Management - Organizarea si functionarea societatii comerciale OPSON S.A.

Management - Organizarea si functionarea societatii comerciale OPSON S.A.

1 Prezentarea societatii

Societatea comerciala OPSON S.A. cu sediul in Ocna-Mures, strada Mihai Eminescu, numarul 1, judetul Alba este inregistrata la judecatoria Alba-Iulia cu numarul de inmatriculare J/01/52/1991, avand un capital social de 1125700 RON si inregistrata la Administratia Financiara din Ocna-Mures cu codul fiscal R 1770253 si cont deschis la B.R.D. Ocna-Mures.

Societatea este persoana juridica romana avand statutul de societate pe actiuni cu capital majoritar pivat.

La ora actuala, in urma procesului de privatizare in masa, situatia actionariatului este urmatoarea:

S.C. UPSOM S.A. s-a constituit pe baza H.G 1213/1990 prin reorganizarea si preluarea intregului patrimoniu al fostei intreprinderi de stat Combinatul de Produse Sodice Ocna-Mures in conformitate cu prevederile Legii 31/1990 privind organizarea societatilor comerciale. Dupa privatizare a fost inregistrata la registrul comertului sub numele de S.C. OPSON S.A.. Societatea isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si prevederile statului.

Fondul de comert al societatii are ca elemente incorporate "denumire" si "marca de comert" acestea fiind inregistrate la Registrul Comertului Alba.

Aspectele principale ale dreptului civil sunt: terenul, alte drepturi de proprietate, imprumuturile si asigurarile. Societatea detine mai multe suprafete de teren, pentru care a dobandit certificate de atestare a dreptului de proprietate. In categoria terenurilor intra cele din incinta uzinei, cele de pe bataluri folosite pentru evacuarea rezidiilor redate circuitului agricol si drumurile uzinale, urmand sa plateasca impozit pe ele. S.C. OPSON S.A. este proprietara tuturor cladirilor si instalatiilor din patrimoniul sau. Societatea are contractate credite comerciale pe termen scurt si un imprumut de la Ministerul Finantelor.

Activitatea desfasurata de S.C. OPSON S.A. nu afecteaza mediul inconjurator, incadrandu-se in limitele standardelor impuse de Agentia pentru Protectia Mediului.

Personalul angajat lucreza in baza contractului de munca individual, incheiat in conformitate cu legislatia in vigoare si Contractul Colectiv de Munca.

S.C. OPSON S. A. are in prezent litigii de natura comerciala sau de munca datorate de neachitarea la termen a datoriilor catre furnizori sau in relatiile cu beneficiarii.

Pentru desfasurarea activitatii societatea se aprovizioneaza cu materii prime, materiale, combustibili, gaz metan de la diversi furnizori din tara si strainatate:

-Calcar Com Aiud -calcar

-Holcim Romania SA Turda - calcar

-Salina Ocna-Mures -sare

-Azomures Targu Mures - amoniac

-E.M. Iara - nisip cuartos

-Ispat Sidex Galati -apa amoniacala

-Distrigaz Targu Mures - gaz metan

-Electrica Alba - energie electrica

-Apele Romane Alba - apa industriale

-Peco Aiud -motorina, benzina

-Peco Sebes - ulei

-Dafcochim Targu Mures - acid clorhidric

-Rulmentul Brasov -rulmenti

-Hexatel Gherla - piulite, suruburi

-Kughel Exim Timisoara - rulmenti

-RADRA Ocna-Mures -saci si burdufe

-Mary Heart Dej - saci polipropilena

Pentru desfasurarea activitatii de import-export S.C. OPSON S.A. coaboreaza cu firme comosionare, de transport si prestare servicii. Enumeram cateva dintre acestea:

-Chimexim Bucuresti - comosionar

-Begatrans Timisoara - transport

-Socep constanta - prestator de servicii

-Romtrans Oradea - comisionar servicii

Principalii clienti ai societati sunt:

-la intern -Stirom Bucuresti - soda calcinata

-Gecsat Tarnaveni - soda calcinata

-Alsting Alba Iulia - florex

-Geromed Medias - soda calcinata

-Chimexim Bucuresti - soda calcinat

-la export -Analog Nyiegyhaz

United Hungaria Glass

2 Scurt istoric al societatii

Societatea comerciala UPSOM S.A. Ocna- Mures a fost construita intre anii 1894-1896 de catre sociatatea belgiana SOLVAY & Co si avea sa devina la sfarsitul secolului XIX si in primele decenii ale secolului XX singura unitate producatoare de soda din Romania si una din cele mai importante din Europa.

Amplasarea Uzinelor de Produse Sodice in zona orasului Ocna -Mures a fost determinata de conditiile naurale prielnice: existenta unei surse stabile de apa (raul Mures), a unor zacaminte de sare de calitate superioara, existenta in vecinatate a unor zacaminte corespunzatoare de calcar, a unui nod feroviar important (Razboieni), precum si existenta fortei de munca necesara.

Uzina a intrat in functiune in anul 1896, primele capacitati de productie puse in functiune fiindsoda calcinata si soda cristalizata, cu un volum total de 10000 t/an de carbonat de sodiu.

Construirea instalatiilor pentru producerea sodei caustice a fost inceputa in anul 1908 si acestea au fost puse in functiune in anul 1910, avand o capacitate de 3300 t/an.

Incepand cu anul 1926, s-a construit, practic, o uzina noua, intr-o cladire cu opt etaje, facandu-se totodata lucrari semnificative de modernizare. Soda calcinata atinge in acest an capacitatea de 23000 t/an, iar soda caustica 8250 t/an.

In anul 1927 incepe fabricarea bicarbonatului de sodiu alimentar si farmaceutic, existand o capacitate de 500 t/an.

In anul 1929 incepe fabricarea silicatului de sodiu solid si lichid cu o productie de 1000 t/an.

Productiile realizate de Uzinele de Produse Sodice in anul 1938 au fost de 23500 t soda calcinata, 8250 t soda caustica, 985 t bicarbonat de sodiu, 1100 t silicat de sodiu solid si solutie.

In momentul nationalizarii, in anul 1948, capacitatea instalatiei de soda calcinata era de 23500 t/an, cea de soda caustica era de 11500 t/an, cea de bicarbonat de sodiu era de 2000 t/an si cea de silicat de sodiu era de 2000 t/an.

Prin diverse lucrari de modernizare, capacitatea de productie creste continuu, atingand in anul 1953 volumul de 55000 t/anpentru soda calcinata, 16800 t/an pentru soda caustica, 3500 t/an pentrubicarbonatul de sodiu si 3000 t/an pentru silicatii de sodiu.

Intre anii 1954-1963 au avut loc lucrari importante de investitii, in urma lor capacitatea anuala a instalatiei de soda calcinata atinganl limita de 216000 t, a celei de soda caustica de 60000 t, a celei de bicarbonat de sodiu de 8000 t, iar a celei de silicati de sodiu de 5500 t.

Intre anii 1966-1969, dupa terminarea lucrarilor pentru cea de-a doua marire de capacitate, productia de soda calcinata a fost de 290000 t/an si cea de bicarbonat de sodiu de 15000 t/an.

In anul 1971 a avut loc ultima marire de capacitate, productia ajungand la 310000 t/an pentru soda calcinata, 78000 t/an pentru soda caustica, 15000 t/an pentru bicarbonatul de sodiu, 16000 t /an pentru silicat de sodiu solid si 28000 t/an pentru silicat de sodiu lichid.

In anul 1965 a inceput fabricarea sodei calcinate grea, cu o capacitate la punerea in functiune de 21000 t/an, care prin lucrari de modernizare a ajuns in anul 1970 la volumul de 74000 t/an. Cea de-a doua si cea de-a treia linie de soda calcinata grea au fost construite intre anii 1980-1983 si au o capacitate de 150000 t/an.in anul 1957 incepe fabricarea unui nou produs, silicagelul, cu o capacitate de 17 t/an care a ajuns pana in 1983 la 800 t/an.

Clorura de calciu a fost introdusa in fabricatie in anul 1958 in cantitate de 90 t/an, prin valorificarea deseurilorde fabricatie rezultate. In anul 1971 capacitatea acestei instalatii ajunge la 300 t/an.

In anul 1965, dupa studii si experimentari efectuate intr-o statie pilot de pe platforma, s-a trecut la fabricarea produsilor de magneziu, obtinandu-se in 1975 o cantitate de 1000 t/an.

Pe baza cercetarilor facute in laboratoarele proprii, utilizand o tehnologie de fabricatie la a carei elaborare a participat decisiv, UPSOM a trecut, incepand cu anul 1976, la fabricarea produsului pentru stins incendii, instalatia avand o ccapacitate de 5000 t/an.

Prin valorificarea deseurilor de fabricatie, incepand cu anul 1987 se producecarbonat de calciu tehnic in cantitate de 600 t/an.

Pentru valorificarea superioara a produselor existente in structura de fabricatie si pentru diversificare, incepand cu anul 1993 s-a trecut la fabricarea catorva sortimente de detergenti.

S.C. UPSOM S.A. dispune de o centrala electrica proprie, inca din anul 1935, cand s-au montat primul cazan si prima turbina cu care se produceau atat energie electrica cat si aburul necesar in procesul tehnologic.

In cadrul primului proiect pentru marirea capacitatii de productie, din anii 1954-1963, a fost construita o centrala termo-electrica noua, cara a fost pusa in functiune in anul 1957 si a carei capacitate a cunoscut cresteri in anii 1963, 1972 si 1978, avand in prezent o putere instalata de 13,8 MW.

Incepand cu data de 03.02001, pachetul majoritar de actiuni proprietate a statului si administrate de Ministerul Finantelor Publice a fost achizitionat de catre S.C. PETROBANAT HOLDING S.R.L. - apartinand firmei BEGA GRUP Timisoara - sociatate castigatoare a licitatiei olandeze din data de 27.03.2001.

Din aprilie-mai 2001, dupa privatizarea societatii, s-au luat o serie de masuri de redresare economica a uzinei, in domeniile: organizatoric, tehnic, tehnologic si comercial.

Managementul aplicat dupa privatizare a determinat o mai buna organizare a productiei, reparatiile utilajelorexecutandu-se la timp si de calitate.

In decembrie 2001 a avut loc fuziunea prin absorbtie a S.C. BENTOCALCAR S.A. Gurasada de catre S.C. UPSOM S.A. , avand ca scop eficientizarea activitatilor realizabila prin: complementaritatea obiectului de activitate la UPSOM constand in asigurarea calcarului ca si materie prima de baza, concentrarea activitatilor, asigurarea unei conduceri unice permanente, asigurarea unui flux de numerar in masura sa permitachitarea in termen a obligatiilor fiscale si a altor datorii sociale si simplificarea evidentelor primare si contabile.

Fuziunea prin absorbtie a fost decisa de adunarile generale extraordinare ale celor doua societatii implicate, in conditii de cvorum si maoritate prevazute de lega, Proiectul de fuziune vizat de judecatorul delegat fiind publicat in Monitorul Oficial al Romaniri, nr. 1854/210.2001, partea a IV-a.

Obiectul de activitate al S.C. UPSOM S.A. s-a completat cu activitati secundare de extractie a pietrei calcaroase, ghipsului si a cretei si etractia argilei si caolinului.

Aceste modificari au fost inregistrate la Oficiul Registrului Comertului cu numarul 1724/27.12.2001 si numarul 2147/27.06.2003.

In data de 26.03.2002 Adunare Generala a Actionarilor a hotarat schimbarea denumirii societatii din UPSOM in OPSON iar in 10.04 2002 a fost inregistrata la ORC noua denumire a societatii, prin Certificatul de Inscriere de Mentiuni numarul 1318/10.02002.

3 Descrierea procesului tehnologic

Procesele tehnologice din industria chimica prezinta o serie de particularitati, si anume: utilizarea unor cantitati si volume mari de materii prime si semifabricate, obtinerea produselor finite in cantitati mari ceea ce confera caracterul unei productii de masa, produsele finite sunt partial utilizate la fabricarea unor produse noi ale uzinei, prin aceasta valorificandu-se superior o parte din produsele fabricate direct de uzina, interdependentaintre produsele si semifabricatele rezultate dintr-un proces tehnologic, volumul mare de utilaje utilizate in procesele tehnologice.

Pentru a arata interdependenta intre procesele tehnologice de fabricare a produselor sodice putem exemplifica utilizarea varului si a dioxidului de carbon. Varul se utilizeaza la recuperarea amoniacului in cadrul procesului de fabricare a sodei calcinate, iar dioxidul de carbon se utilizeaza la fabricarea sodei calcinate, bicarbonatului de sodiu alimentar,farmaceutic, produselor de magneziu si bicarbonatului de potasiu care servestedrept materie prima pentru fabricarea florexului.

Prima faza din procesul tehnologic este arderea calcarului de cocs in cuptoarele de var, ardere in urma careia se obtin var si dioxid de carbon.

In faza urmatoare, in tobele de dizolvare, se obtine laptele de var necesarrecuperarii amoniacului la faza de distilatie. La coloanele de carbonatare-precipitare sarea sub forma de solutie saturata reactioneaza cu amoniacul si dioxidul de carbon, reactie in urma careia rezulta carbonatul de sodiu brut.

La procesul de carbonatare-precipitare se intrebuinteaza urmatoarele materii prime: amoniacul cu scopul de a satura saramura, sulfura de sodiu cu scopul de a pasiviza, de a impiedica procesul de oxidare a aparatelor.

La baza obtinerii sodei calcinate stau semifabricatele: var, carbonat de sodiu brut, dioxid de carbon.

Necesarul de var este asigurat din cuptoarele de ardere cu cocs sau gaz metan. La sectia caustica concura urmatoarele materiale auxiliare: sulf, acid sulfuric, gips. La prima faza se obtine soda caustica sub forma de lesie care este semifabricat si produs finit. Prin evaporare in faza urmatoare se obtine soda caustica solida. O mica parte din lesia de soda caustica este intrebuintata la obtinerea carbonatului de soda brut pentru purificarea saramurii. Soda grea se obtine din soda calcinata usoara prin procedeul mecanic.

Necesarul de utilitati este asigurat de sectiile auxiliare astfel:sectie CET-asigura in totalitate aburul tehnologic necesar proceselor de productie si produce energia electrica necesara in proportie de 95%, sectia utilitati-asigura apa industriala necesara proceselor de productie, asigura transportul si depozitarea deseurilor de fabricatie si distribuiela consumatori gazul metan. Activitatea uzinei este completata de sectia mecanica ce asigura realizarea reparatiilor capitale si produce necesarul de piese de schimb, sectia transporturi care asigura transportul intern pe CFU si auto si asigura expeditia marfurilor incarcate in vagoane si sectia CTC laboratoare care asiguraanaliza produselor finite si certificarea lor.

Urmarirea bunei functionari a sectiilor de productie precum si a activitatilor de intretinere si reparatie sunt coordonate si urmarite de serviciile specializate: serviciul tehnic-productie, serviciul mecanic-investitii, serviciul energetic si serviciul mediu, sanatate si protetia muncii.

4 Conducerea si administrarea societatii

Societatea comerciala OPSON S.A. este condusa de Adunarea Generala a Actionarilor, formata astfel: 70% sunt membrii ai Fondului Proprietatii de Stat si 30% sunt membrii ai Fondului Proprietatii Private.

Conform legii 66/1993 si a instructiunilor de organizare a Adunarii Generale a Actionarilor, s-a desemnat, in urma concursului de manager, directorul general al societatii care, la randul sau, a desemnat cinci directori executivi: director tehnic, director mecano-energetic, director asigurarea calitatii, director economic si director comercial si patru consilieri: consilier restructurare, dezvoltare, privatizare, consilier economic, consilierjuridic si consilier control financiar intern.

In subordinea directorului general se afla patru compartimente distincte, si anume: serviciul organizare-personal-invatamant-salarizare, serviciul marketing-privatizare, serviciul STC-laborator si serviciulde paza si evidenta militara.

Directorul tehnic coordoneaza activitatea sectiilor: cuptoare-var, soda calcinata, soda caustica, bicarbonat de sodiu, silicati, florex-magnezita, detergenti si serviciul tehnic-productie.

Directorul mecano-energetic coordoneaza sectia Termocentrala, sectia Utilitati, sectia Mecanica, sectia Automatizare-Metrologie si si serviciul Mecano-Energetic.

Directorul asigurarea calitatii coordoneaza sectia asigurarea calitatii, serviciul siguranta, control preventiv, utilaje, compartimentul verificari A.M.C., compartimentul control nedstructiv, sectia C.T.C.-laboratoare.

Directorul economic coordoneaza serviciul contabilitate, serviciul financiar, serviciul administrativ si anexele: dispensar, cantina cu gospodari anexe, gradinita, stadionul si oficiul de calcul.

Directorul comercial coordoneaza serviciul Aprovizionare, serviciul Desfacere care are o magarie de materiale si depozit, serviciul Import-Export si serviciul ransporturi.

In lipsa directorului general, "directorul general adjunct" este cel care coordoneaza Centrul de Cercetare-Proiectare-Dezvoltare al societatii, alcatuit din centrul de cercetare, serviciul de proiectare si serviciul investitii.

Structutra organizatorica este cea prevazuta in organigrama S.C. OPSON S.A. Ocna-Mures, aprobata de Adunarea Generala a Actionarilor, avand urmatoarea componenta:

Adunarea Generala a Actionarilor

Consiliul de administratie

Consilieri ai presedintelui CA

Director general

Oficiul juridic

Serviciul resurse umane si actionariat

Serviciul Evidenta militara-Pritectie civila-Arhiva

Serviciul Control Financiar Intern si Previzional

Director tehnic

Serviciul Protectia Mediului, Securitate in Munca si Sanatate

Inginer sef cu productia

Serviciul Tehnic-Productie

Sectia Cuptoare de var (FCH)

Sectia calcinata

Sectia a II-a mixta

Director MEA

Serviciul MEAI

Serviciul Energetic

Serviciul SCPU + Laborator CND

Serviciul administrativ

Administrativ + Fier vechi

Paza

PSI

Inginer sef MEA

Sectia Utilitati

Sectia CET

Sectia Intretinere Mecanica

Reprezentant MC

Serviciul MC

Sectia CTC

Director comercial

Serviciul Comercial

Serviciul Ambalare

Biroul Comercial Bucuresti-Constanta

Serviciul Aprovisionare

Magazia Generala

Sectia transporturi

Director economic

Oficiul de calcul

Contabil sef

Serviciul Contabilitate

ServiciulFinanciar

Casiesie-Corespondenta

Consiliul Consultativ Exploatare Bentocalcar

Director Exploatare Bentocalcar

Atelier |Extractie Pojoga

Atelier Preparare Gurasada

Protectia muncii, CTC

Aprovizionare Desfacere Bentocalcar

Mecanic sef

Oersonal auxiliar

Contabil Sef Bentocalcar

Financiar-Contabilitate Bentocalcar

Operare Date-Personal-Salarizare Bentocalcar

5 Sistemul informational si organizarea contabilitatii

Informatia si indeosebi informatia economica este prezenta in toate domeniile de activitate fiind un element indispensabil progresului.

Informatia economica ajuta la observarea modului de utilizare a resurselor materiale si umane, analizarea situatiei existente in firma, in vederea luarii masurilor ce se impun.

Valorificarea informatiei economice se realizeaza in cadrul unui sistem informational economic, conceput ca un ansamblu de mijloace si metode de obtinere, stocare si utilizare a informatiilor.

Functia de baza a oricarui sistem informational economic este de a vehicula o cantitate rationala de informatii, pe baza carora sa se ia decizii economice bine argumentate pe toate treptele organizatorice.

Principala sursa de date a sistemului informatinoal economic, si totodata una dintre componentele de baza ale acestuia este contabilitatea.

Contabilitatea, ca sursa a sistemului informational economic, ofera o serie de informatii, pe baza carora se va reliza analiza economica a intreprinderii.

Oricare ar fi continutul sau forma de exprimare a informatiei economice, ea este necesara analizei microeconomice si conducerii in masura in care atinge anumiti parametrii cantitativi si calitativi.

La S.C. OPSON S.A. contabilitatea esta condusa in baza "Regulamentului privind aplicarea legii contabilitatii numarul 82/1991".

Conducerea contabilitatii este asigurata de directorul economic care are in subordine trei compartimente distincte: serviciul contabilitate, serviciul financiar si oficiul de calcul.

Directorul economic impreuna cu sefii serviciilor asigura intocmirea documentelor justificative privind operatiunile patrimoniale, organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si valorificarea rezultatelor acestuia, organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii, intocmirea bilantului contabil si pastrarea documentelor justificative.

Contabilitatea se conduce in partida dubla, iar evaluarea elementelor patrimoniale se face respectand urmatoarea regula:

la data intrarii in patrimoniu, la valoarea lor de intrare

la data incheierii exercitiului, evaluarea se face la valoarea de intrare pusa de acord cu rezultatele inventarierii.

La S.C. OPSON S.A. principala forma de inregistrare folosita este pe jurnale. Forma de inregistrare "pe jurnale" are la baza conceptia folosirii jurnalelor multiple pentru inregistrarea unilaterala, cronologica si sistematica a operatiilor economice.

Formularele folosite in cadrul acestei forme de inregistrare contabila sunt: jurnalele multiple, situatiile auxiliare si Registrul Cartea Mare.

REGISTRUL              DOCUMENTE

INVENTAR                                   JUSTIFICATIVE

INREGISTRARE

CRONOLOGICA

(JURNALIZARE)