Infractiuni contra ordinei si disciplinei militare

Infractiuni contra ordinei si disciplinei militare

§ 1. Absenta nejustificata

1. Continutul legal

Conform art. 331 C. pen., aceasta infractiune consta in absenta nejustificata de la unitate sau serviciu, care a depasit 24 de ore, dar nu mai mult de 3 zile, a militarului in termen sau concentrat, pana la gradul de sergent, inclusiv.

In timp de razboi absenta nejustificata a oricarui militar de la unitate sau serviciu care a depasit 4 ore, dar nu mai mult de 24 de ore, constituie o forma agravata a acestei infractiuni si se pedepseste mai aspru.

Disciplina militara, adica respectarea stricta de catre militari a ordinii si regulilor stabilite prin legile si regulamentele militare, cere fiecarui militar sa fie in permanenta prezent la unitate sau serviciu, pentru a-si putea indeplini intocmai sarcinile decur­gand din programul pregatirii de lupta.

Absenta militarilor din unitate este o dovada evidenta de indisciplina, o incalcare flagranta a datoriei ostasesti. In acelasi timp, o asemenea fapta este de natura sa tul­bure activitatea unitatii sau a serviciului, activitate ce trebuie sa se desfasoare in mod desavarsit.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic specific este format din relatiile sociale referitoare la asigurarea unui climat normal de ordine si disciplina in unitatile militare, climat care nu poate fi realizat decat prin prezenta militarului in unitatea din care face parte.

Prin comiterea infractiunii de absenta nejustificata se lezeaza capacitatea de lupta a unitatii si in mod automat se aduce atingere capacitatii de aparare a tarii.

Fiind o infractiune care aduce atingere ordinei si disciplinei militare (valoare ima­teriala), aceasta infractiune nu are, in principiu, obiect material[1].

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ al infractiunii este calificat, el nu poate fi decat o persoana care are calitatea de militar in termen sau concentrat, cu gradul pana la sergent inclusiv.

Conform Legii nr. 46/1996 (art. 3), sunt considerati militari in termen tinerii care exe­cuta serviciul militar, de la data la care cei incorporati s-au prezentat la centrele militare, unitati sau formatiuni militare si pana la data trecerii lor in rezerva.

Daca in raport cu prevederile Legii nr. 14/1972, era discutabil daca militarii cu termen redus puteau fi asimilati cu militarii in termen, ultima reglementare in materie (Legea nr. 46/1996) clarifica aceasta chestiune, in sensul ca si militarii cu termen redus intrunesc conditiile de a fi considerati subiecti activi ai infractiunii de absenta nejustificata daca savarsesc o asemenea infractiune.

Potrivit prevederilor legale, elevii scolilor militare ori studentii institutiilor militare de invatamant superior (dintre care o mare parte nu si-au efectuat stagiul militar) sunt asi­milati cu militarii in termen, intrucat si ei au obligatia sa se supuna acelorasi in­da­toriri cu caracter militar[2]. Subiect activ al infractiunii poate fi si militarul concentrat (cu conditia de a avea gradul pana la sergent, inclusiv), precum si militarul angajat pe baza de contract.

Prevederile dispozitiilor art. 331 C. pen. nu sunt aplicabile ofiterilor, maistrilor mi­li­tari si subofiterilor, faptele acestora constituind abateri disciplinare, conform Regula­mentului disciplinei militare. Nu exista infractiunea de absenta nejustificata nici atunci cand fapta a fost comisa de un salariat civil.

In timp de razboi, subiect activ al infractiunii de absenta nejustificata poate fi orice militar.

Daca fapta este savarsita de mai multi militari in termen sau concentrati pana la gradul de sergent, inclusiv, fiecare dintre acestia va raspunde pentru fapta sa. Aceas­ta deoarece, prin natura ei, absenta nejustificata este o infractiune cu subiect activ unic si, ca urmare, nu va fi posibila participatia sub forma de coautorat. Aceasta in­frac­tiune poate fi savarsita insa in celelalte forme de participatie (instigare sau com­pli­citate), iar instigatorii sau complicii pot fi atat militari (de acelasi grad ori de grade diferite), cat si civili.

b) Subiect pasiv al infractiunii de absenta nejustificata este unitatea militara in care isi desfasoara activitatea militarul in termen sau concentrat.

In ce priveste cerintele de loc si timp, legea cere ca faptuitorul sa absenteze de la locul unde se afla unitatea sau serviciul, iar sub aspectul timpului comiterii faptei, in lege se cere ca absenta sa dureze mai mult de 24 de ore, dar nu mai mult de trei zile.

In varianta agravata se cere ca fapta sa fie comisa "in timp de razboi".

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva: a) Elementul material al laturii obiective consta in absenta ne­jus tificata a militarului de la unitate sau serviciu.

Prin notiunea de "unitate" trebuie sa se inteleaga, in general, orice formatiune mi­litara, indiferent de numarul militarilor care o alcatuiesc, chiar daca a fost constituita permanent sau temporar.

Prin notiunea de "serviciu" se intelege locul unde militarul indeplineste o anumita activitate (de exemplu: serviciile auxiliare ale unitatii).

Absentarea inseamna neindeplinirea de catre militar a indatoririlor de a fi prezent la unitate sau la serviciu.

Absentarea poate fi omisiva, de exemplu, prin neprezentarea militarului in uni­ta­te de indata ce termenul invoirii a expirat. Absenta nejustificata se poate comite si prin parasirea (fara aprobare) a unitatii de catre un militar pentru o perioada care de­paseste 24 ore. In practica judiciara s-a decis ca simpla absenta a militarului in ter­men de la apel nu va constitui infractiunea de absenta nejustificata, daca nu vor exista dovezi ca in timpul absentei, militarul a parasit incinta sau locul de stationare al unitatii[3].

b) Pentru a exista elementul material al infractiunii este necesar sa fie realizate trei cerinte esentiale.

O prima cerinta este aceea ca fapta sa fie comisa de un militar in termen, sau concentrat pana la gradul de sergent inclusiv.

A doua cerinta esentiala este ca absenta nejustificata de la unitate sau serviciu sa dureze un anumit timp, si anume sa depaseasca 24 de ore, dar sa nu dureze mai mult de 3 zile. Acest termen, fiind de drept substantial, trebuie calculat dupa regula "zilelor pline" si deci, lipsa militarului va constitui elementul material al faptei numai dupa indeplinirea efectiva a celor 24 de ore si pana la implinirea efectiva a 3 zile, indiferent daca cea de-a treia zi va fi o sarbatoare legala sau o zi obisnuita de lucru[4].

La calcularea timpului cat militarul lipseste nejustificat din unitate sau serviciu se stabileste ora cand militarul a parasit unitatea (sau ora cand trebuia sa revina la sediu) si ora cand militarul s-a intors de bunavoie sau a fost adus silit prin interventia autoritatilor.

A treia cerinta esentiala este ca absenta nejustificata sa survina in timp de pace.

c) Realizarea elementului material al infractiunii produce in mod implicit urmarea imediata avuta in vedere de legiuitor, si anume crearea unei stari de pericol care decurge din nesocotirea ordinei si disciplinei militare.

d) Intre absenta nejustificata a militarului din unitate sau serviciu si urmarea imediata va exista implicit si raportul de cauzalitate.

B. Latura subiectiva. Elementul subiectiv al infractiunii de absenta nejustificata poate fi realizat atat sub forma intentiei, cat si sub forma culpei, dar fiind faptul ca ele­mentul material al infractiunii consta intr-o inactiune. Exista si opinia conform careia infractiunea de absenta nejustificata se savarseste numai cu intentie (directa sau indirecta)[5].

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele pregatitoare si tentativa la infractiunea de absenta nejustificata nu sunt posibile, fiind o infractiune omisiva.

Infractiunea se consuma imediat dupa implinirea celor 24 de ore de cand militarul lipseste in mod nejustificat de la unitate sau serviciu.

Plecarea militarului din unitate fara aprobare si inapoierea sa inainte de implinirea termenului de 24 de ore nu va putea echivala cu un inceput de executare a infrac­tiunii, deoarece intreruperea s-a facut cand fapta nu constituia o incalcare a legii penale. Daca militarul se prezinta la unitate sau serviciu dupa implinirea termenului de 24 de ore, fapta sa este consumata, deci este mai mult decat o tentativa. Daca absenta continua dupa implinirea termenului, infractiunea capata un caracter con­tinuu, pentru ca momentul consumativ al infractiunii se prelungeste in timp. Infrac­tiunea se epuizeaza in momentul in care inceteaza, pe orice cale, absenta militarului de la unitate sau serviciu.

B. Modalitati. Infractiunea are (in varianta simpla) o singura modalitate normativa, iar in varianta agravata tot o singura modalitate. In cazul acestei din urma modalitati a infractiunii (cand fapta se comite in timp de razboi) nu se mai cere ca militarul sa fie in termen sau concentrat, fiind suficienta calitatea de militar, oricare ar fi gradul acestuia.

Cat priveste durata absentei nejustificate, aceasta este stabilita de la 4 ore la 24 ore. Deci, lipsa nejustificata a oricarui militar din unitate sau serviciu savarsita in timp de razboi, a carei durata depaseste 4 ore, dar nu mai mare de 24 ore, constituie forma agravata a infractiunii de absenta nejustificata.

Acestor modalitati normative poate sa le corespunda o varietate mai mare de modalitati faptice.

C. Sanctiuni. Infractiunea de absenta nejustificata in forma simpla este sanc­tio­nata cu pedeapsa inchisorii de la 3 luni la un an, iar modalitatea agravata [prevazuta in art. 331 alin. (3)] este sanctionata cu pedeapsa inchisorii de la un an la 5 ani.

Pedeapsa aplicata militarului in termen se executa intr-o inchisoare militara [art. 331 alin. (2)].

In cazul formei agravate a infractiunii, daca faptuitorul va fi condamnat la o pe­deapsa mai mare de doi ani, potrivit prevederilor art. 65 alin. (1) C. pen., i se poate aplica si pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi.

Pentru infractiunea de absenta nejustificata, actiunea penala se pune in miscare numai la sesizarea comandantului, care este obligatorie, potrivit prevederilor art. 337 C. pen. Desigur ca este vorba de comandantul unitatii din care face parte militarul in termen sau cel concentrat. Acestui comandant ii revine si obligatia de a efectua ur­ma­rirea penala a celui vinovat de savarsirea infractiunii. Actele de cercetare penala pot fi efectuate si de ofiteri anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare (art. 208 C. proc. pen.). In lipsa sesizarii comandantului unitatii, raspunderea penala a faptuitorului este inlaturata (cauza speciala de nepedepsire).