|
Falsul material in inscrisuri oficiale
1. Continutul legal
Ultima subgrupa din acest titlu este cea consacrata falsurilor in inscrisuri, cu referire speciala la alterarea adevarului care trebuie sa decurga din continutul unor inscrisuri.
Infractiunea prevazuta in art. 288 C. pen, avand ca denumire marginala "Falsul material in inscrisuri oficiale" consta in falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea Iui in orice mod, de natura sa produca consecinte juridice. Fapta este mai grava daca falsificarea inscrisului oficial a fost savarsita de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu.
2. Conditii preexistente
A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este identic cu al celorlalte infractiuni de fals, legiuitorul urmarind sa ocroteasca valoarea sociala reprezentata de increderea publica si ansamblul relatiilor sociale care se formeaza si dezvolta in legatura cu aceasta valoarea sociala[1].
b) Obiectul juridic special este constituit din relatiile sociale a caror formare si desfasurare normala este conditionata de apararea increderii publice ce este acordata inscrisurilor oficiale, autenticitatii sau veridicitatii inscrisurilor producatoare de consecinte juridice.
Inscrisurile oficiale au un rol deosebit in cadrul unei societati civilizate; ele contribuie la facilitarea relatiilor sociale, constituind o garantie a desfasurarii lor in conformitate cu exigentele statului de drept si cu interesele individuale ale cetatenilor.
c) Obiectul material al infractiunii prevazute in. art. 288 C. pen. este reprezentat de inscrisul oficial care este supus actiunii de falsificare.
In acceptiunea art. 150 alin. (2) C. pen, "inscrisul oficial" este orice inscris care emana de la o unitate din cele la care se refera art. 145 sau care apartine unei asemenea organizatii ori care este inregistrata la aceste organizatii, indiferent daca este emis de alte organizatii decat cele publice, sau chiar de o persoana fizica.
Inscrisurile oficiale, in sensul legii penale, sunt atat originalul, cat si duplicatul, triplicatul, precum si copiile legalizate sau certificate.
Potrivit art. 288 alin. (3) C. pen., sunt asimilate cu inscrisurile oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producatoare de consecinte juridice, cum ar fi biletele de spectacole sau intreceri sportive, biletele de loterie ori alte jocuri de noroc autorizate, tichetele de masa la cantine sau restaurante, imprimatele pentru ridicarea alocatiei de stat etc.
Inscrisurile oficiale, ca obiect material al infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale, trebuie sa produca consecinte juridice, adica sa fie apte a da nastere, a modifica sau stinge raporturi juridice, drepturi si obligatii.
B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit al infractiunii, in varianta simpla [art. 288 alin. (1) C. pen.] poate fi orice persoana care indeplineste conditiile generale ale raspunderii penale.
Infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale poate fi savarsita si de mai multi subiecti activi in calitate de coautori, instigatori sau complici.
In
varianta agravata prevazuta in alin. (2) al art. 288 C. pen.,
subiectul activ trebuie sa aiba calitatea de "functionar" care
savarseste falsul "in exercitiul atributiilor de
serviciu". Daca aceasta calitate o are numai unul dintre
participanti, fiind vorba de o circumstanta personala, ea
nu se rasfrange asupra celorlalti participanti [art. 28
alin. (1) C. pen.].
b) Subiectul pasiv al infractiunii este organul, institutia publica, regia autonoma sau societatea comerciala cu capital de stat ori majoritar de stat sau orice alta persoana juridica careia i se atribuie in mod mincinos inscrisul oficial falsificat.
Ca subiect pasiv secundar al infractiunii prevazute in art. 288 C. pen. poate sa apara si acea persoana fizica sau juridica prejudiciata in propriile sale interese si fata de care se produc consecinte juridice, in urma falsificarii inscrisului oficial.
Legea nu stipuleaza conditii speciale referitoare la locul sau timpul savarsirii infractiunii.
3. Continutul constitutiv
A. Latura obiectiva. a) Elementul material. Asemanator celor mai multe infractiuni de fals, infractiunea prevazuta in art. 288 C. pen. presupune o actiune de falsificare.
Textul art. 288 C. pen. este sub aspectul elementului material al laturii obiective, cel mai explicit din intregul titlu consacrat infractiunilor de fals. Se precizeaza in mod expres ca actiunea de falsificare poate fi savarsita prin contrafacerea scrierii sau a subscrierii unui inscris oficial sau prin alterarea lui in orice mod.
Contrafacerea scrierii presupune, stricto senso, plasmuirea, adica confectionarea prin imitare, a unui inscris identic cu cel oficial. Plasmuirea se poate realiza prin diferite procedee, cum ar fi: copierea, reproducerea, decuparea, trucarea fotografica sau cu alte mijloace sofisticate de copiere etc. In conditiile actuale insa, cand inscrisurile oficiale se realizeaza in prea mica masura prin scriere libera cu mana, care ar putea fi mai usor sau mai greu reprodusa, foarte frecvent fiind folosita imprimarea mecanica, cu masina de scris sau tipografica, ori cu mijloace electronice, mergand pana la cele mai perfectionate sisteme de imprimare pe calculator, contrafacerea scrierii trebuie interpretata lato senso, si anume: contrafacerea scrierii inseamna a reproduce continutul pe care-l are in mod obisnuit un asemenea inscris adevarat[2], cu alte cuvinte, confectionarea unui inscris similar cu cel oficial.
Contrafacerea subscrierii este intalnita atunci cand este plasmuita semnatura pe un inscris oficial, fiind imitata semnatura celui care trebuia sa semneze inscrisul sau aplicandu-se o semnatura care da aparenta ca este a celui indrituit sa semneze.
Se admite ca exista contrafacerea subscrierii si atunci cand faptuitorul aplica pe un inscris propria sa semnatura, dar cei care nu cunosc semnatura legitima acorda credibilitate actului semnat in acest fel[3]. Falsul material in inscrisuri oficiale prin contrafacerea subscrierii se va retine si atunci cand este contrafacuta amprenta unei stampile aplicate pe un inscris oficial[4].
Alterarea presupune a modifica, a denatura, a transforma, a schimba continutul unui inscris oficial existent, prin adaugiri sau stersaturi aplicate pe acesta.
Practica judiciara este deosebit de bogata si diversa in materia falsului material in inscrisuri oficiale[5]. Astfel, s-a decis ca exista aceasta infractiune in cazul in care faptuitorul modifica (chiar in mod vizibil) datele inscrise in libretul C.E.C.[6]; ori contraface amprenta unei stampile C.E.C. de pe libret[7]; sau modifica copia bonului de vanzare ori avizele de expeditie spre a acoperi o lipsa din gestiune; sau daca ridica de la furnizor, pe baza unor acte false, o cantitate mai mare de marfuri decat trebuia in realitate[8]; ori modifica bonurile de plata majorand sumele platite[9]; ori semneaza in fals numele destinatarului unui mandat postal spre a incasa contravaloarea acestuia[10]; tot astfel, modificarea continutului unei declaratii autentificate, precum si a incheierii notarului[11]; modificarea datei cand a fost efectuata balanta de verificare contabila, intocmita anterior, spre a face banca sa creada ca este lucrarea de pe luna in curs[12]; intocmirea, in afara atributiilor de serviciu, a unui act fals prin care se atesta o situatie neadevarata[13]; adaugarea dupa intocmirea unui act oficial real, a unei mentiuni cuprinzand date nereale[14].
Nu exista infractiunea prevazuta in art. 288 daca functionarul a antedatat un referat care exprima realitatea, iar modificarea datei nu era de natura a atrage vreo consecinta juridica[15], ori daca a adaugat pe un certificat de studii mentiunea "gr. II", desi aceasta nu era, in principiu, susceptibila sa produca consecinte juridice[16], sau a completat cupoanele permisului C.F.R. cu numele titularului real; in acest ultim caz, inculpatul, folosind ilegal permisul C.F.R., va raspunde numai pentru inselaciune in paguba avutului public[17]. Imprimatul C.E.C. nu constituie inscris oficial si, ca atare, falsificarea lui nu constituie infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale[18].
b) Actiunea de falsificare va constitui element material al laturii obiective a infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale doar in masura in care vor fi indeplinite doua cerinte esentiale, la care am facut referiri anterior, si anume: inscrisul trebuie sa faca parte din categoria inscrisurilor oficiale, iar in al doilea rand, inscrisul oficial falsificat sa fie susceptibil sa produca consecinte juridice.
c) Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala ocrotita de lege prin realizarea unui inscris care prezinta aparent toate insusirile unui inscris oficial autentic.
d) Infractiunea implicand producerea unui rezultat nemijlocit ca urmare a actiunii de falsificare, apare necesara si stabilirea legaturii de cauzalitate intre actiune si rezultat. Daca un inscris oficial este falsificat grosolan, usor de observat, nu exista urmarea ceruta de lege; ca urmare, fapta va constitui o incercare de falsificare.
B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale este intentia sub ambele sale forme: directa sau indirecta. Va exista intentia atunci cand faptuitorul a prevazut ca prin actiunea sa de contrafacere sau alterare a unui inscris oficial se creeaza o stare de pericol prin realizarea efectiva a unui inscris oficial fals si urmareste sau accepta producerea acestui rezultat ca o consecinta a actiunii savarsite.
Fapta savarsita din culpa nu constituie infractiune.
Nu are relevanta mobilul si nici scopul savarsirii infractiunii[19]. Va exista infractiune chiar daca inscrisul a fost falsificat in vederea unui scop legitim[20]. Aceste aspecte vor avea implicatii doar asupra individualizarii sanctiunii aplicate faptuitorului.
4. Forme. Modalitati. Sanctiuni
A. Forme. Infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale, fiind o infractiune comisiva intentionata, este susceptibila de desfasurare in timp si, deci, de forme imperfecte, cum sunt: actele pregatitoare si tentativa.
Actele pregatitoare, desi sunt des intalnite la aceasta infractiune, nu cad sub inci denta legii penale, nefiind incriminate. Totusi, in unele situatii, efectuarea unor acte preparatorii poate capata o alta nuanta juridica si, pe cale de consecinta, pot fi pedepsite. Astfel, in cazul in care actele pregatitoare constau in falsificarea sigiliului sau stampilei care urmeaza a fi folosite la contrafacerea inscrisului oficial, respectiva activitate va fi incriminata ca infractiune de sine statatoare, in forma consumata, potrivit art. 286 C. pen.[21]
Tentativa este incriminata potrivit art. 288 alin. (4) C. pen. Exista tentativa atunci cand s-a inceput executarea actiunii de falsificare, dar aceasta a fost intrerupta datorita unor cauze independente de vointa faptuitorului sau executarea a fost dusa pana la capat, dar urmarea imediata nu s-a produs deoarece falsul in inscrisuri oficiale a fost grosolan, fiind usor de observat[22].
Consumarea infractiunii se produce in momentul cand executarea actiunii de falsificare a fost incheiata si s-a produs urmarea imediata prin realizarea unui inscris oficial fals care prezinta aparenta unui inscris autentic si prin aceasta o stare de pe ricol pentru increderea acordata inscrisurilor oficiale.
B. Modalitati. Infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale se prezinta sub forma unei variante simple si a unei variante agravate. Diferentierea dintre cele doua modalitati normative deriva din calitatea subiectului activ care, in forma calificata, trebuie sa fie un functionar sau "alt salariat" care a savarsit falsul in exercitiul atributiilor de serviciu.
Infractiunea,
atat in varianta simpla, cat si in cea agravata, poate fi
savarsita in una din cele trei modalitati normative care sunt enumerate in alin. (1) al
art. 288
C. pen., si anume, contrafacerea scrierii, contrafacerea subscrierii
(semnaturii) si alterarea unui inscris oficial. Fiecare dintre
aceste trei modalitati normative poate fi realizata intr-o
diversitate de modalitati faptice.
C. Sanctiuni. In cazul variantei simple, infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale este sanctionata cu pedeapsa inchisorii intre 3 luni si 3 ani, iar in cazul variantei agravate, cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.
[1] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 424; T. Vasiliu
si colab., op. cit., p. 250; O. Loghin,
A. Filipas, op.
cit., p. 269.
[2] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 426; T. Vasiliu
si colab., op. cit., p. 251; O. Loghin,
A. Filipas, op.
cit., p. 270. In acelasi sens, decizia de indrumare nr. 1/1970 a
Plenului Trib. Suprem, C.D., 1970, p.
42.
[3] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 427; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 252.
[4] Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a, decizia pen. nr. 2511/1975, RRD nr. 3/1976, p. 65.
[5] G. Antoniu, C. Bulai, Practica judiciara penala, vol. III, op. cit., p. 246 si urm.
[6] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 3436/1971, RRD nr. 10/1971, p. 174; Trib. jud. Constanta, decizia pen. nr. 1389/1980, RRD nr. 6/1981, p. 88.
[7] Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a, decizia pen. nr. 2511/1975, RRD nr. 3/1976, p. 65.
[8] Trib. jud. Brasov, decizia pen. nr. 314/1974, RRD nr. 6/1975, p. 60, cu nota de O. Reindl; Trib. jud. Caransebes, s. pen. nr. 272/1979, RRD nr. 8/1980, p. 50, cu nota de I. Munteanu.
[9] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 3255/1971, RRD nr. 9/1972, p. 172.
[10] Trib. jud. Bistrita Nasaud, decizia pen. nr. 6/1972, RRD nr. 6/1973, p. 163.
[11] Trib. Suprem, sect. milit., decizia nr. 55/1974, R.1., p. 167.
[12] Trib. Suprem, decizia nr. 472/1971, R.1, p. 168.
[13] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1556/1970, C.D., p. 421.
[14] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 480/1975, R.2, p. 158.
[15] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 2015/1971, R.1, p. 168.
[16] Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a, decizia
pen. nr. 32/1975, RRD nr. 3/1976, p.
55, cu nota de
O. Radulescu.
[17] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1939/1970, RRD nr. 1/1971, p. 155.
[18] Trib. jud. Brasov, decizia pen. nr. 530/1978, RRD nr. 11/1979, p. 70.
[19] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 3255/1971, C.D., 1971, p. 375.
[20] Trib. reg. Oradea, decizia nr. 5/1959,
in L.P., nr. 11/1959, cu nota de O.A. Stoica
si
I. Comanescu.
[21] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 429; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 257.
[22] V. Dongoroz
si colab., op. cit., p. 430; T. Vasiliu si colab., op.
cit., p. 257; O. Loghin,
A. Filipas, op.
cit., p. 271; Gh. Nistoreanu si colab., op. cit., p. 495.