|
|
|
ORGANIZAREA SI FUNTIONAREA AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE
- CRITERIILE DE CONSTITUIRE IN SISTEM; SARCINILE SI ATRIBUTIILE AUT ADTIEI PUBLICE; COMPETENTA SI CAPACITATEA AUT ADTIEI PUBICE ?
- REGIMURILE ADM SI SERVICIILE PUBLICE
- AUTORITATILE ADTIEI PUBLICE
Criteriile de constituire in sistem a administratiei publice
ADMINISTRATIA constituie un corp intermediar, creat in vederea actiunii, ea este facuta pt a actiona si de aceea este subordonata, ierarhizata, ordonata, remunerata, civila, laica, egalitara, formalista, scrisa si birocratica.
regimul din Romania este semiparlamentar.
Autoritatile administratiei publice alcatuiesc in statul de drept un subsistem in cadrul sistemului autoritatilor publice, astfel cum acesta a fost stabilit prin Constitutie, pe criteriul separatiunii celor trei puteri, legislativa, executiva si judecatoreasca si carora le corespund trei categorii de autoritati publice
1. Dpdv al competentei teritoriale (criteriul teritorial), gasim urmatoarele autoritati:
- Autoritati centrale, pentru care, competenta se intinde asupra intregului teritoriu al tarii: Guv, ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei publice;
- Autoritati teritoriale, pentru care competenta se intinde asupra unei parti din teritoriul national. Acestea sunt serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale;
- Autoritati locale, pentru care competenta se intinde asupra unei unitati adm-teritoriale (judet, oras, comuna). Acestea sunt consiliile locale si primariile.
2. Dpdv al competentei materiale (criteriul functional), intalnim:
- Autoritati cu competenta generala, care exercita administratia publica in orice domeniu de activitate: Guvernul, consiliile locale si primarii;
- Autoritati ale administratiei publice de specialitate, care realizeaza administratia publica intr-o anumita ramura sau domeniu de activitate: ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice subordonate Guvernului sau autonome, precum si serviciile publice descentralizate ale acestora, din teritoriu;
3. Dpdv al interesului promovat de aceste tipuri de autoritati - autoritati ale administratiei de stat si autoritati ale administratiei colectivitatilor locale
Sarcinile si atributele autoritatilor adtiei publice
Caracterizand adtia publica drept o activitate in principal organizatorica, desprindem pozitia de intermediar pe care o are intre planul conducerii politice si planul unde se realizeaza valorile politice -deciziile politice.
Sarcinile adtiei publice reprezinta obiectivele pe care aceste autoritati adm trebuie sa le realizeze in cadrul activitatii executive pe care o desfasoara.
Sarcini: de executie si de elaborare
Dupa natura lor: sarcini de conducere, organizare si sarcini de prestatie.
Dupa sfera de cuprindere: sarcini generale: sarcini de conceptie (de informare, prevedere, planificare si organizare); sarcini de directie; sarcini speciale; sarcini economico-financiare
Atributele aut. adtiei publice:
previziunea si programarea
organizarea calitativa si cantitativa
de comanda (adtia colaboreza la adaptarea deciziilor politice prin pregatirea acestora)
coordonarea (armonizarea si sincronizarea tuturor actiunilor care se realizeaza la nivelul sistemului)
de control (se masoara rezultatele actiunilor aut adtiei publice in aplicarea deciziilor politice)
Competenta administratiei publice:
Competenta este ansamblul activitatilor cu si fara semnificatie juridica savarsite de o autoritate in vederea realizarii atributiilor sale.
1. Competenta materiala este forma de competenta ce are in vedere sfera si natura atributiilor unui organ al adtiei publice.
Competenta materiala generala = competenta aut adtiei publice de a actiona in orice domeniu sau ramura de activitate (ex: guvernul, primarul)
Competenta speciala sau de specialitate a aut adtiei publice este cea atribuita pt ca acestea sa actioneze numai intr-un anumit domeniu sau ramura de activitate (ex: act ministerelor (intr-o ramura) si serviciile publice deconcentrate ale acestor ministere ca aut ale adtiei publice teritoriale.
Conflictul de competente intre autoritatile adm se solutioneaza de catre autoritatea ierarhica comuna sau de organele prevazute de lege.
Conflicte pozitive situatie in care 2 sau mai multe aut adm se declara competente sa desfasoare aceeasi activitate.
Conflicte negative - situatiile in care nici o aut adm nu se declara competenta sa desfasoare aceeasi activitate.
Actele adm pot fi emise/adoptate numai de pers adm competent in limita competentei pe care legea le-o confera.
Competenta adtiei publice reprezinta ansamblul atributiilor stabilite de Constitutie sau de lege, ce confera drepturi si obligatii pt a duce la indeplinire o anumita actiune adm. Competenta este caracterizata prin: legalitate, obligativitate, autonomie si, mai ales, ce este dusa la indeplinire prin mijlocirea organelor de conducere si a functionarilor publici.
Capacitatea juridica a aut adtiei publice
Prin capacitatea juridica a aut adtiei publice se intelege aptitudinea acestor autoritati de a fi subiecte de drept in raporturile juridice adm pe care le presupune realizarea competentei lor .
Deosebiri intre capacitate si competenta:
capacitatea este proprie numai aut adtiei publice, competenta o au atat autoritatile, cat si compartimentele sau functionarii din structurile lor organizatorice;
capacitatea presupune posibilitatea de actiona in nume propriu spre deosebire de competenta care nu presupune o astfel de independenta;
atributiile ce formeaza continutul competentei pot fi delegate sau repartizare altor autoritati, structuri sau persoane, insa capacitatea nu este transmisibila.
Regimurile administrative si serviciile publice
Regimurile adm ansamblul serviciilor intr-o tara este amenajat dupa un sistem de centralizare sau descentralizare, de autonomie sau subordonare.
Centralizarea administrativa - autoritatea vine de sus si puterea de decizie este la mana guvernului central si a reprezentantilor sai, atributiile organelor inferioare sunt reduse.
Centralizarea - sarcinile administrative din teritoriul national sunt concentrate in persoana statului, intreaga competenta decizionala se regaseste la nivel central, in timp ce autoritatile locale nu fac decat sa execute ce se regaseste la nivel central - sistem rigid dar eficient.
Deconcentrarea - se mentin caracteristicile sistemului centralizat, dar anumite competente ale centrului sunt delegate agentilor teritoriali, deciziile luate de acestia sunt in numele si interesul statului.
Descentralizarea administrativa (descentralizare democratica) este o componenta indispensabila a democratiei, este insotita de masuri si mecanisme care permit participarea cetatenilor la conducerea si administrarea comunitatilor locale. Sistem opus centralizarii, se recunosc interesele colectivitatilor locale, elementul decizional este transferat pt a fi exercitat de colectivitatile locale, sistem de autoritati distinct (consiliu local, primar, consiliu judetean), controlul asupra unit descentralizate este un control de tutela, statul supravegheaza aceste colectivitati prin prefect.
Serviciul public reprez activitatea desfasurata de o autoritate publica in vederea satisfacerii unui interes general. Ca servicii publice distingem: serviciul public de legiferare, serviciul public judiciar si serviciile publice administrative care sunt conduse si coordonate de guvern.
Pentru a fi in prezenta unui serviciu public, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
sa satisfaca cerintele membrilor societatii;
infiintarea lor sa se faca prin acte de autoritate;
activitatea lor se desfasoara in realizarea autoritatii de stat, personalul lor avand calitatea de functionar public;
sunt persoane juridice avand toate drepturile si obligatiile acestora;
mijloacele lor materiale sunt asigurate fie prin subventii bugetare, fie din venituri proprii.
Organizatiile care presteaza servicii publice sunt de 3 categorii:
organe ale administratiei publice;
institutii publice;
regii autonome de interes public.
Regimul juridic al serviciului public: sistem de reguli speciale de drept public si privat, reguli care privesc atat organizarea si functionarea acestora, cat si drepturile sau obligatiile uzagerilor.
Principiile de functionare a unui serviciu public sunt:
principiul continuitatii (decurge din permanenta statului si a necesitatii asigurarii nevoilor de interes general fara intreruperi);
principiul egalitatii (principiul egalitatii tuturor cetatenilor in fata serviciului public);
principiul adaptabilitatii serviciilor publice (serviciile publice sunt supuse legii progresului adica prestatiile catre beneficiari trebuie sa creasca neincetat atat cantitativ, cat si calitativ);
principiul eficientei serviciului public (este impus de faptul ca toate cheltuielile necesare se suporta din bugetul local, adica din taxele si impozitele cetatenilor, administratia fiind obligata sa gaseasca cel mai bun raport intre costuri si cantitatea, respectiv calitatea serviciilor prestate pentru cetateni).
Clasificarea serviciilor publice
a) in functie de interesul satisfacut - la nivel national si la nivel local;
b) in functie de cadrul geografic - interne si extra-teritoriale;
c) in functie de natura sarcinilor - civile si militare;
d) in functie de modalitatea de gestiune - exploatate in regie proprie sau direct de catre administratie sau un prepus general.
e) dupa modelul de conducere - conduse de catre indivizi, consilii sau colegii.
f) in functie de natura serviciilor publice - administrative, industriale sau comerciale;
g) dupa modul de organizare - sau forma autoritatilor administratiei publice, a institutiilor publice, regiilor autonome, etc;
h) dupa regimul juridic aplicabil - supuse regimului administrativ si regimului mixt.
Serviciile publice sunt ansambluri de persoane si bunuri create in vederea satisfacerii unei nevoi publice de catre o colectivitate publica, supuse autoritatii si controlului acesteia.
Prin serviciul public se intelege un organism adm,creat de stat, judet sau comuna, cu o competenta si puteri determinate, cu mijloace financiare procurate din patrimoniul general al adtiei publice care l-a creat, pus la dispozitia publicului pentru a satisface in mod regulat si continuu o nevoie cu caracter general, careia initiativa privata nu ar putea sa-i dea decat o satisfactiune incompleta si intermitenta.
Organizatiile care presteaza servicii publice - categorii
Autoritatile administratiei publice
Autoritatile publice: care infaptuiesc in concret activitatea executiva sunt autoritati ale administratiei publice. Acestea sunt: autoritati de stat sau locale, ele avand posibilitatea sa foloseasca forta publica a statului cu care sunt inzestrare. Autoritatile administratiei publice difera in functie de modul de formare, organizare, competenta.
Dupa modul de formare exista autoritati ale administratiei publice alese; autoritati ale administratiei publice numite.
Dupa natura conducerii lor: autoritati ale administratiei publice colegiale; autoritati ale administratiei publice; autoritati ale administratiei publice individuale.
Dupa competenta atribuita:
Principiile administratiei
autonomie locala;
descrentralizarea serviciilor publice de interes local;
alegerea autoritatilor adm publice locale;
legalitate;
consultarea cetatenilor in problemele locale de interes deosebit;
egalitatea cetatenilor in fata autoritatii;
garantarea serviciilor publice;
stimularea competitiei;
asigurarea unui echilibru intre descentralizarea financiara si cea administrativa;
transparenta actului decizional.
Seful statului face parte din puterea executiva. Presedintele Romaniei este autoritatea de varf a puterii executive si in aceasta calitate ocupa demnitatea de sef al statului. Presedintele Romaniei are o legitimitate populara fiind ales prin vot uninominal, in cadrul unei circumscriptii ce cuprinde intreaga tara. Constitutia Romaniei confera acestuia 4 functii principale:
functia de reprezentare a statului;
functia de garant al independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii;
vegheaza la respectarea Constitutiei;
functia de mediere.
Mandatul este de 5 ani. O persoana nu poate ocupa aceasta functie decat 2 mandate fie succesive, fie intrerupte. Controlul procedurii electorale si confirmarea rezultatelor se face de catre Curtea Constitutionala. Juramantul se depune in fata Parlamentului. Functia de Presedinte este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu calitatea de membru al vreunui partid politic.
Guvernul alaturi de seful statului, exercita puterea executiva in stat. Este autoritatea centrala a puterii executive care organizeaza realizarea administratiei publice pe intreg teritoriul tarii si in toate domeniile de activitate conform legii; asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei. Are un rol important in viata politica a tarii. Guvernul este alcatuit din primul - ministru, ministrii si alti membri stabiliti prin lege organica, ministrii-delegati cu insarcinari speciale pe langa primul - ministru.
Atributiile Guvernului
atributii generale;
atributii in domeniul normativ,
atributii in domeniul economic,
atributii in domeniul social,
atributii in domeniul legalitatii si apararii tarii,
atributii in domeniul relatiilor externe, alte atributii prevazute de lege.
Primul Ministru: Presedintele desemneaza primul ministru, dupa consultarea cu partidul care detine majoritatea absoluta in Parlament. In termen de 10 zile primul ministru va cere votul de incredere Parlamentului.
Atributii:
conduce Guvernul
il reprezinta in relatia cu Parlamentul, Presedintele Romaniei, ICCJ, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, celelalte autoritati si institutii publice.
contrasemneaza decretele emise de Presedinte, in cazul in care Constitutia prevede obligativitatea contrasemnarii acestora,
convoaca si conduce sentintele Guvernului,
semneaza hotararile si ordonantele.
Daca se afla in imposibilitatea de a-si exercita atributiile, Presedintele desemneaza un alt membru al Guv, ca prim-ministru interimar.
Ministerele sunt organe de specialitate ale administratiei publice centrale care realizeaza politica guvernamentala in domeniile lor de activitate.
Organizare: ministerele pot avea in subordine servicii publice, care functioneaza in unitati administrativ - teritoriale.
Atributii
organizeaza, coordoneaza si controleaza aplicarea actelor;
initiaza si avizeaza proiectele de lege, ordonantele si hotararile Guvernului;
elaboreaza propuneri pentru bugetul anual;
reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme internationale;
urmaresc si controleaza aplicarea conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte;
alte activitati stabilite prin acte normative.
Actele: ordine si instructiuni.
Prefectul este un organ unipersonal, competent sa emita, in exercitarea prerogativelor sale si in conditiile prevazute de lege, pe calea unor manifestari de vointa unilaterale, acte juridice obligatorii. Prefectul este numit in functie printr-un act de autoritate si nu ales. Singura autoritate publica abilitata sa numeasca prefectul este Guvernul.
Intre prefecti, consilii locale, primari si consilii judetene nu exista raporturi de subordonare.
Primarul este un organ executiv
Atributii
sa asigure executarea hotararilor consiliului local.
este abilitat de lege sa faca propuneri consiliului local cu privire la organizarea referendumului local, la reglementarile locale privitoare la urbanism si amenajarea teritoriului, la proiectul de statut al personalului, numarul de personal si salarizarea acestuia.
este abilitat de lege sa exercite atributii specifice in materie de buget local, ordine si liniste publica, salubritate, drumuri publice si circulatie rutiera, conducere a serviciilor publice locale si administrare a bunurilor comunei sau ale orasului, prevenire si limitare a urmarilor unor situatii exceptionale.
