, pentru consultarea unor materiale de conjunctura economica, de analiza si previziune a fenomenelor si proceselor economice ce prezinta interes.

e. Prin implementarea unor modele matematice privind croirea optima a suprafetelor apare posibilitatea reducerii consumurilor de materii prime si materiale pe unitate de produs.

f. Sistemele informatice imprima valente sporite de ordin calitativ si cantitativ informatiilor furnizate decidentilor sub aspectul exactitatii, realitatii, oportunitatii, viteze de raspuns, formei de prezentare, copletitudinii informatiei si costului informatiei.

Proiectarea la nivel micro si macroeconomic a unor sisteme informatice crare sa utilizeze tehnica bazelor de date si care sa contina o serie de modele matematice, iar situatiile de informare-raportare sa aiba caracter de semnalare preventive a abaterilor fata de starea normala, reprezinta o forma superioara de organizare si prelucrare a datelor.

Sisteme informatice de tip nou

Pentru aplicatiile traditionale pentru care au fost concepute, sistemele relationale satisfac cerintele acestora. Descrierea datelor sub forma de tabele corespunde bine tipului de informatii manipulate de aceste aplicatii. O data cu scaderea costului calculatoarelo si cresterea puterii lor de calcul au aparut noi aplicatii car manipuleaza cantitati mari de date. Printre acestea enumeram: sisteme pentru proiectarea asistata de calculator, sisteme multimedia, sisteme deshise.

Aceste aplicatii exista deja si reprezinta o piata foarte importanta pentru sistemelede gestiune a bazelor de date SGBD. Majoritatea dintre aceste aplicatii nu utilizeaza insa un SGBD, ci sunt construite cu sisteme dedicate. Acest lucru se datoreaza faptului ca un system de gestiune al bazelor de date relational SGBDR nu ofera functionalitatile necesare. Noile generatii de baze de date vor trebui sa tina cont nu numai de aplicatiile traditionale, dar si de noile aplicatii. Utilizarea unu SGBD standard in locul unui SGBD dedicate va pemite reducerea considerabila a costului de punere in functiune a aacestor noi aplicatii. Este foarte probabil ca alte tipuri de aplicatii noi vor aparea. Din aceasta cauza noile generatii de SGBD vor trebui sa iaba implementat conceptual de extensibilitate. Adica ele trebuie sa fie capabile sa administreze nu numai tipurile de aplicati identificate la un moment dat, ci sa se adapteze la alte tiuri de aplicatii care nu au fost prevazute initial.

Sisteme de proiectare asistata de calculator

Aplicatiile genereaza un ansamblu de faze pentru realizarea unui podus. Datele manipulate sunt adesea foarte complexe, descrierea unei componente fiind dependenta in mare masura de celelalte componente ale aceluiasi podus. Se regaseste aici si o parte importanta a informatiei de ti regasire documentara.

Interfata om-masina a devenit tot mai performanta si mai imortanta in aplicatii, ca o consecinta a folosirii statiilor de lucru grafice. Mule aplicatii si produse program sunt apreciate dupa calitatile si defectele interfetelor de dialog. Aceste interfete schimba considerabil pozitia si sarcinile utilizatorului, permitand nespecialistilor sa utilizeze aplicatii complexe. In momentul de fata aplicatiile contin de cele mai multe ori peste jumatate din cod pentru gestiunea dialogului cu utilizatorul. Sistemele relationle nu au fost concepute nici pentru date grafice, nici pentru a suporta interfete cu utilizatorul foarte laborioase. Ultimele versiuni din SGBDR au facut totusi progrese importante in acest sens fie prin componente generatoare specializate (Oracle, Acces, Paradox), fie prin generatoare, alaturi de un limbaj specific puternic si pentru interfata cu utilizaorul (FoxPro, dBase).

Cap. 3. SISTEM INFORMATIC DE GESTIUNE FIACIARA

3.1. Descrierea Sistemului informatic

Programul este construit in jurul unui Sistem de Gestiune a Bazelor de Date Relationial (SGBDR) Acces 2000 si uramreste analiza pincipalilor indicatori economico-financiari pe baza datelor preluate din Situatia financiara pe anul 2004 a intreprinderilor care aplica reglementarile contabile simplificate aprobate prin OMF 306/200

Situatia finaciara cuprinde patru formulare:

formularul 10 - Bilant

formularul 20 - Cont de profit si pierdere

formularul 30 - Date informative

formularul 40 - Situatia activelor imoilizate, Situatia amortizarii activelor imoilizate, Situatia provizioanelor pentru depreciere.

Analiza indicatorilor financiari se face pe mai multe planuri distincte si anume:

- Analiza pe baza Bilantului Financiar (Analiza exigibilitate-lichiditate)

- Analiza pe baza Bilantului Functional (operational)

- Contul de Profit si Pierdere si Soldurile Intermediare de Gestiune

- Capacitatea de autofinantare

- Tabloul de finantare nevoi-resurse

- Analiza ratelor de structura bilantiera, de indatorare, de lichiditate si

solvabilitate

Ratele de rentabilitate

Programul are ca scop reducerea considerabila a timpului de calcul al indicatorilor economici de gestiune financiara a intreprinderii.

3. Descrierea tabelelor (Tabels)

Aplicatia foloseste 6 tabele. Un prim tabel este "Agent" si este folosit pentru a introduce datele de identificare ale agentului economic. Al doilea tabel este "Agent existent" ce cuprinde un singur rand si care este folosit pentru a comuta atentia programului asupra agentului cu care se lucreaza in momentul respectiv.

Urmatoarele tabele corespund tipului de formular din Situatia financara pe anul 2004 si anume:

"Bil": formularul 10 - Bilant

"Cpp": formularul 20 - Cont de profit si pierdere

"Datei": formularul 30 - Date informative

"Sit": formularul 40 - Situatia activelor imoilizate, Situatia amortizarii activelor imoilizate, Situatia provizioanelor pentru depreciere.

Fiecarui camp din tabel ii corespunde un rand din fomular ce nu necesita calcul pe baza altor randuri si ale carui sume provin direct din Balanta. Randul, al carei suma se calculeaza pe baza altor randuri din formular, ii corespunde un camp in interogari (Queries).

Intre tabele exita relatii de tip unul al mai multi, iar campul de legatura este "CUI" (Cod unic de inregistrare) cu urmatoarea structura:

3.3. Descrierea interogarilor(Queries)

Interogarile care au ca scop afisarea unor campuri noi pe baza sumelor campurilor din tabele sunt: QBil, QCpp, QDatei, QSit.

Acestea au urmatoarea structura:

"Qbil" are ca sursa a campurilor tabelele "Agent si "Bil" cu structura a codului:

"SELECT Agent.AgentID, Agent.DenumA, Bil.CUI, Bil.i01, Bil.i02, Bil.i03, [i01]+[i02]+[i03] AS i04, Bil.i05, Bil.i06, Bil.i07, Bil.i08, [i05]+[i06]+[i07]+[i08] AS i09, Bil.i10, Bil.i11, [i09]+[i10]-[i11]-[i18] AS i12, [i04]+[i12]-[i17] AS i13, Bil.i14, Bil.i15, [i17]+[i18] AS i16, Bil.i17, Bil.i18, [i20]+[i21]+[i22] AS i19, Bil.i20, Bil.i21, Bil.i22, Bil.i23, Bil.i24, Bil.i25, Bil.i26, Bil.i27, Bil.i28, Bil.i29, Bil.i30, Bil.i31, [i19]+[i23]+[i24]-[i25]+[i26]+[i27]-[i28]+[i29]-[i30]-[i31] AS i32, Bil.i33, [i32]+[i33] AS i34, Bil.s01, Bil.s02, Bil.s03, [s01]+[s02]+[s03] AS s04, Bil.s05, Bil.s06, Bil.s07, Bil.s08, [s05]+[s06]+[s07]+[s08] AS s09, Bil.s10, Bil.s11, [s09]+[s10]-[s11]-[s18] AS s12, [s04]+[s12]-[s17] AS s13, Bil.s14, Bil.s15, [s17]+[s18] AS s16, Bil.s17, Bil.s18, [s20]+[s21]+[s22] AS s19, Bil.s20, Bil.s21, Bil.s22, Bil.s23, Bil.s24, Bil.s25, Bil.s26, Bil.s27, Bil.s28, Bil.s29, Bil.s30, Bil.s31, [s19]+[s23]+[s24]-[s25]+[s26]+[s27]-[s28]+[s29]-[s30]-[s31] AS s32, Bil.s33, [s32]+[s33] AS s34

FROM Agent INNER JOIN Bil ON Agent.AgentID = Bil.CUI

WHERE (((Bil.CUI) In (SELECT first([Agent Existent].[CUI]) AS cui FROM [Agent Existent])) AND (([Agent.CUI])<>0))

ORDER BY Bil.CUI;"

"QCpp" are ca sursa de calcul a interogarilor campurile din tabelele: "Agent Existent" si "Cpp" cu urmatoarea structura a codului:

"SELECT Agent.AgentID, Agent.DenumA, Cpp.CUI, [pi02]+[pi03]+[pi04] AS pi01, Cpp.pi02, Cpp.pi03, Cpp.pi04, Cpp.pi05, Cpp.pi06, Cpp.pi07, Cpp.pi08, [pi01]+[pi05]-[pi06]+[pi07]+[pi08] AS pi09, Cpp.pi10, Cpp.pi11, Cpp.pi12, Cpp.pi13, [pi15]+[pi16] AS pi14, Cpp.pi15, Cpp.pi16, [pi18]-[pi19] AS pi17, Cpp.pi18, Cpp.pi19, [pi21]-[pi22] AS pi20, Cpp.pi21, Cpp.pi22, [pi24]+[pi25]+[pi26] AS pi23, Cpp.pi24, Cpp.pi25, Cpp.pi26, [pi28]-[pi29] AS pi27, Cpp.pi28, Cpp.pi29, [pi10]+[pi11]+[pi12]+[pi13]+[pi14]+[pi17]+[pi20]+[pi23]+[pi27] AS pi30, IIf(([pi09]>[pi30]),([pi09]-[pi30]),0) AS pi31, IIf(([pi30]>[pi09]),([pi30]-[pi09]),0) AS pi32, Cpp.pi33, Cpp.pi34, Cpp.pi35, Cpp.pi36, Cpp.pi37, Cpp.pi38, Cpp.pi39, [pi33]+[pi35]+[pi37]+[pi39] AS pi40, [pi42]-[pi43] AS pi41, Cpp.pi42, Cpp.pi43, Cpp.pi44, Cpp.pi45, Cpp.pi46, [pi41]+[pi44]+[pi46] AS pi47, IIf(([pi40]>[pi47]),([pi40]-[pi47]),0) AS pi48, IIf(([pi47]>[pi40]),([pi47]-[pi40]),0) AS pi49, IIf(([pi09]+[pi40]>[pi30]+[pi47]),([pi09]+[pi40]-[pi30]-[pi47]),0) AS pi50, IIf(([pi30]+[pi47]>[pi09]+[pi40]),[pi30]+[pi47]-[pi09]-[pi40],0) AS pi51, Cpp.pi52, Cpp.pi53, IIf(([pi52]>[pi53]),([pi52]-[pi53]),0) AS pi54, IIf(([pi53]>[pi52]),[pi53]-[pi52],0) AS pi55, [pi09]+[pi40]+[pi52] AS pi56, [pi30]+[pi47]+[pi53] AS pi57, IIf(([pi56]>[pi57]),([pi56]-[pi57]),0) AS pi58, IIf([pi57]>[pi56],([pi57]-[pi56]),0) AS pi59, Cpp.pi60, Cpp.pi61, IIf(([pi58]>[pi59]+[pi60]+[pi61]),([pi58]-[pi59]-[pi60]-[pi61]),0) AS pi62, IIf(([pi59]+[pi60]+[pi61]>[pi58]),([pi59]+[pi60]+[pi61]-[pi58]),0) AS pi63, [ps02]+[ps03]+[ps04] AS ps01, Cpp.ps02, Cpp.ps03, Cpp.ps04, Cpp.ps05, Cpp.ps06, Cpp.ps07, Cpp.ps08, [ps01]+[ps05]-[ps06]+[ps07]+[ps08] AS ps09, Cpp.ps10, Cpp.ps11, Cpp.ps12, Cpp.ps13, [ps15]+[ps16] AS ps14, Cpp.ps15, Cpp.ps16, [ps18]-[ps19] AS ps17, Cpp.ps18, Cpp.ps19, [ps21]-[ps22] AS ps20, Cpp.ps21, Cpp.ps22, [ps24]+[ps25]+[ps26] AS ps23, Cpp.ps24, Cpp.ps25, Cpp.ps26, [ps28]-[ps29] AS ps27, Cpp.ps28, Cpp.ps29, [ps10]+[ps11]+[ps12]+[ps13]+[ps14]+[ps17]+[ps20]+[ps23]+[ps27] AS ps30, IIf(([ps09]>[ps30]),[ps09]-[ps30],0) AS ps31, IIf(([ps30]>[ps09]),[ps30]-[ps09],0) AS ps32, Cpp.ps33, Cpp.ps34, Cpp.ps35, Cpp.ps36, Cpp.ps37, Cpp.ps38, Cpp.ps39, [ps33]+[ps35]+[ps37]+[ps39] AS ps40, [ps42]-[ps43] AS ps41, Cpp.ps42, Cpp.ps43, Cpp.ps44, Cpp.ps45, Cpp.ps46, [ps41]+[ps44]+[ps46] AS ps47, IIf(([ps40]>[ps47]),[ps40]-[ps47],0) AS ps48, IIf(([ps47]>[ps40]),([ps47]-[ps40]),0) AS ps49, IIf(([ps09]+[ps40]>[ps30]+[ps47]),[ps09]+[ps40]-[ps30]-[ps47],0) AS ps50, IIf(([ps30]+[ps47]>[ps09]+[ps40]),[ps30]+[ps47]-[ps09]-[ps40],0) AS ps51, Cpp.ps52, Cpp.ps53, IIf(([ps52]>[ps53]),[ps52]-[ps53],0) AS ps54, IIf(([ps53]>[ps52]),[ps53]-[ps52],0) AS ps55, [ps09]+[ps40]+[ps52] AS ps56, [ps30]+[ps47]+[ps53] AS ps57, IIf(([ps56]>[ps57]),[ps56]-[ps57],0) AS ps58, IIf(([ps57]>[ps56]),[ps57]-[ps56],0) AS ps59, Cpp.ps60, Cpp.ps61, IIf(([ps58]>[ps59]+[ps60]+[ps61]),[ps58]-[ps59]-[ps60]-[ps61],0) AS ps62, IIf(([ps59]+[ps60]+[ps61]>[ps58]),[ps59]+[ps60]+[ps61]-[ps58],0) AS ps63

FROM Agent INNER JOIN Cpp ON Agent.AgentID=Cpp.CUI

WHERE (((Cpp.CUI) In (SELECT first([Agent Existent].[CUI]) AS cui FROM [Agent Existent])) AND (([Agent.CUI])<>0))

ORDER BY Cpp.CUI;"

"QdateI" are ca sursa de calcul a interogarilor tabelele: "Agent Existent" si "DateI" cu urmatoarea structura  codului:

"SELECT Agent.AgentID, Agent.DenumA, DateI.CUI, DateI.di01, DateI.di02, [di04]+[di08]+[di14]+[di15]+[di16]+[di17]+[di18]+[di22] AS di03, [di05]+[di06]+[di07] AS di04, DateI.di05, DateI.di06, DateI.di07, [di09]+[di10]+[di11]+[di12]+[di13] AS di08, DateI.di09, DateI.di10, DateI.di11, DateI.di12, DateI.di13, DateI.di14, DateI.di15, DateI.di16, DateI.di17, [di19]+[di20]+[di21] AS di18, DateI.di19, DateI.di20, DateI.di21, DateI.di22, DateI.di23, DateI.di24, DateI.di25, DateI.di26, DateI.di27, DateI.di28, DateI.di29, DateI.di30, DateI.di31, DateI.di32, DateI.ds01, DateI.ds02, [ds04]+[ds08]+[ds14]+[ds15]+[ds16]+[ds17]+[ds18]+[ds22] AS ds03, [ds05]+[ds06]+[ds07] AS ds04, DateI.ds05, DateI.ds06, DateI.ds07, [ds09]+[ds10]+[ds11]+[ds12]+[ds13] AS ds08, DateI.ds09, DateI.ds10, DateI.ds11, DateI.ds12, DateI.ds13, DateI.ds14, DateI.ds15, DateI.ds16, DateI.ds17, [ds19]+[ds20]+[ds21] AS ds18, DateI.ds19, DateI.ds20, DateI.ds21, DateI.ds22, DateI.ds23, DateI.ds24, DateI.ds25, DateI.ds26, DateI.ds27, DateI.ds28, DateI.ds29, DateI.ds30, DateI.ds31, DateI.ds32

FROM Agent INNER JOIN DateI ON Agent.AgentID = DateI.CUI

WHERE (((DateI.CUI) In (SELECT first([Agent Existent].[CUI]) AS cui FROM [Agent Existent])));"

Interogarile care au ca scop calculul indicatorilor economici sunt: QBilfin, QBilfun, QCppSIG, Qca, Qta, Qars.

"Qbilfin" are ca scop analiza pe baza bilantului financiar si a carui cod are urmatoarea structura:

"SELECT DateI.CUI, Qbil.DenumA, Qbil.i04 AS FI01, Qbil.i01 AS FI02, Qbil.i02 AS FI03, Qbil.i03 AS FI04, Qbil.i09 AS FI05, Qbil.i05 AS FI06, Qbil.i06 AS FI07, Qbil.i07 AS FI08, Qbil.i08 AS FI09, [FI01]+[FI05] AS FI10, Qbil.I19+[I26]+[I24]-[I25]+[I29]-[I30]+[I15]+[I14] AS FI11, Qbil.i19 AS FI12, [I26]+[I24]-[I25] AS FI13, Qbil.I29-[I30] AS FI14, Qbil.i15 AS FI15, Qbil.i14 AS FI16, Qbil.i11 AS FI17, [di19]+[di20] AS FI21, [FI11]+[FI17] AS FI22, Qbil.s04 AS FS01, Qbil.s01 AS FS02, Qbil.s02 AS FS03, Qbil.s03 AS FS04, Qbil.s09 AS FS05, Qbil.s05 AS FS06, Qbil.s06 AS FS07, Qbil.s07 AS FS08, Qbil.s08 AS FS09, [FS01]+[FS05] AS FS10, [S19]+[S26]+[S24]-[S25]+[S29]-[S30]+[S15]+[S14] AS FS11, Qbil.s19 AS FS12, [S26]+[S24]-[S25] AS FS13, [S29]-[S30] AS FS14, Qbil.s15 AS FS15, Qbil.s14 AS FS16, Qbil.s11 AS FS17, [ds19]+[ds20] AS FS21, [FS11]+[FS17] AS FS22, [FI11]-[FI15]-[FI16] AS SNI, [FS11]-[FS15]-[FS16] AS SNS, [FI11]-[FI01] AS FRFI, [FS11]-[FS01] AS FRFS, [FI12]+[FI13]+[FI14]+[FI15]-[FI01] AS FRprI, [FRFI]-[FRprI] AS FRimpI, [FS12]+[FS13]+[FS14]+[FS15]-[FS01] AS FRprS, [FRFS]-[FRprS] AS FRimpS, [fi06]+[fi07]-([fi17]-[fi21]) AS NFRI, [fs06]+[fs07]-([fs17]-[fs21]) AS NFRS, [FRfI]-[NFRI] AS TNI, [FRfS]-[NFRS] AS TNS, [TNS]-[TNI] AS CashFlow

FROM Qbil INNER JOIN DateI ON Qbil.CUI = DateI.CUI;"

"Qbilfun" are ca scop analiza pe baza bilantului functional

"QcppSIG" are ca scop analiza pe baza Contului de profit si pierdere si a carui cod are urmatoarea structura:

"SELECT Qcpp.DenumA, Qcpp.CUI, [PI03]-[PI13] AS MJI, [PS03]-[PS13] AS MJS, [PI02]+[PI05]+[PI07]-[PI06] AS PEI, [PS02]+[PS05]+[PS07]-[PS06] AS PES, [MJI]+[PEI]-([PI10]+[PI24]) AS VAI, [MJS]+[PES]-([PS10]+[PS24]) AS VAS, [VAI]+[PI04]-([PI25]+[PI14]) AS EBEI, [VAS]+[PS04]-([PS25]+[PS14]) AS EBES, [EBEI]+[PI19]+[PI08]-([PI27]+[PI26]) AS REI, [EBES]+[PS19]+[PS08]-([PS27]+[PS26]) AS RES, [REI]+[PI40]-[PI47] AS RCI, [RES]+[PS40]-[PS47] AS RCS, [RCI]+[PI52]-[PI53]-[PI60] AS RNEI, [RCS]+[PS52]-[PS53]-[PS60] AS RNES

FROM Qcpp;"

"Qca" are ca scop calculul capacitatii de autofinantare

"Qta" are ca scop calculul tabloului de fianatare nevoi-resurse

"Qars" are ca scop calculul Analiza ratelor de structura bilantiera, de indatorare, de lichiditate si solvabilitate

"Qfrr" - Ratele de rentabilitate

3.4. Descrierea formularelor(Forms)

Pentru intretinera tabelelor si a interogarilor au fost create formularele: Fagent, Fagent existent, FBil, FCpp, FDatei.

In momentul lansarii in executie a programului acesta se deschide prin aparitia formularului "Fagent existent" asa cum se vede in figura de mai jos:

Prima casuta este folosita pentru alegerea agentului economic, asupra caruia se fac modificari si se vizualizeaza indicatorii de gestiune finaciara, printrun click pe sageata in jos pentru alegerea Codului unic de inregstrare in registrul comertului.

A doua casuta are ca scop afisarea denumirii agentului economic be baza codului unic ales.

A treia casuta este un buton si are ca scop introducerea unui agent nou. In momentul in care se face click pe acest buton, se deschide urmatul formular pentru introducerea datelor de identificare a agentului economic:

Urmatoarele butoane sunt folosite fie pentru incarcarea datelor de intrare fie pentru afisarea indicatorilor de gestiune finaciara.

Butoanele pentru incarcarea datelor au urmatoarea denumire:

"Bilant 2004"

"Contul de profit si pierdere"

"Date informative"

Aceste butoane sunt folosite pentru a deschide formularele cu aceleasi nume pentru incarcarea datelor si anume:

a. "Fbil" este un formlar asemanator cu formularul 10 din declaratia de bilant pe anul 2004. Acesta, pe langa casutele de introducere a sumelor, mai cuprinde doua butoane: unul pentru verificarea corelatiilor din bilant si unul pentru inchiderea formularului asa cum se vede si in figura de mai jos.

Casutele pe fond gri desemneaza campurile care nu exista in tabele si a caror valoare este calculata cu ajutorul interogarilor.

Pentru a evita introducerea de valori eronate unele casute au fost tratate cu rutine de cod. De exemplu randurile 24 si 25 care desemneaza sold C, respectiv Sold D din rezervele de evaluare. Acestea nu pot lua ambele valori diferite de zero si de aceea au fost tratate cu urmatoarea instructiue ce blocheza introducerea de valori in cazul in care valoarea unui camp este diferita de zero:

"Private Sub i24_AfterUpdate()

If i24 <> 0 Then

i25.Enabled = False

i25 = 0

Else

i25.Enabled = True

End If

End Sub

Private Sub i25_afterUpdate()

If i25 <> 0 Then

i24.Enabled = False

i24 = 0

Else

i24.Enabled = True

End If

End Sub"

b. "FCpp", in care se introduc sume din Contul de profit si pierdere, este un formlar asemanator cu formularul 20 din declaratia de bilant pe anul 2004.

Casutele pe fond gri desemneaza campurile care nu exista in tabele si a caror valoare este calculata cu ajutorul interogarilor.

c. "FdateI" cu ajutorul acestui formular se introduc alte date necesare pentru calculul unor indicatori care folosesc date din afara bilanlui.

Pentru vizualizarea inicatorilor economici ce rezulta din interogarea tabelelor au fost create formularele:

- "Fbilfin" pentru: Analiza pe baza Bilantului Financiar

- "Fbilfun"pentru: Analiza pe baza Bilantului Functional

- "Fcpps" pentru: Contul de Profit si Pierdere si Soldurile Intermediare de Gestiune

- "Fca" pentru: Capacitatea de autofinantare

- "Fta" pentru: Tabloul de finantare nevoi-resurse

- "Fars" pentru: Analiza ratelor de structura bilantiera, de indatorare, de lichiditate si solvabilitate

- "Frr" pentru: Ratele de rentabilitate

Prezentam in continuare cateva din aceste formulare

"Fbilfin" este folosit pentru afisarea indicatorilor din analiza pe baza bilantului finaciar. Datele necesare realizarii bilantului financiar sunt luate din bilantul contabil.

Pe baza bilantului fianaciar au fost calculati indicatorii

"Fcpp" are ca sursa de date contul de profit si pierdere

3.5. Descrierea rapoartelor

Cu ajutorul rapoartelor se face afisarea rezultatelor si printarea lor intr-un mod cat mai silentios. Fiecarui formular ii corespunde un raport.

Rapoartele pentru afisarea datelor de intrare sunt: :Rbil", "Rcpp", "RdateI".

Rapoartele pentru afisarea datelor de iesire, respectiv indicatorii economici sunt: "Rbilfin", "Rbilfun", "RcppSIG", "Rca", "Rta", "Rars", "Rrr".

In continuare prezentam cateva dintre acestea.

"Rbil" este folosit pentru afisarea datelor de intrare ale bilantuluui contabil pe anul 2004 si are urmatoarea structura:

BILANT

la data 31.12004

Persoana juridica: SC UNICONST SA

Cod unic de inregistrare fiscala: 7154532

Formular10 - pagina1

I. IMOBILIZARI NECORPORALE 01 10000 7500

II. IMOBILIZARI CORPORALE 02 25000 32500

III. IMOBILIZARI FINANCIARE 03 450 450

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 04 35450 40450

B. ACTIVE CIRCULANTE

I. STOCURI 05 5200 6800

II. CREANTE 06 4500 8750

III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 07 550 150

IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 08 1450 1890

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (Rd. 05 la 08) 09 11700 17590

C. CHELTUIELI IN AVANS 10 0 0

D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA 11 9100 13700

LA UN AN

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE 12 2600 3890

NETE

F. TOTAL ACTIVE MINS DATORII CURENTE 13 38050 44340

G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE 14 1550 2340

DE UN AN

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCUR SI CHELTUIELI 15 1500 2000

I. VENITURI IN AVANS, din care: 16 0 0

- subventii pentru investitii 17 0 0

- venituri inregistrate in avans 18 0 0

J. CAPITAL SI REZERVE

I. CAPITAL, din care: 19 25000 25000

- capital subscris nevasat 20 0 0

- capital subscris varsat 21 25000 25000

- patrimoniul regiei 22 0 0

II. PRIME DE CAPITAL 23 0 0

III. REZERVE DIN REEVALUARE----- Sold C 24 0 0

----- Sold D 25 0 0

IV. REZERVE 26 10000 15000

Formular10 - pagina2

V. REZULTATUL REPORTAT----- Sold C 27 0 0

----- Sold D 28 0 0

VI. VENITUL EXERCITIULUI FINANCIAR----- Sold C 29 0 0

----- Sold D 30 0 0

Repartizarea profitului 31 0 0

CAPITALURI PROPRII - TOTAL 32 35000 40000

Patrimoniul public 33 0 0

CAPITALURI - TOTAL 34 35000 40000

Admnistrator, Intocmit,

"Rcpp" este utilizat pentru afisarea datelor de intrare pentru Contul de profit si pierdere si are urmatoarea structura:

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

la data 31.12004

Persoana juridica: SC UNICONST SA

Cod unic de inregistrare fiscala: 7154532

Formularul 20 - pagina 1 - mii lei -

Indicatori Nr. Realizari in perioada de raportare

rd. 01.01.2004 31.12004

1. Cifra de afaceri neta 01 83980 92674

Productia vanduta 02 82450 91320

Venituri din vanzarea marfurilor 03 1530 1354

Venituri din subventii de exploatare 04 0 0

Variatia stocurilor Sold C 05 5430 7860

Sold D 06 0 0

3. Productia imobilizata 07 153 2350

4. Alte venituri din exploatare 08 450 630

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 09 90013 103514

5. a) Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile 10 51520 63640

Alte cheltuieli materiale 11 0 0

b) Alte cheltuieli din afara (cu energie si apa) 12 0 0

c) Cheltuieli privind marfurile 13 1432 1230

6. Cheltuieli cu personalul 14 2432 3264

a) Salari 15 2432 3264

b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 16 0 0

7. a) Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 17 0 0

corporale si necorporale

a. 1) Cheltuieli 18 0 0

a. 2) Venituri 19 0 0

b) Ajustarea valorii activelor circulante 20 0 0

b. 1) Cheltuieli 21 0 0

b. 2) Venituri 22 0 0

8. Alte cheltuieli de exploatare 23 6939 9367

8.1 Cheltuieli privind prestatiile externe 24 6340 8520

8.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 25 114 123

8.3 Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate 26 485 724

Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli 27 17000 25000

- Cheltuieli 28 17000 25000

- Venituri 29 0 0

CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 30 79323 102501

REZULTAUL DIN EXPLOATARE - Profit 31 10690 1013

- Pierdere 32 0 0

Formularul 20 - pagina 2 - mii lei -

9. Venituri din interese de participare 33 560 37

- din care in cadrul grupului 34 0 0

10. Venituri din alte investitii financiare si creante care fac parte 35 245 718

din activele imobilizate

- din care in cadrul grupului 36 0 0

11. Venituri din dobanzi 37 74 32

- din care in cadrul grupului 38 0 0

Alte venituri financiare 39 20 18

VENITURI FINANCIARE - TOTAL 40 899 805

1 Ajustarea valorii imobilizarilor finaciare si a investitilor financiare 41 514 1124

detinute ca active circulante

- Cheltuieli 42 514 1124

- Venituri 43 0 0

13. Cheltuieli privind dobanzile 44 750 1798

- din care, in cadrul grupului 45 0 0

Alte cheltuieli financiare 46 712 1019

CHELTUIELI FINANCIARE 47 1976 3941

REZULTATUL FINANCIAR  - Profit 48 0 0

- Pierdere 49 1077 3136

14. REZULTATUL CURENT - Profit 50 9613 0

- Pierdere 51 0 2123

15. Venituri extraordinare 52 0 48

16. Cheltuieli extraordinare 53 63 63

17. REZULTATUL EXTRAORDINAR - Profit 54 0 0

- Pierdere 55 63 15

VENITURI TOTALE 56 90912 104367

CHELTUIELI TOTALE 57 81362 106505

18. REZULTATUL BRUT - Profit 58 9550 0

- Pierdere 59 0 2138

19. IMPOZITUL PE PROFIT 60 2388 0

20. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai 61 0 0

sus

21. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR - Profit 62 7162 0

63 0 2138

Pierdere

Admnistrator, Intocmit,

"RdateI" este utilizat pentru afisarea sumelor de intrare pentru date informative si are urmatoarea structura:

Date informative

Persoana juridica: SC UNICONST SA

Cod unic de inregistrare fiscala: 7154532

Formularul 30

I. Date privind rezultatul inregistrat Nr. 01.01.2004 112004

Unitati care au inregistrat profit 01 0 0

Unitati care au inregistrat pierdere 02 0 0

II. Date privind platile restante Nr. 01.01.2004 112004

Plati restante - total, din care: 03 3020 5760

Furnizori restanti - total, din care: 04 0 0

- peste 30 de zile 05 0 0

- peste 90 de zile 06 0 0

- peste un an 07 0 0

Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale - total, din 08 0 0

- contributii pentru asigurari sociale de stat datorate de angajat 09 0 0

salariati si alte persoane asimilate

- contributii pentru fondul asigurarilor sociale de sanatate 10 0 0

- contributia pntru pensia suplimentara 11 0 0

- contributii pentru bugetul asigurarilor pentru somaj 12 0 0

- alte datrii sociale 13 0 0

Obligatii restante fata de bugetele fondurilor speciale 14 0 0

Obligatii restante fata de alti creditori 15 0 0

Impozite si taxe neplatite la termenul stabilit la bugetul de stat 16 0 0

Impozite si taxe neplatite la termenul stabilit la bugetele locale 17 0 0

Credite bancare nerambursate la scadenta, din care: 18 3020 5760

- restante dupa 30 de zile 19 3020 5760

- restante dupa 90 de zile 20 0 0

- restante dupa un an 21 0 0

Dobanzi restante 22 0 0

III. Numarul mediu de salariati Nr. 01.01.2004 112004

Numarul mediu de slariati 23 0 0

"Rbilfin" are ca scop afisarea indicatorilor economici rezultati din calculul pe baza bilantului financiar si are uramatoarea structura:

ANALIZA BE BAZA BILANTULUI FINANCIAR

Persoana juridica: SC UNICONST SA

Cod unic de inregistrare fiscala: 7154532

01.01.2004 31.12004

NEVOI PERMANENTE 35450 40450

Imobilizari necorporale 10000 7500

Imobilizari corporale 25000 32500

Imobilizari financiare 450 450

NEVOI TEMPORARE 11700 17590

Stocuri 5200 6800

Creante 4500 8750

Titluri de plasament 550 150

Disponibilitati 1450 1890

TOTAL ACTIV 47150 58040

CAPITALURI PERMANENTE 38050 44340

Capital social 25000 25000

Rezerve 10000 15000

Rezultatul net nerepartizat 0 0

Provizioane reglemantate mai mari de un an 1500 2000

Datorii financiare mai mari de un an 1550 2340

RESURSE TEMPORARE 9100 13700

Datorii mai mici de un an 3020 5760

TOTAL PASIV 47150 58040

Persoana juridica: SC UNICONST SA

Cod unic de inregistrare fiscala: 7154532

01.01.2004 31.12004

Situatia neta

SN 35000 40000

Fondul de rulment

FRF 2600 3890

Fondul de rulment propriu

FRpropriu 1050 1550

Fondul de rulment imprumutat

FRimprumutat 1550 2340

Nevoia de fond de rulment

NFR 3620 7610

Trezoreria neta

TN -1020 -3720

Cash - flow -2700

"RcppSIG" este folosit pentru afisarea indicatorilor financiari obtinuti pe baza contului de profit si pierdere.

ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE

PROFIT SI PIERDERE

Denumire Agent SC UNICONST SA

CUI 7154532

Denumire indicator 01.01.2004 31.12004

Marja comerciala

MJ 98 124

Productia exerciitiului

PE 88033 101530

Valoarea adaugata

VA 30271 29494

Excedentul brut

EBE 27725 26107

Rezultatul exploatarii

RE 10690 1013

Rezultatul curent

RC 9613 -2123

Rezultatul net al exploatarii

RNE 7162 -2138

Cap. 4. CONCLUZII

Acest sistem informatic de gestiue financiara are ca scop reducerea timpului de lucru necesar calcului indicatorilor financiari. Timpul de lucru necesar calculului indicatorior economico-financiari poate fi folosit pentru gasirea unor solutii de viitor in eficientizarea activitatii si maximizarea valorii intreprinderii. Astfel managerii se pot concentra asupra analizarii rezultatelor intreprinderii prin reducerea timpului necesar calcularii indicatorilor.

Sistemul informatic se poate perfectiona si eficientiza prin introducera unui sistm activ de raspundere la anumite evenimente. Astfel pentru fiecare valoare a unui indicator economic se poate introduce in dreptul lui o casuta cu mesaje care sa comunice daca valoarea acestui indicator inseamna o evolutie pozitiva din punct de vedere al utilizarii capitalului intreprinderii. Programul are un sistem de raspundere activ pentru orice valoare rezultata. In cazul evolutiei negative a unor indicatori, mesajul afisat poate da indicatii privind felul cum ar trebui sa fie folosite resursele, pe viitor, in vederea maximizarii valorii intreprinderii. Astfel se pot introduce in sistem inca doua rapoarte: unul pentru afisarea rezultatelor positive si unul pentru afisarea indicatorilor ce semnifica o evolutie negativa impreuna cu mesaje care sa afiseze indicatii pentru folosirea resurselor pe viitor in vederea maximizarii rezultatelor.

In concluzie sistemul informatic de gestiune financiara si poate adresa nu numai expertilor in gestiune financiara ci si personalului mai putin pregatit in calculul indicatorilor de gestiune fiancara.

Astfel, perfectionat,  sistemul informatic se poate adresa unui grup mai mare de agenti economici cuprinzand si intreprinderile mai mici care nu au in structura lor persoane specializate in gestiune financiara.

4.1. Eficieta eonomica a sistemului informatic

Sistemele informatice sunt produse ale tehnologiei informatiei. Pentru studiul eficientei economice a sistemelor informatice se are in vedere cel puin doua aspecte: generale si particulare.

Aspectul general tine cont de latura economica si evidentiaza faptul ca, asa cum se intampla la orice produs, activitatile de realizare si intretinere a unui sistem informatic trebuie sa se desfasoare efficient, adica efortul depus sa fie mai mic decat efortul obtinut.

Aspectul specific tine cont de contextul informatic in care se realizeaza si se dezvolta un sistem informatic, adica de suportul hardware si software utilizat, de tehnologiile informatice existente etc.

Inaiante de a analiza acivitatile care sunt necesare pentru a putea determina eficienta economica a sistemelor informatice, trebuie sa cunoastem urmatoarele elemente:

eficienta economica

justificarea

puncte de vedere

Eficienta economica se refera la compararea efectelor obtinute(veniturile) cu efortul depus(cheltuielile), pentru realizarea si functionarea unui sistem informatic.

In mod normal, orice activitate de realizare a unui produs trebuie sa se desfosoare in mod efficient, pantru ca latfel nu se justifica cheltuirea unor resurse. De asemenea, un produs, dupa ce afost realizat, este pus in functiune. Daca el nu functioneaza la parametrii proiectati sin u realizeaza venituri mai mari decat cheltuielile de functionare, atunci el va fi abandonat. Aceste aspecte sunt luate in considerare si la sistemele informatice, mai ales pentru faptul ca ele sunt produse de o mare comolezitate, care necesita un mare consum de resurse de diferite feluri, adica o investitie majora.

Introducerea unui sistem informatic presupune cheltuieli importante, care trebuie recuperate in timp.

Justificarea economica a acestor cheltuieli ne conduce de fapt la determinarea eficientei economice a sistemelor informatice. In acest scop se au in vedere doua aspecte: determinarea efortului, determinarea efectelor. Cele doua aspecte trebuie corelate astfel incat sa se incadreze in limitele acceptate de beneficiar.

Determinarea efortului depus pentru realizarea su functionarea sistemului informatic se face prin insumarea cheltuielilor realizate.

Determinarea efectelor introducerii unui sistem informatic se face luand in considerare urmatoarele aspecte:

scaderea timpului de obtinere a rezultatelor

fundamentarea riguroasa a deciziilor

imbunatatirea calitatii deciziei si a rezultatelor obtinute

utilizarea unor metode de optimizare si prognozare

imbunatatirea formei de prezentare a rezultatelor

cresterea productivtatii operationale si de conducere

Corelarea efortului cu efectul se face astfel incat sa se incadreze in limitele acceptate de cerintele beneficiarului, tinzand intotdeaun spre optim.

Se considera ca un sistem informatic este efficient daca utilizeaza un volum minim de resurse pentru atingerea scopului propus.

Puncte de vedere diferite privind eficienrta sistemelor infomatice au fost abordate in cercetare informatica economica. Prezentam in continuare trei puncte de vedere privind eficienta sistemlor informatice: utilitatea, impactul, contrubutia.

4. Utilitatea sistemului informatic

Avand in vedere utilitatea sistemelor informatice, eficienta apare atunci cand sistemul satisface cerintele informationale ale conducerii si ale nivelurilor operationale. Aceasta abordare conduce la o aplicatie limitata, deoarece introducerea sistemelor informatice este privita ca o inlocuire a mijloacelor de prelucrare a datelor existente cu altele noi, mai performante. Se introduce astfel metode si tehnici care vor creste productivitatea sistmului informational, dar nu si perfectionarea sistemului.

4.3. Impactul sistemului informatic

Impactul sistemelor informatice asupra activitatilor din organizatii determina eficienta acestora, in sensul eficacitatii activitatii de conducere. In acest caz, masura eficientei este data de valoarea informatiilor pe care sistemul le furnizeaza. Aceasta valoare se caluleaza pe baza caracteristicilor tehnice si a cheltuielilor efectuate cu obtinerea lor.

Pentru evaluarea eficientei economice se are in vedere calitatea informatiei care se determina tot pe bza unor caracteristici tehnice ale sistemelor informatice.

Eficienta tehnica a sistemelor informatice

Eficienta unui sistem informatic se poate evalua si prin contributia adusa la sporirea eficientei activitatilor cu caracter tehnic, de productie, economic, social. In acest sens, se au invedere indicatori:

indicatori de fundamentare tehnico-economica a sistemelor informatice, pe o anumita perioada: cresterea profitului, reducerea cheltuielilor de productie, reducerea cheltuielilor de functionare asupra sistemului informational etc.

indicatori sintetici de evaluare a eficientei sistemelor informatice deja existente: coeficientul eficientei economice, perioada necesara acoperirii cheltuielilor initiale, rentabilitatea realizarii sistemelor informatice.

Toti acesti indicatori contribuie la cuantificarea efectelor economice indirecte rezultate din introducerea sistemelor informatice.

4.4. Concluzii finale

Dintre produsele informatice, sistemele informatice sunt cele care implica investitii majore (efort mare de realizare si intretinere), ce se recupereaza intr-un timp indelungat. Din acest motiv, probleme legate de eficienta economica a sistemelor informatice treuie avute in vedere intotdeauna. Cel putin cateva aspecte ar trebui sa fie luate in considerare atunci cand se realizeaza si se intretin sisteme informatice: notiunea, necesitatea, formele, normarea, indicatori, metode, audit. Practica a dovedit ca daca nu se tine cont de aspecte de eficienta economica a sistemelor informatice atunci costurile pentru intretinerea sistemului sunt mult mai mari decat cele realizare si, de multe ori, ciclul de viata al sistemului se reduce drastic.

CUPRINS

2  Cap.1. GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII

2  1.1. Obiectul gestiunii financiare a intreprinderii

7  1. Rolul gestiunii financiare a intreprinderii

8  1.3. Bilantul contabil

9 1.4. Studiu de caz

35Cap. SISTEMUL INFORMATIC - INSTRUMENT AL 

ORGANIZATIILOR ECONOMICO-SOCIALE

351. Sistemul informational - componenta a sistemului de management

36 Definitia si componentele sistemelor informatice

373. Obiectivele sistemelor informatice

404. Sistemul informatic, instrument al managementului modern

42Cap. 3. SISTEM INFORMATIC DE GESTIUNE FIACIARA

423.1. Descrierea Sistemului informatic

423. Descrierea tabelelor (Tabels)

433.3. Descrierea interogarilor(Queries)

463.4. Descrierea formularelor(Forms)

553.5. Descrierea rapoartelor

63Cap.4. CONCLUZII

634.1. Eficieta eonomica a sistemului informatic

654. Utilitatea sistemului informatic

654.3. Impactul sistemului informatic

4.4. Concluzii finale

69 Bibliografie

Bibliografie