|
|
|
ANALIZA SWOT - JUDETUL SIBIU
Puncte tari
Puncte slabe
Cadrul natural
Pozitia geografica centrala la intersectia principalelor artere de circulatie rutiera faciliteaza conexiuni cu celelalte regiuni si concentreaza fluxuri de bunuri si informatii
Relieful muntos din sudul judetului creeaza un important potential hidrotehnic, silvic si turistic
Reteaua hidrografica bazinele Oltului si Tarnavelor - reprezinta un potential pentru agricultura si energetica
Mediul
Biodiversitatea mediului natural impune existenta unor arii de protectie a zonelor valoroase (monumente si rezervatii naturale)
Prezenta unor resurse naturale variabile (paduri, parcuri, ape etc.)
Peisaj montan spectaculos, propice amplificarii si diversificarii turismului montan in toate formele lui
Varietatea ecosistemelor, habitatelor si speciilor de plante si animale salbatice si punerea lor sub regim de ocrotire
Fond funciar agricol valoros cu pretabilitate mai ales pentru teren arabil si pasuni
Utilizarea pe scara redusa a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor care contribuie la obtinerea unor produse agricole cu grad redus de poluare.
Populatia
Gradul inalt de urbanizare a populatiei 65,8 % fata de media pe tara de 52,7 % situeaza judetul Sibiu pe locul 5 din acest punct de vedere.
Judetul Sibiu se caracterizeaza prin multiculturalitate, prin conlocuirea alaturi de romani a unui numar insemnat de locuitori de nationalitate germana, maghiara si rromi, iar dintre confesiunile cu preponderenta sunt cea ortodoxa, reformata, romano-catolica, greco-catolica.
Reteaua de localitati
Situarea localitatilor principale pe axul median N-S al judetului si pe coridorul trans-european nr. IV
Doua zone - de nord si de sud cu functii urbane dezvoltate si profil economic diversificat, poseda potentialul necesar dinamizarii zonelor invecinate
Functii diversificate ale localitatilor, o buna dezvoltare a activitatilor neagricole, in special in sectorul secundar, cu traditie in judet.
Reteaua de dotari publice pentru invatamant este dezvoltata, cuprinzand toate treptele de invatamant: prescolar, gimnazial, liceal, profesional si superior
Existenta in municipiul Sibiu a unui centru universitar (4 universitati cu 25 de facultati) constituie un important potential zonal
Reteaua de dotari publice pentru ocrotirea sanatatii este diversificata si relativ bine distribuita teritorial
(spitale 10, policlinici 9, cabinete medicale 137, farmacii 95)
Reteaua de dotari publice culturale este complexa, beneficiind de prezenta numeroaselor obiective din patrimoniul construit judetean (29 muzee, 2 teatre,1 filarmonica)
Infrastructura
La nivelul judetului Sibiu exista o retea bine dezvoltata de axe de transport rutier (culoarul IV european, E68, E81), feroviar si aerian.
Modernizarea echipamentelor de telecomunicatii si extinderea telefoniei mobile
Reteaua de distributie a gazelor naturale este destul de bine dezvoltata datorita existentei resurselor de gaz in judet.
Agricultura
Existenta unor importante si diverse resurse naturale-terenuri arabile de calitate superioara favorabile dezvoltarii sectorului agricol vegetal
Existenta suprafetelor cu vii, livezi, pasuni si fanete, in suprafata agricola cu posibilitati de dezvoltare a sectorului zootehnic
Suprafata forestiera constituie un important potential economic si de mediu
Industria
In judetul Sibiu exista o bogata varietate de resurse naturale
Vechi traditii in prelucrarea unor resurse locale
Numar relativ mare de intreprinderi mici si mijlocii inregistrate
Turism
Statiuni turistice si balneo-climaterice (Paltinis, Bazna, Ocna Sibiului) cu rol important in tratarea diferitelor afectiuni
Valorificarea superioara a resurselor naturale si antropice si crearea unor produse competitive (cresterea calitatii serviciilor)
Largi posibilitati de dezvoltare a agroturismului datorita peisajului, datinilor, obiceiurilor, a monumentelor naturale arhitecturale, existenta cetatilor taranesti si zona Marginimii cu specific aparte.
Spiritualitatea rurala plina de originalitate si interferenta dintre cultura populara nationala cu cea a minoritatilor nationale.
Dezvoltarea si modernizarea intregii baze materiale turistice in raport cu cerintele turismului international competitiv.
Datorita reliefului partial muntos,
exista zone intinse unde infrastructura fizica este slab dezvoltata
Reteaua hidrografica, asimetrica fata de teritoriul judetean, a facilitat dezvoltarea asezarilor de-a lungul cursurilor principale, preponderent in nordul si sudul judetului
Depasirea sistematica a indicatorilor de calitate a mediului fata de normele standardizate in zona Copsa Mica
Probleme legate de colectarea, sortarea, gestionarea si valorificarea deseurilor menajere si industriale
Lipsa in unele orase a statiilor de epurare a apelor uzate: Cisnadie, Copsa Mica, Dumbraveni, Ocna Sibiului, Talmaciu, Saliste, Miercurea Sibiului
Migratia in strainatate a tinerilor cu un grad inalt de pregatire profesionala in cautarea unui loc de munca
Scaderea natalitatii
Imbatranirea populatiei
Depopularea zonei rurale
Polarizarea celor doua municipii (Sibiu si Medias) produce segregarea retelei de localitati in doua zone
Reconversia industriala este principala problema a zonelor urbane
Densitatea mai mica de localitati in jumatatea de est a judetului si in consecinta o distributie inegala a populatiei si dezvoltarii pe ansamblu a judetului
Retea de sate cu densitate sub media pe tara.
Reteaua invatamantului primar si gimnazial este dispersata,
Lipsa unor gradinite si a scolilor in unele localitati rurale izolate influenteaza negativ procesul de invatamant.
Oferta invatamantului mediu si de specialitate este restransa din lipsa personalului didactic adecvat
Asistenta medicala precara in unele zone din partea de est a judetului.
Fonduri reduse destinate asistentei sociale a copiilor si batranilor.
Starea fizica a dotarilor culturale produce disfunctionalitati.
Lipsa personalului specializat ce deserveste dotarile culturale.
In zona montana infrastructura de transport rutier mai slab dezvoltata.
Lipsa fondurilor determina o slaba intretinere a drumurilor judetene si comunale.
Existenta unor zone izolate din punct de vedere feroviar.
Mari discrepante in dezvoltarea retelelor de comunicatii intre urban si rural.
Alimentarea cu apa din reteaua publica a localitatilor rurale este scazuta.
Instalatii de captare si distributie a apei cu capacitate redusa, care determina discontinuitati in aprovizionarea unor orase.
Reteaua de canalizare deficitara in mediul rural.
Zone inca fara acces la gaze.
Pista aerogarii si dotarile depasite
Gara CFR Sibiu si autogarile sunt depasite din punct de vedere al dotarilor.
Pondere redusa a activitatilor neagricole.
Grad ridicat de faramitare a terenurilor.
Poluarea solurilor din zona Copsa Mica afecteaza ecosistemele agricole si forestiere.
Mijloace mecanice invechite si insuficiente pentru executarea lucrarilor agricole.
Lipsa de organizare si functionare a unor centre de colectare a produselor agricole si a intermediarilor care sa mijloceasca comercializarea acestor produse.
Existenta unor zone cu deficit de vegetatie forestiera pe teritoriile ocoalelor silvice Sibiu, Medias si Agnita.
Exploatarea vanatului existent in fondul forestier peste efectivele optime si practicarea braconajului.
Capacitatea lenta de adaptare a intreprinderilor la modificarile intervenite in structura pietelor.
Cresterea numarului de someri rezultati din restructurarea activitatilor industriale si slaba capacitate de reorientare profesionala a acestora.
Aport redus de capital strain in capitalul social al IMM-urilor.
Dezvoltarea unor centre cu caracter monoindustrial.
Lipsa unor dotari turistice corespunzatoare.
Infrastructura slab dezvoltata in transporturi si comunicatii
Fonduri insuficiente pentru refacerea siturilor istorice
Lipsa de la siturile istorice a informatiilor in limbile de circulatie internationala
Existenta unor sate sarace lipsite de cai de acces si de comunicatii, cu echipare edilitara, aproape inexistenta.
Insuficienta popularizare in mediul rural a programelor europene de finantare (SAPARD) pentru infiintarea de pensiuni turistice.
Lipsa de personal capabil sa elaboreze proiecte pentru finantari externe, la nivelul primariilor
Nivelul de poluare din zona Copsa Mica - Medias, din aer si apa poate conduce la scaderea numarului de turisti din nordul judetului
Oportunitati
Cadrul natural
Pozitia avantajoasa a judetului in raport cu proiectele europene.
Atragerea de actori locali in parteneriat public - privat privind accesarea de fonduri externe si guvernamentale pentru investitii in infrastructura de transport si in domeniul edilitar-gospodaresc.
Mediu
Programe comunitare de sustinere a protectiei mediului privind gestionarea deseurilor si epurarea apelor uzate
Populatia
Colaborarea stransa intre populatia judetului cu persoane emigrate in strainatate si infiintarea de societati cu capital mixt.
Existenta unor institutii guvernamentale sau organizatii neguvernamentale care se ocupa de pregatirea profesionala si reconversia fortei de munca.
Agricultura
Promovarea si sustinerea unei agriculturi ecologice prin dezvoltarea unor tehnologii concepute sa protejeze mediul.
Industria
Zona defavorizata Copsa Mica ofera facilitati fiscale investitorilor si acces gratuit la utilitati in scopul reducerii somajului.
Turismul
Posibilitati de dezvoltare a turismului prin existenta unor facilitati de scutire de impozite si creditarea avantajoasa a celor care investesc in amenajari agroturistice.
Pericole
Orientarea investitorilor spre alte zone in functie de facilitatile oferite.
Posibilitatea aparitiei unor fenomene imprevizibile: inundatii, cutremure, care pun in pericol structuri antropice.
Restructurarea centrelor monoindustriale fara a oferi o alternativa clara celor disponibilizati, poate sa conduca la amplificarea conflictelor sociale si a gradului de infractionalitate
Necunoasterea suficienta a implicatiilor si avantajelor aderarii Romaniei la UE.
Exista riscul ca unii intreprinzatori sa nu-si manifeste interesul pentru investitii datorita instabilitatii legislative.
Practicarea unui turism necontrolat duce la distrugerea florei si faunei din zonele declararate monumente ale naturii.
