Analiza productiei fizice

Analiza productiei fizice

1. Analiza realizarii programului de productie pe sortimente

Productia fizica reprezinta totalitatea valorilor de intrebuintare rezultate din activitatea industrial-productiva si care pot fi puse in circuitul economic, in scopul satisfacerii intr-o maniera durabila a nevoilor pietei.

Identificarea corecta in timp si spatiu a cerintelor pietei, ca expresie a optiunilor si motivatiilor clientilor, oferta prompta si adecvata de produse si servicii, care sa corespunda din punct de vedere cantitativ si a nivelului calitativ cerintelor acestora, conditioneaza recunoasterea respectivelor bunuri materiale ca valori de intrebuintare sociale.

Sarcinile analizei programului de productie pe sortimente constau in relevarea gradului de realizare a obligatiilor asumate prin contractele incheiate cu beneficiarii (asigurarea concordantei dintre cererea si oferta de bunuri materiale), cat si a modului de satisfacere a criteriului eficacitatii in alocarea si utilizarea potentialului intern al intreprinderii.

Principalele modalitati de realizare ale acestor obiective sunt:

a) indicii individuali de indeplinire a programului de productie pe fiecare sortiment in parte si in medie la nivel de intreprindere. Acest procedeu raspunde la intrebarea "In ce proportie a fost realizat programul de productie pe fiecare sortiment si pe total intreprindere, intr-o anumita perioada de timp?"

La nivelul fiecarui sortiment procedeul de analiza recomandat este indicele volumului fizic al productiei, stabilit pe baza relatiei:

in care:

q reprezinta volumul fizic al productiei obtinute.

Rolul indicilor volumului fizic este de a semnala sortimentele si proportia de realizare sau nerealizare a programului de fabricatie.

Valoarea informationala a indicelui volumului fizic se limiteaza la un singur tip de produs.

b) Coeficientul mediu de sortiment ().

Acest procedeu se utilizeaza pentru a caracteriza gradul de realizare a programului de fabricatie pe total intreprindere, in cazul unei productii eterogene.

Coeficientul mediu de sortiment, se stabileste avand in vedere principiul de baza conform caruia nu se accepta compensarea nerealizarilor inregistrate la anumite sortimente de catre depasirile de la alte sortimente, ceea ce face ca nivelul coeficientului sa fie egal sau mai mic decat 1 sau 100 ().

Coeficientul mediu de sortiment poate inregistra valoarea maxima 1 sau 100, in cazul in care programul de fabricatie a fost realizat in proportie de 100% sau depasit la toate produsele. Valoarea subunitara a coeficientului mediu de sortiment semnifica existenta a cel putin un tip de produs la care gradul de realizare a programului de fabricatie este mai mica decat 100%.

Principalele modalitati de determinare ale coeficientului mediu de sortiment sunt urmatoarele1):

in care:

 reprezinta valoarea recalculata a productiei fabricate in limitele programate. Ea se stabileste comparand valoarea efectiva cu valoarea programata a productiei pe fiecare sortiment, luandu-se in calcul valoarea minima rezultata in urma comparatiei.

in care:

 reprezinta suma abaterilor negative pe sortimente, respectiv nerealizarile fata de programul de fabricatie.

in care:

g'i0 reprezinta ponderile programate ale sortimentelor la care nu s-a realizat programul de fabricatie;

g''i0 - ponderile programate ale sortimentelor la care programul de fabricatie a fost realizat integral sau depasit;

iqi - indicele de realizare a programului de fabricatie pe sortimente.

c) Coeficientul de nomenclatura ()

Prin calcularea sa se determina, din punct de vedere fizic, gradul de realizare a programului de productie la nivel de intreprindere pe baza relatiei:

in care:

N reprezinta numarul total al sortimentelor (pozitiilor) din nomenclatorul de fabricatie;

n - numarul sortimentelor (pozitiilor) la care programul de productie nu a fost realizat.

Necesitatea utilizarii coeficientului de nomenclatura se justifica prin situatiile intalnite in activitatea practica a intreprinderilor, cum ar fi:

neindeplinirea programului de fabricatie la un singur sortiment, dar intr-o proportie foarte mare;

neindeplinirea programului de fabricatie la mai multe sortimente, dar in proportii mai mici.

Acest coeficient acorda aceeasi importanta tuturor produselor indiferent de ponderea lor in volumul productiei, ceea ce-i confera o valoare informationala limitata.

Modificarea volumului fizic al productiei obtinute sau vandute pe sortimente influenteaza asupra urmatorilor indicatori economico-financiari ai intreprinderii:

a) Valoarea productiei obtinute destinate livrarii:

in care:

qfi reprezinta volumul fizic al productiei obtinute destinata livrarii, pe tipuri de produse.

b) Cifra de afaceri:

in care:

qv reprezinta volumul fizic al productiei vandute, pe tipuri de produse.

c) Cheltuieli fixe la 1000 lei cifra de afaceri:

in care:

Cf0 reprezinta suma cheltuielilor fixe programate sau aferente perioadei luata ca baza de comparatie.

In mod similar, volumul fizic al productiei vandute influenteaza asupra cheltuielilor materiale, cheltuielilor cu materialele, cu amortizarea si respective cu dobanzile la 1000 lei cifra de afaceri, numaratorul fiind reprezentat de catre fiecare dintre aceste categorii de cheltuieli.

d) Costul pe unitatea de produs:

in care:

cf0 reprezinta cheltuieli fixe programate sau ale perioadei anterioare pe unitatea de produs.

e) Modificarea absoluta a costurilor aferente productiei marfa comparabila:

in care:

 reprezinta indicele volumului fizic al productiei marfa comparabila ().

f) Profitul aferent cifrei de afaceri:

in care:

P0 reprezinta profitul total, la nivelul bazei de comparatie;

Iqv - indicele volumului fizic al productiei vandute ().

g) Profitul pe produs:

- influenta directa:

(qv1 - qv0) (p0 - c0)

- influenta indirecta:

in care:

(p0 - c0) reprezinta profitul pe unitatea de produs, la nivelul bazei de comparatie.

h) Rata medie a rentabilitatii economice:

i) Viteza de rotatie a activelor circulante:

in care:

 reprezinta soldul mediu al activelor circulante.

j) Efectul economic direct al modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante:

k) Eficienta utilizarii mijloacelor fixe:

prin intermediul cifrei de afaceri, asupra indicatorului "Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe:

- prin intermediul profitului aferent cifrei de afaceri, asupra indicatorului "Profit la 1000 lei mijloace fixe:

l) Eficienta utilizarii activelor de exploatare si a capitalurilor (prin intermediul profitului la 1000 lei active de exploatare sau capitaluri):

m) Eficienta utilizarii potentialului uman (prin intermediul profitului aferent cifrei de afaceri asupra indicatorului "Profit mediu pe salariat"):

Efectele prezentate nu au caracter limitativ, ele pot imbraca forme diverse in scopul reflectarii unor aspecte de esenta ale proceselor si fenomenelor economico-financiare care au loc in cadrul unei intreprinderi.

2. Analiza structurii productiei

Structura productiei reprezinta ponderea pe care o detine fiecare sortiment in totalul productiei.

Realizarea programului de productie in proportii diferite determina implicit, modificari in structura productiei. Modificarile in cauza, se datoreaza unor cauze obiective care apar in executarea programului de productie, cum ar fi:gradul de saturatie a pietei pentru un sortiment sau altul, ceea ce determina ca la aceste sortimente sa intervina anumite restrictii privind fabricarea lor, in timp ce la alte sortimente la care exista solicitari, programul sa fie suplimentat, restrictii in legatura cu asigurarea firmei cu factori de productie etc.

Pentru caracterizarea modului de realizare a programului de productie din punc de vedere al structurii, in procesul de analiza se utilizeaza urmatoarele procedee:

a) ponderile (se compara ponderile efective cu cele programate pe fiecare sortiment in parte, iar orice abatere rezultata, in sensul cresterii sau scaderii, denota nerespectarea structurii stabilite prin program );

b) coeficientul mediu de structura sau asortiment ()

Marimea coeficientului mediu de structura poate fi egala sau mai mica decat 1 sau 100 ():

coeficientul este egal cu 1 sau 100 in situatia in care programul de productie a fost indeplinit in proportie de 100%, depasit sau neindeplinit in aceeasi proportie la toate sortimentele prevazute in nomenclatorul de fabricatie al intreprinderii;

coeficientul este mai mic decat 1 sau 100 cand programul pe sortimente a fost realizat in proportii diferite.

Coeficientul mediu de structura se determina la nivel de intreprindere pe baza urmatoarelor relatii:

in care:

 reprezinta suma modificarii ponderilor pe fiecare sortiment, indiferent de semnul matematic;

 - valoarea efectiva a productiei recalculata in functie de structura programata pe sortimente. Ea se determina in doua modalitati:

- inmultind valoarea efectiva totala a productiei cu structura programata a acesteia pe fiecare sortiment in parte;

- inmultind indicele mediu de indeplinire a programului de fabricatie cu valoarea programata a productiei pe fiecare sortiment in parte.

 - valoarea productiei executata in contul structurii programate (se determina prin compararea la nivelul fiecarui sortiment in parte a valorii efective a productiei cu valoarea efectiva a acesteia recalculata in functie de structura programata, luand in calcul valoarea minima rezultata in urma comparatiei).

Modificarea structurii productiei influenteaza asupra urmatorilor indicatori economico-financiari ai intreprinderii:

a) Cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri:

b) Modificarea absoluta a costurilor aferente productiei marfa comparabile:

c) Modificarea medie relativa a costurilor aferente productiei marfa comparabile:

d) Profitul aferent cifrei de afaceri:

e) Rata medie a rentabilitatii economice:

f) Rata medie a rentabilitatii resurselor consumate:

g) Rata medie a rentabilitatii comerciale:

h) Profitul mediu pe un salariat:

i) Eficienta utilizarii mijloacelor fixe:

3. Corelatiile posibile dintre coeficientul mediu de sortiment, coeficientul mediu de structura si indicele mediu de realizare a volumului productiei

Studierea coeficientilor medii de sortiment si de structura, trebuie efectuata in stransa legatura cu nivelul indicelui mediu de realizare a programului de productie la nivel de intreprindere.

Spre exemplificare, vom utiliza, cu caracter ipotetic, datele in marimi relative referitoare la gradul de realizare a programului de productie pe sortimente (A, B, C) si in medie la nivel de intreprindere (pentru firmele notate de la I la IV), asa cum sunt prezentate in fig. 2.3.:

 

100 102

100 102

100 102

100   102

145

176

100,5

151,4

90

90

90

90

102 140

36,5 182,5

98,7 60,7

62,4 136,5