Uzul de fals

Uzul de fals

1. Continutul legal

Uzul de fals consta, potrivit art. 291 C. pen., in folosirea unui inscris oficial ori sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei consecinte juridice.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este similar cu al celorlalte infrac­tiuni de fals, cu atat mai mult cu cat uzul de fals este o infractiune subsecventa celorlalte infractiuni de falsuri in inscrisuri oficiale ori sub semnatura privata (adica presupune o infractiune anterioara de fals).

b) Obiectul juridic special difera, de la caz la caz, dupa cum inscrisul falsificat este oficial sau sub semnatura privata, obiectul ocrotirii penale fiind, in aceasta situatie, identic cu cel al infractiunii din care provine in­scrisul: fals material in inscrisuri ofi­ciale, fals intelectual sau fals in inscrisuri sub semnatura privata.

c) Obiectul material al infractiunii este fie inscrisul oficial, fie inscrisul sub sem­natura privata, in raport cu natura inscrisului falsificat care este folosit.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ al infractiunii prevazuta in art. 291 este necalificat, putand fi orice persoana care se foloseste de un inscris falsificat si inde­plineste conditiile generale ale raspunderii penale, in conditiile in care sunt intrunite si celelalte elemente constitutive ale acestei infractiuni.

Nu este subiect activ al uzului de fals cel care, dupa ce a falsificat un inscris sub semnatura privata, se foloseste chiar el de acel inscris.[1] In aceasta situatie, uzul de fals este absorbit in continutul infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata.

Participatia este posibila in oricare din formele sale.

b) Subiect pasiv al uzului de fals este persoana fizica sau juridica care a fost prejudiciata sau care ar fi putut fi lezata prin folosirea inscrisului falsificat.

Uzul de fals nu este conditionat de existenta unor cerinte privind timpul sau locul savarsirii infractiunii.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material consta, in cazul acestei infrac­tiuni, in folosirea unui inscris oficial ori sub semnatura privata care este fals. Folosirea este acea actiune prin care este intrebuintat, utilizat, prezentat un inscris falsificat. In practica judiciara s-a decis ca este realizat elementul material al acestei infractiuni atunci cand o persoana prezinta un act de studii falsificat de o alta persoana si ocupa o functie superioara calificarii reale[2], sau daca este prezentat organelor de politie un permis de conducere falsificat[3]; ori daca sunt falsificate unele date din carnetul de munca, dupa care falsificatorul il prezinta pentru a se transfera la o alta unitate[4]; sau atunci cand este falsificat un libret C.E.C. care ulterior este prezentat pentru a se incasa o suma de bani[5].

Nu constituie folosire, in acceptiunea art. 291 C. pen., simpla aratare a inscrisului fals unei alte persoane pentru a-l examina si a-si expune parerea asupra valorii sale sau supunerea neoficiala a inscrisului la o expertiza de verificare[6]. Dupa cum nu constituie infractiune de uz de fals simpla detinere a unui inscris falsificat, despre care detinatorul cunoaste ca este fals[7].

b) Actiunea de folosire a inscrisului oficial sau sub semnatura privata falsificat realizeaza elementul material al laturii obiective a infractiunii prevazute in art. 291
C. pen. doar in masura in care este indeplinita cerinta esentiala ca folosirea sa fie executata in vederea producerii unei consecinte juridice. ­

c) Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru increderea ce se acorda inscrisurilor oficiale sau sub semnatura privata. Aceasta urmare este im­plicita actiunii incriminate.

d) Infractiunea nefiind conditionata de producerea unui rezultat, legatura de cauza­litate va decurge din insasi savarsirea faptei.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie, in cazul uzului de fals, este intentia di­rec ta. Faptuitorul, cunoscand ca inscrisul este fals, il foloseste in vederea producerii de consecinte juridice.

Nu are relevanta scopul ori mobilul infractiunii, cum ar fi cazul in care faptuitorul a urmarit, prin folosirea unor acte false, sa ajute pe un alt gestionar sa-si acopere o lista in gestiune provocata de cauze obiective[8]; dupa cum nu are relevanta impre­jurarea ca prin uzul de fals s-a urmarit acoperirea unor cheltuieli urgente efectuate pentru nevoile unitatii[9].

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Infractiunea poate parcurge toate etapele unei activitati intentionate, incepand cu actele pregatitoare, tentativa si incheind cu infractiunea consumata, insa, potrivit art. 291 C. pen., doar cea din urma este pedepsita.

Infractiunea se consuma atunci cand executarea actiunii de folosire, prezentare, depunere sau invocare a inscrisului falsificat a fost dusa pana la capat si s-a produs urmarea imediata, constand in crearea starii de pericol inerenta actiunii. Nu are rele vanta daca persoana fizica sau juridica, careia i-a fost prezentat inscrisul, l-a analizat, examinat sau s-a pronuntat asupra valabilitatii sale ori i-a dat eficienta juri­dica in raport cu continutul sau aparent[10].

Infractiunea de uz de fals fiind o infractiune instantanee, termenul de prescriptie a raspunderii penale curge din momentul folosirii actului falsificat, acesta fiind momentul consumarii infractiunii[11].

In masura in care actiunea de folosire a inscrisului falsificat se repeta, va exista o infractiune continuata sau un concurs real de infractiuni, in raport de unicitatea sau pluralitatea rezolutiilor infractionale[12].

B. Modalitati. Infractiunea prezinta doua modalitati normative: folosirea unui inscris oficial fals si folosirea unui inscris sub semnatura privata fals. Pot fi intalnite variate modalitati faptice de savarsire.

C. Sanctiuni. Infractiunea de uz de fals este pedepsita diversificat, in raport cu natura inscrisului falsificat: cand inscrisul este oficial, fapta se pedepseste cu inchi soarea de la 3 luni la 3 ani, iar cand inscrisul este sub semnatura privata, pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani.