Analiza capitalului

Analiza capitalului

Capitalul este fix si circulant, dupa cum se consuma si participa la procesul de productie.

Analiza capitalului fix (active fixe, imobilizari corporale) urmareste:

I.       Situatia capitalului fix pe total si pe categorii dpdv. al volumului, structurii si starii sale;

II.     Modul de utilizare efectiva a capitalului fix:

a.     utilizare extensiva - vizeaza rezervele de utilaje pe cauze in raport cu inventarul disponibil in intreprindere, analiza gradului de folosire a timpului de lucru al utilajului,

b.     utilizare intensiva - vizeaza randamentul mediu si marginal al utilajului.

1. Analiza generala a activelor fixe dpdv. al volumului, structurii si starii pe total si pe categorii

In scopul desfasurarii analizei se utilizeaza "Balanta activelor fixe" care reflecta situatia acestora pe total si pe categorii. Se urmaresc:

valoarea initiala: de inventar si uzura;

miscari din cursul perioadei: intrari si iesiri;

valoarea la sfarsitul perioadei (finala): de inventar si uzura.

Pe baza acestora se pun in evidenta:

1. dinamica valorii mijloacelor fixe

- pe total si pe categorii (I, II, III, , VI).

2. structura pe categorii de mijloace de fixe

- initiala si finala, categoria .

3. mobilitatea activelor fixe

a)     coeficientul miscarii - pe total si pe categorii.

b)     gradul de reinnoire - pe total si pe categorii.

c)     coeficientul de uzura: - initiala si finala.

Intre aceste marimi exista legaturi. Ne intereseaza care este categoria de active care prezinta cel mai inalt grad de uzura in raport cu uzura medie. Aceasta trebuie corelata cu necesarul inlocuirii activelor uzate, care sunt categorii de active ce cunosc cel mai inalt grad de reinnoire.

Aprecierea situatiei generale a activelor fixe se face si cu indicatorii de eficienta generala a mijloacelor fixe.

:

1. - care sunt veniturile din activitatea de baza aduse de 1000 lei mijloace fixe;

2. - Valoarea adaugata corespunzatoare la 1000 lei active fixe;

3. - care este volumul total al activelor inregistrate intr-o anumita perioada la 1000 lei mijloace fixe;

4.     - care este productia fabricata pentru a fi livrata la 1000 lei mijloace fixe.

La numitor se foloseste valoarea medie anuala a activelor fixe sau valoarea ramasa neamortizata. Mai corect este considerarea valorii medii anuale pt. ca valoarea neamortizata scade in timp.

,                - val. medie anuala a activelor fixe

Analiza factoriala a lui I pe prima treapta de descompunere:

Cresterea indicatorului in timp semnifica o crestere a eficientei economice (>0).

< 0 ineficienta economica

= 0 eficienta stationara.

Situatia reala se explica prin elasticitatea productiei functie de valoarea medie anuala a activelor fixe, astfel:

Daca: > 1 > > eficienta

= 1 = = eficienta stationara

< 1 < < ineficienta.

Pe cea de-a doua treapta de descompunere:

V_i - val. de intrare (val. de inventar),

- val. medie a intrarilor

- val. medie a iesirilor.

Pe cea de-a treia treapta de descompunere:

,          

I - intrari in cursul anului

E - iesiri in cursul anului.

, 

Influentele asupra lui se calculeaza la cea de-a doua treapta de descompunere, unde s-a determinat .

In final:

Rolul factorului timp in eficienta economica a mijloacelor fixe vizeaza 2 aspecte:

introducerea activelor fixe in functiune la termen sau in avans cu efecte asupra cresterii eficientei economice;

scoaterea din functiune a activelor fixe uzate numai dupa expirarea duratei normate de functionare.

Relatia munca-capital in eficienta activelor fixe

- productivitatea medie a muncii,

- intensitatea capitalistica a muncii.

Daca     < 1 <

= 1 =

> 1 >

Valoarea medie anuala a activelor fixe se coreleaza si cu situatia profitului (gradul de profitabilitate a activelor fixe).

, - profitul

trebuie sa fie mai mare decat pentru a avea activitate eficienta.

,                - profitul mediu

trebuie sa fie mai mare decat pentru a avea activitate eficienta.

Analiza folosirii utilajului de productie

Utilajul de productie constituie categoria principala de mijloace fixe inscrise in balanta si care determina capacitatea de productie a intreprinderii.

Capacitatea de productie este volumul maxim al productiei care poate fi obtinut in conditiile:

utilizarii complete si eficiente a utilajelor disponibile;

utilizarii integrale a fondului de timp de functionare;

randamentului maxim al utilajului.

Obiectivul analizei utilajului cuprinde:

a)     aspecte care vizeaza folosirea deplina dpdv. al numarului de utilaje si timpului de functionare. Aceasta constituie calea extensiva de crestere a productiei.

b)     aspecte care vizeaza eficienta si randamentul de functionare a utilajului si care trebuie comparate cu volumul productiei - calea intensiva de crestere a productiei.

Utilajul de productie se poate afla in una din situatiile:

utilaj existent - U_e;

utilaj instalat - U_i;

utilaj efectiv in functiune - U_f.

1.     Gradul de instalare

100 - G_i = rezerva din neinstalare.

2.     Gradul de folosire

100 - G_fol. = rezerva din nefolosire

3.     Gradul de functionare

100 - G_fct. = rezerva din nefunctionare.

Se poate calcula productia aferenta utilizarii incomplete a utilajului. Rezervele se constituie in cai de crestere a productiei.

II.    a) Analiza timpului de functionare a utilajului

Se intocmeste "Balanta timpului de functionare a utilajului", in care timpul (T) este exprimat in masini-ore.

Gradul de utilizare a timpului de functionare a utilajului este dat de coeficientul de utilizare extensiva:

1. coef. extensiv 1 al timpului calendaristic:             

2. coef. extensiv 2 al timpului maxim disponibil:             

3. coef. extensiv 3 al timpului de regim:              .

,                          n - nr. de utilaje.

T_{maxim disponibil} = T_{calendaristic} - (Sarbatori + Zile de repaus legal).

T _{de regim} = T_{maxim disponibil} - Intreruperi pt. revizii periodice si reparatii capitale.

T_efectiv = T _{de regim} - (Intreruperile accidentale + T de reconditionare a rebuturilor).

Coeficientii extensivi < 100 (diferenta pana la 100% o constituie rezervele).

Analiza utilajului in cadrul schimburilor

Se calculeaza coeficientul mediu al schimburilor:

1 < ≤ 3.

Cu cat se apropie de 3, cu atat este mai bine utilizat regimul de schimburi.

- reflecta utilizarea efectiva a regimului de schimburi.

II.    b) Analiza utilizarii intensive a utilajului

Utilizarea intensiva este o cale de crestere a productiei care vizeaza imbunatatirea randamentului de functionare a masinilor si instalatiilor din dotare.

Daca utilizarea extensiva este limitata in timp, in cazul utilizarii intensive intervin mai multi factori, drept urmare avem mai multe cai de crestere a productiei.

Indicatorii utilizarii intensive, alaturi de cei ai  utilizarii extensive, se folosesc in calculul capacitatii de productie a intreprinderii.

Aprecierea utilizarii intensive difera de la o ramura la alta, in cadrul fiecarei ramuri sau intreprinderi existand indicatori specifici.

a)     pentru productie omogena (ex. centrale electrice) - se calculeaza un coeficient de utilizare intensiva:

C_i - randamentul utilajului instalat;

Q_ef - productia efectiv obtinuta;

Q_max - productia maxima pe unitatea de utilaj si de functionare (din cartea tehnica).

Productia efectiva poate creste numai prin imbunatatirea randamentului.

b)     in alte ramuri (ex. furnale, industrie chimica) utilizarea intensiva se calculeaza printr-un coeficient intensiv.

V_u - volumul utilajului (caracteristica principala a utilajului).

c)     Randamentul mediu orar al utilajului:

Randamentul utilizarii utilajelor intervine in calculul indicatorilor fizici si valorici ai productiei, precum si in calculul altor indicatori financiari (cost de productie, beneficiu, rata rentabilitatii) care contin ca element principal volumul productiei.

Analiza folosirii suprafetelor de productie

Suprafata intreprinderii constituie unul din factorii care intra in calculul capacitatii de productie.

Dupa destinatii, suprafata unei intreprinderi cuprinde mai multe categorii:

1.     suprafata productiva ocupata de utilaje;

2.     suprafata destinata depozitelor si magaziilor;

3.     suprafata destinata atelierelor de reparatii si intretinere;

4.     suprafata administrata.

Factorul principal in cadrul capacitatii de productie este suprafata productiei care, la randul ei, se coreleaza cu volumul productiei.

Principalii indicatori de apreciere a utilizarii suprafetei de productie sunt:

a.          ponderea suprafetelor productive in totalul suprafetei (g_p);

b.          nr. de utilaje instalat pe unitatea de suprafata (n);

c.          randamentul mediu orar al utilajului ().

S_p - suprafata productiva.

Daca

III.   

Analiza activelor circulante

Activele circulante sunt: materii prime, materiale, combustibili, energie.

In analiza activelor circulante ne intereseaza 3 probleme:

1. situatia aprovizionarii tehnico-meteriale a intreprinderii cu materii prime, materiale, combustibili, energie;
2. situatia stocurilor de materiale;
3. analiza utilizarii resurselor materiale in legatura cu volumul productiei.

1.     Situatia aprovizionarii urmareste 2 aspecte:

1. respectarea termenelor de aprovizionare cu materiale de catre furnizori. Rezulta aprovizionarea ritmica a productiei si este una din conditiile ritmicitatii productiei.
2. respectarea cantitatilor si sortimentelor prevazute in contracte in legatura cu necesarul de resurse materiale zilnic, lunar si trimestrial.

2.     Stocurile sunt de siguranta si curente - asigura continuitatea productiei.

3.     Indicatorii de utilizare a resurselor materiale si energetice se impart in:

indicatori tehnici - dependenti de specificul si particularitatile procesului de fabricatie.

indicatori economici - caracterizeaza efectul consumurilor. Acestia sunt:

I.       consumul specific - reflecta consumul de materiale pe unitatea de produs fizic:

;   ; .

II.     randamentul materialelor consumate

In analiza ne intereseaza evolutia in timp a consumului specific. Aceasta se refera la materiile prime si materialele directe.

Pentru anumite sortimente de materiale, indicele consumului specific se poate exprima prin recalcularea la volumul fizic efectiv:

Legatura dintre consumul specific si volumul productiei se exprima astfel:

> 0 si M = ct Cs₁ < Cs₀

Cs = ct M₁ > M₀

I_M > I_Cs

O marime care se afla in relatie cu consumul specific este costul mediu.