Finantarea asociatiilor fara scop lucrativ si a fundatiilor

Finantarea asociatiilor fara scop lucrativ si a fundatiilor

Potrivit reglementarilor in vigoare, organizatiile neguvernamentale isi pot asigura resursele materiale si banesti, pentru realizarea scopului declarat in statut prin:

􀂾 cotizatii de la membrii si simpatizantii organizatiei (cuantumul cotizatiilor se stabileste de adunarea generala a membrilor organizatiei);

􀂾 donatii, pe de o parte atat de la organizatii neguvernamentale romanesti, cat si straine, iar pe de alta parte donatii individuale, precum si de la firme comerciale;

􀂾 legate (dispozitii testamentare prin care o persoana fizica lasa cuiva o mostenire, un bun);

􀂾 venituri din activitati proprii;

􀂾 sponsorizari;

􀂾 surse de finantare din partea administratiei publice.

Printre resursele de care organizatiile neguvernamentale au nevoie pentru a functiona, de o deosebita importanta sunt cele de natura financiara. Accesul limitat la resursele financiare si slaba capacitate economica a asociatiilor le face permanent vulnerabile.

Realitatea din tara noastra demonstreaza ca sponsorizarea reprezinta o cale principala si viabila de sprijin a organizatiilor neguvenamentale. Aceasta este dovedita de faptul ca pana in present aceste organizatii au fost si sunt ajutate substantial pe calea sponsorizarii de catre agentii economici din tara noastra si din strainatate, potrivit legii. Si pentru ca acest sprijin sa fie transparent si asezat in cadrul juridic al tarii noastre, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 321/19.05.1994, privind sponsorizarea, publicata in M.O. nr. 129/25.05.1994, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta si republicata in M.O. nr. 43/30.01.1998. Potrivit acestei legi, art.1, sponsorizarea este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor mijloace financiare sau bunuri materiale, pentru sustinerea de activitati fara scop lucrativ desfasurate de una din parti. In cazul sponsorizarii constand in bunuri materiale, acestea vor fi evaluate prin contractul de sponsorizare la valoarea lor reala din momentul predarii lor catre beneficiar. Art. 4 din lege stipuleaza ca beneficiari ai sponsorizarii: orice persoana juridica fara scop lucrativ care desfasoara sau urmeaza sa desfasoare o activitate in domeniile:

a) cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific, umanitar, religios, sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia mediului, al dezvoltarii economice, sociale si comunitare, de reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de intretinere, restaurare, conservare si punerea in valoare a monumentelor si siturilor istorice;

b) institutiile publice care desfasoara activitatile definite la punctul a, orice persoana fizica a carei activitate intr-unul din domeniile prevazute la litera a, este recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop lucrativ sau o institutie publica ce activeaza constant in domeniul in care se solicita sponsorizarea.

Completarea legii sponsorizarii aduce nou notiunea de mecenat, care potrivit pct. b, art.1, este un act de liberalitate efectuat de catre mecena in favoarea unui beneficiar care poate fi orice persoana fizica care necesita un sprijin.

Noile modificari stipulate in aceasta lege incurajeaza persoanele fizice si juridice romane sa realizeze sponsorizari datorita reducerii bazei impozabile cu echivalentul sponsorizarii, dar nu mai mult de:

􀂾 10% din baza impozabila pentru sponsorizari in domeniile cultura, arta, invatamant, sanatate, asistenta si servicii sociale, actiuni umanitare, protectia mediului;

􀂾 8% din baza impozabila pentru sponsorizari in domeniile: educatie, drepturile omului, stiinta-cercetare fundamentala si aplicata, filantropie, intretinere, restaurare, conservare si punerea in valoare a monumentelor si siturilor istorice, sport - cu exceptia fotbalului;

􀂾 5% din baza impozabila pentru sponsorizari in domeniile: religios, dezvoltare economica, sociala si comunitara, reprezentarea intereselor asociatiilor profesionale, fotbal.

Persoanele fizice si juridice straine care datoreaza statului roman, conform legislatiei in vigoare, un impozit pentru un venit sau respectiv, profit realizat in Romania si care efectueaza sponsorizari in domeniile amintite mai sus, sau acte de mecenat, beneficiaza, de asemenea, de reducerea bazei impozabile cu echivalentul in lei al sponsorizarii sau actului de mecenat, calculat la cursul de schimb valutar al zilei, la data efectuarii transferului de proprietate, in aceleasi conditii cu persoanele fizice sau juridice romane. Beneficiarii sponsorizarii sau mecenatului sunt scutiti de plata taxei pe valoare adaugata asupra veniturilor provenite din sponsorizari sau mecenat.

Cu privire la posibilitatile de finantare, Legea nr. 21/1924, art. 40, permite ca asociatiile sa desfasoare si activitati economice in subsidiar, putand astfel sa obtina venituri din care sa-si sustina obiectivele urmarite. Interdictia de a desfasura activitati economice, impusa fundatiilor, rezulta din continutul Legii 21/1924 care prin exceptie permite asociatiilor sa desfasoare in subsidiar activitati economice.

Activitatea fundatiilor, asa cum rezulta din lege, este sustinuta doar din contributii ale membrilor fondatori, sumele obtinute din arendarea terenurilor ce le detin sau inchirierea imobilelor din patrimoniul propriu, fundatiile neputand desfasura activitati economice. Desi Legea 21/1924 prevede ca acceptarea de donatii se face doar cu titlu de exceptie si numai cu acordul autoritatilor publice, exceptia a devenit regula potrivit practicii de dupa 1990. La formarea practicii a contribuit in mare masura adoptarea Decretului Lege 150/1990, care in art. 2 stipuleaza ca patrimonial fundatiilor ce se infiinteaza in temeiul sau poate fi constituit si din donatii. Prevederile acestui articol corespund ideii de organizatie neguvernametala si standardului legislativ aplicabil in tarile europene cu privire la organizatiile neguvernamentale. Atunci cand nu pot fi atrase suficiente resurse dinspre sectorul privat sau de la publicul larg, se apeleaza la fondurile publice. Trei au fost modalitatile principale de implicare in sustinerea noului sector nonprofit din partea guvernelor de dupa decembrie 1989:

1. finantare directa, prin subventii de la bugetul statului. La randul lui, acest tip frecvent de sprijin s-a realizat:

􀂾 prin programe competitionale proprii de finantare elaborate de ministere,

􀂾 la cerere, prin alocare de la bugetele proprii ale ministerelor.

Conform legii nr. 34/1998, asociatiile si fundatiile romane cu personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala, pot primi subventii alocate de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale, care vor fi utilizate, in exclusivitate, pentru serviciile de asistenta sociala acordate persoanelor care, potrivit dispozitiilor legale, au dreptul sa beneficieze de acestea. Potrivit art. 2 al legii, de la bugetul de stat se pot aloca subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica a caror activitate de asistenta sociala se adreseaza unor beneficiari din mai multe judete ale tarii si care au incheiat conventii cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale pentru prestarea de servicii. De asemenea, de la bugetele locale se pot aloca subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica a caror activitate de asistenta sociala se adreseaza beneficiarilor dintr-un singur judet si, respectiv, din municipiul Bucuresti si care au incheiat conventii cu consiliile locale in cauza, pentru prestarea de servicii de asistenta sociala. Nivelul subventiilor acordate nu poate depasi costul mediu lunar de intretinere pe persoana asistata din unitatile de asistenta sociala de stat cu profil similar, organizate ca institutii publice.

2. medierea guvernamentala in instituirea la nivel national a programelor internationale de finantare a sectorului nonprofit.

In aceasta categorie sunt incluse programele de finantari externe din fondurile unor organizatii publice internationale, avand ca obiect si organizatii neguvernamentale romanesti (de exemplu: PHARE, USAID, Know How Fund). Programul PHARE pentru dezvoltarea societatii civile este administrat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile care contribuie la dezvoltarea organizatiilor neguvernamentale din Romania si promoveaza o mai mare recunoastere publica a rolului acestora. Programul PHARE are doua componente:

􀂾 programe de finantare a proiectelor organizatiilor neguvernamentale din Romania

􀂾 programe ale FDSC pentru imbunatatirea cadrului general pentru organizatiile neguvernamentale din Romania.

3. sprijinul material direct acordat de catre administratiile locale.

In acest sens, o serie de organizatii neguvernamentale s-au prevalat de misiunile umanitare promovate pentru a solicita colaborarea primariilor in obtinerea de inlesniri fiscale, care sa faca posibila desfasurarea activitatii lor. Astfel, primariile, prefecturile sau alte servicii descentralizate ale administratiei, in functie de competente, au acordat: sedii, reduceri sau scutiri de plata chiriilor, unele dotari (instalarea de posturi telefonice, mobilier), terenuri de construit (pentru orfelinate, spitale, lacasuri de cult), autorizatii gratuite de constructii etc.

In ceea ce priveste regimul fiscal, rolul acestuia este de a asigura statului resursele sub forma baneasca necesara finantarii diverselor obiective si activitati de care este responsabil in diverse perioade ale evolutiei sale, conform intereselor nationale. In sistemul economiei de piata, statului ii revine obligatia sa acopere cu resurse banesti in totalitate sau in cea mai mare parte obiectivele si actiunile din domeniul invatamantului, sanatatii, asigurarilor sociale de stat, culturii fizice si sportului, protectiei sociale, protectiei mediului, pentru actiuni educative; de asemenea, pentru asigurarea ordinii publice si infaptuirea justitiei si administratiei publice, asigurarea apararii tarii, realizarea programelor de cercetare stiintifica, a activitatilor de interes strategic si finantarea investitiilor solicitate de aceste domenii de activitate.

In Romania, pentru activitatile desfasurate, in principal fara scop lucrativ, organizatiile neguvernamentale beneficiaza de facilitati fiscale (TVA cota 0 sau scutire). Activitatile economice, chiar daca sunt exercitate in mod accesoriu, iar venitul rezultat este destinat activitatii de baza, se considera a fi desfasurate in scopul obtinerii de profit si nu beneficiaza de facilitati fiscale. Exceptie fac, conform art. 2 al Legii nr. 73/1996 privind impozitul pe profit, unitatile economice ale asociatiilor de nevazatori si invalizi si ale persoanelor handicapate, constituite conform Legii nr. 21/1924. Potrivit punctului d) al aceluiasi capitol, sunt scutite de plata impozitului pe profit si asociatiile de binefacere, dar legea nu defineste aceste asociatii. Cu privire la institutiile publice, acelasi articol, punctul b) precizeaza ca acestea sunt scutite de impozit pentru 'fondurile constituite inclusiv pentru veniturile extrabugetare'.

Deoarece scopul activitatilor accesorii desfasurate de organizatiile neguvernamentale este obtinerea unor venituri pentru autofinantare, deci pentru continuarea si dezvoltarea serviciilor oferite, acestea nu sunt impozabile, spre deosebire de societatile comerciale care prin statutul lor sunt infiintate in scopul obtinerii de profit care se impoziteaza.

Cu privire la taxele si impozitele locale prevazute in Legea nr. 27/1994, modificata ulterior, fundatiile testamentare constituite cu scopul de a intemeia, intretine, dezvolta si ajuta institutii de cultura nationala, precum si de a sustine actiuni cu caracter umanitar, social si cultural beneficiaza de scutire la plata acestora. De aceeasi scutire beneficiaza institutiile publice, monumentele istorice, muzeele, precum si lacasurile de cult. Un alt impozit este taxa pe valoare adaugata. Aceasta a fost inclusa in randul impozitelor prin O.G. nr. 22/1995 si Normele nr. 4500/1993. Privitor la organizatiile neguvernamentale, legislatia in domeniu instituie un regim juridic diferit de cel comun. Astfel, nu se cuprind in sfera de aplicare a taxelor pe valoare adaugata operatiunile privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii rezultate din activitatea desfasurata de asociatii fara scop lucrativ, pentru activitati cu caracter filantropic, de organizatiile care desfasoara activitati de natura religioasa, politica sau civica. Persoanele juridice enumerate anterior sunt supuse platii TVA pentru activitati efectuate sistematic pentru obtinerea de profit.

De asemenea, se stabileste ca sunt scutite de TVA, livrarile de bunuri si prestarile de servicii rezultate din activitatea specifica a organizatiilor de nevazatori si asociatiilor persoanelor handicapate. Se aplica cota zero de TVA pentru bunurile si serviciile destinate realizarii unor obiective pe teritoriul Romaniei cu finantare directa asigurata din ajutoare sau imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, organisme internationale, precum si organizatii nonprofit si de caritate.