Definitia, trasaturile si clasificarea actelor administrative

Definitia, trasaturile si clasificarea actelor administrative

Actul administrativ este una din formele cele mai importante prin care administratia publica isi desfasoara activitatea.

In privinta definirii acestuia, in literatura de specialitate exista mai multe opinii1. Relevanta in acest sens, noua ne pare definitia data de reprezentanta Scolii de la Bucuresti, doamna profesoara Virginia Vedinas, potrivit careia actul administrativ reprezinta o manifestare de vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica precum si controlului de legalitate al instantelor judecatoresti, care emana de la autoritati administrative sau de la persoane private autorizate de acestea, prin care se nasc, modifica sau sting drepturi si obligatii corelative.

Consideram ca din definitia la care ne-am oprit, se pot desprinde cu usurinta urmatoarele trasaturi ale actului administrativ2:

- actul administrativ este forma juridica principala de activitate a administratiei publice;

- reprezinta o manifestare de vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica;

- regimul de putere publica nu exclude exercitarea de catre instantele judecatoresti a unui control de legalitate;

- actul administrativ poate emana de la autoritati administrative sau de la persoane private autorizate de administratie sa presteze servicii publice;

- prin actul administrativ se produc efecte juridice, care ca la orice act juridic, pot consta in a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii corelative.

Vom lua aceste trasaturi si le vom dezvolta in cateva idei:

a) Actul administrativ este forma juridica principala de activitate a administratiei publice Prin aceasta caracteristica se evidentiaza faptul ca actul administrativ nu este singura forma juridica prin care lucreaza administratia, dar este forma juridica cea mai importanta. Potrivit unei pozitii general admise, ponderea actelor administrative in sfera formelor de activitate ale administratie publice sporeste pe masura ce urcam in ierarhia sistemului organizarii administratiei publice. Astfel, in timp ce la structurile de la baza sistemului au o pondere mai mare operatiunile si faptele materiale, pe masura ce urcam spre varful organizarii (Presedinte, Guvern), ponderea acestora scade in favoarea actelor administrative[1]

b) Actul administrativ reprezinta o manifestare de vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica In general, literatura juridica retine caracterul unilateral al manifestarii de vointa in care este sau nu inglobat si caracterul expres. Aceasta deoarece un act administrativ nu poate cuprinde o rugaminte, o constatare, o parere sau expresia unui sentiment, ci numai o vointa.

Caracterul expres al manifestarii de vointa este determinat de regimul de putere publica in care se emit actele administrative. Vointa juridica se exprima in mod expres si neindoielnic in scopul de a aduce o modificare in realitatea juridica existenta.

Caracterul unilateral reprezinta acea calitate a actului administrativ potrivit careia el este emis fara participarea sau consimtamantul subiectelor de drept carora le este destinat sau cu privire la care genereaza drepturi si obligatii. Desi acest caracter al actului administrativ este categoric, simplu si clar, totusi in literatura juridica au existat mai multe discutii in legatura cu existenta unor categorii de acte administrative. Este vorba despre actele la care manifestarea unilaterala de vointa nu este pregnant conturata.

O prima categorie o reprezinta actele administrative emise cu participarea mai multor persoane (structuri colegiale). O a doua situatie este aceea cand la emiterea unui act participa mai multe persoane juridice, in general doua sau mai multe autoritati administrative sau autoritati administrative si alte structuri nestatale. Problema care se ridica este daca si in aceste situatii mai suntem sau nu in prezenta caracterului unilateral al manifestarii de vointa juridica.

Ceea ce confera acest caracter actului administrativ nu este numarul de persoane implicat in emiterea lui. Actul este unilateral nu pentru ca este opera unei singure persoane sau a unui singur organ, ci pentru ca el degaja o singura vointa juridica. In cazul organului colegial, majoritatea ceruta de lege pentru emiterea actului este numai o forma procedurala necesara emiterii actului. Vointele subiectelor care participa la vot nu sunt vointe juridice ci modalitati procedurale care concura la exprimarea in conditii legale a unei singure vointe juridice ce apartine numai organului emitent3.

c) Actul administrativ este emis in regim de putere publica. Prin aceasta caracteristica actul administrativ se deosebeste de celelalte acte unilaterale ale administratiei care sunt emise in regim de drept comun. De regimul de putere publica se leaga caracterul obligatoriu al actului administrativ precum si executarea lui din oficiu.

d) Actul administrativ este supus controlului de legalitate Aceasta caracteristica nu trebuie privita insa in mod absolutist. Exista unele acte care, desi sunt emise de autoritati ale administratiei publice, sunt totusi sustrase de la acest control de legalitate si in egala masura, exista acte administrative, care desi nu sunt emise de organe ale administratiei publice, sunt supuse acestui control de legalitate.

e) Actul administrativ emana de la organe administrative sau de la structuri autorizate de organe administrative sa presteze anumite servicii publice Prin aceasta trasatura identificam actul administrativ din punct de vedere al naturii organului de la care emana. Astfel, vorbim despre administrativ tipic (actul emis de administratia publica) si actul administrativ emis prin delegatie (act emis de structuri carora le-au fost transferate anumite prerogative de realizare a administratiei publice)

f) Actul administrativ produce efecte juridice Fiind o specie de act juridic si actul administrativ intervine pentru a schimba realitatea juridica existenta prin nasterea modificarea sau stingerea de drepturi si obligatii corelative.