Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Cooperarea politieneasca in Uniunea Europeana - Europol

Cooperarea politieneasca in Uniunea Europeana - Europol


Odata cu art.29 din Tratatul de la Amsterdam (tratatul asupra Uniunii Europene din 7 februarie 1992) a fost stabilita o noua finalitate pentru activitatea viitoare a Uniunii: "(.) crearea unei securitati ridicate pentru cetateni intr-un spatiu al libertatii, securitatii si dreptului, printr-o actiune comuna a statelor membre in dezvoltarea cooperarii politienesti si judiciare in cauze penale (.)". Acest articol stabileste si modalitatea prin care va fi posibila realizarea acestui spatiu - prin prevenirea si combaterea criminalitatii organizate sau neorganizate.

O modalitate eficienta de combatere a criminalitatii, conform acestui articol, o constituie cooperarea intre unitatile de politie, de vama sau orice alte structuri cu competente in materie, dar si prin utilizarea oficiului european de politie - Europol.[1]



Consiliul Europei sprijina si promoveaza colaborarea politieneasca prin intermediul Europol[2]. In afara de aceasta, in alin.2 sunt fixate obiectivele pe care Consiliul le are de indeplinit pe urmatorii cinci ani de la intrarea in vigoare a tratatului. In octombrie 1999, la Tampere, Consiliul Europei a elaborat, prin concluziile adoptate, cateva propuneri pentru continuarea dezvoltarii Europol.

Europol si-a inceput activitatea de fapt, abia in iulie 1999. Institutia premergatoare (Unitatea Antidrog Europol) a fost insa activa, in anumite domenii, inca din 1993.

Inceputurile colaborarii europene se pot distinge cu mai mult de 20 de ani in urma, cand statele membre si-au unificat fortele in vederea combaterii unor fenomene infractionale care le depaseau frontierele in domenii precum combaterea traficului ilicit de substante stupefiante, a terorismului si a migratiei ilegale. Cand, in anul 1986, a fost consacrat termenul de libertate de miscare ca element de baza in crearea unei piete comune, colaborarea neformalizata instituita la nivelul guvernelor statelor membre nu a mai fost suficienta pentru a combate internationalizarea retelelor infractionale.

De aceea s-a ajuns la concluzia necesitatii introducerii, in Tratatul de la Maastricht, a unor prevederi speciale, privind cooperarea in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne, pentru a dezvolta o politica unitara a Uniunii Europene.

Pilonul comunitar a fost completat cu un alt pilon al cooperarii interstatale, creandu-se ulterior instrumente juridice cu totul noi pentru rezolvarea problemelor aparute. In orice caz, aceasta colaborare, introdusa o data cu intrarea in vigoare a tratatului Uniunii Europene in 1993, s-a dovedit a fi insuficienta si nesatisfacatoare, atat prin prisma metodelor utilizate cat mai ales prin rezultatelor obtinute. De aceea, o data cu reelaborarea Tratatului Uniunii Europene au aparut si modificari in cadrul procesului decizional.

Pentru a crea un spatiu al libertatii, securitatii si dreptului, este introdus un nou titlu "Vize, azil, migratiune si alte probleme legate de libera circulatie a persoanelor" in tratatul pentru Crearea Comunitatii Europene[3]. Controlul frontierei externe, dreptul avizului, migratia si cooperarea juridica in cauze civile vor apartine pe viitor primului pilon si vor fi tratate conform metodei comunitare. Aceasta trecere se va realiza insa treptat, o data cu adoptarea masurilor necesare de Consiliul Uniunii Europene, intr-un interval de cel mult 5 ani de la intrarea in vigoare a tratatului. Doar cooperarea politieneasca si juridica in cauze penale raman in domeniul celui de-al treilea pilon, pe care tratatul il completeaza cu prevederi privind prevenirea si combaterea rasismului si sovinismului.

Aceasta dezvoltare institutionala aduce cu sine si necesitatea adoptarii unor masuri mai eficiente care sa implice o dezvoltare stransa si efectiva intre statele membre.

Oficiul European de Politie - EUROPOL

Punctul de plecare al constituirii acestui organism il constituie tratatul Uniunii Europene, din 7 februarie 1992, cunoscut sub numele de Tratatul de la Maastricht, ce continea prevederi in vederea intaririi cooperarii tehnice politienesti. Pentru realizarea acestui deziderat, urmatorul pas l-a constituit decizia Consiliului Europei din 29 octombrie 1993, prin care se prevedea ca Europol sa fie infiintat in Olanda si sa functioneze cu sediul la Den Haag (Haga).

Ca urmare a acestor acte normative, printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene intrunit la 26 iulie 1995, s-a convenit crearea Europol, fixarea atributiilor printr-un statut, elaborarea unor norme de lucru, prevederile comune privind informatiile, structura organizatorica, raspunderea si protectia datelor. Partile contractante la Conventia Europol sunt state membre ale Uniunii Europene. Motivatia juridica pentru crearea unui asemenea organism comun o constituie necesitatea de a asigura posibilitatea realizarii in conditii optime a unei cooperari la nivel european in domeniul politienesc, pentru combaterea formelor de infractionalitate transfrontaliera grava, avand ca scop asigurarea unui climat de siguranta pentru cetatenii Uniunii Europene.

Partile semnatare au constientizat pericolul reprezentat de lipsa unei coordonari efective a actiunilor politienesti, de lipsa unui organ comun care sa indeplineasca functii de coordonare si indrumare, dar si de centralizator de date si informatii vitale in lupta internationala dusa impotriva infractionalitatii transfrontaliere, precum si problemele ridicate de fenomenul terorismului, al traficului de droguri sau alte forme ale crimei organizate.

Se simtea acut necesitatea imbunatatirii cooperarii politienesti intre statele membre pe baza intensificarii schimbului de informatii, constanta si intensificarea acestui schimb constituind necesitatea imediata a muncii de politie.

In acelasi timp, a fost acordata o mare atentie pericolelor la adresa drepturilor si libertatilor democratice ale omului, dar si problemelor de cooperare bilaterala si multilaterala. Datele personale se bucura de  o protectie speciala, informatiile referitoare la aceste date sunt supuse unui regim strict, astfel crearea unui asemenea organism, a dus la multe dispute, rezolvate pana la urma prin includerea expresa a unor prevederi privind protectia datelor si informatiilor.

Obiectivul comun al statelor semnatare ale Conventiei Europol il constituie asadar imbunatatirea cooperarii politienesti in domeniul combaterii terorismului, al traficului ilegal de droguri si al altor forme infractionale grave, ale crimei organizate transfrontaliere, pe baza unui schimb permanent si intens de informatii, tinand insa cont de drepturile si libertatile omului, asa cum sunt ele prevazute in tratate si conventii internationale, dar si in legislatia interna a fiecarui stat semnatar.

Europol va interveni doar in masura in care, in cauzele aflate in lucru, este implicata o structura a crimei organizate ori doua sau mai multe state sunt afectate de acea forma de criminalitate, in asemenea masura incat sa fie necesara adoptarea unei atitudini comune pentru a reusi stapanirea fenomenului si combaterea infractionalitatii. Aceasta necesitate de cooperare va fi data de gravitatea actelor infractionale, de dimensiunile acestora, precum si de urmarile negative asupra desfasurarii normale a activitatilor legale in Uniunea Europeana. Dupa 1997, obiectivul Europol este completat cu prevederile art.29 al Tratatului de la Amsterdam. Si anume contributia la realizarea ". unui spatiu al libertatii, securitatii si dreptului .".

Structura Europol

Europol este conceputa ca o organizatie juridica legala, cu personalitate juridica, capabila sa incheie orice tip de contract in tarile membre ale Uniunii Europene, bucurandu-se de toate drepturile si avand toate obligatiile ce revin unei persoane juridice, din tarile respective. Pentru sediul in care activeaza, Europol a incheiat un acord cadru cu Regatul Olandei, iar pentru respectarea confidentialitatii informatiilor (respectarea drepturilor privind datele personale stocate de Interpol) cu celelalte state membre.

Odata cu infiintarea Europol, pentru realizarea legaturilor operative cu autoritatile nationale competente, vor fi create structuri nationale corespunzatoare. Ele constituie singurul organ de legatura intre autoritatile nationale de politie si Europol. Cadrul juridic in care se va desfasura activitatea acestor unitati nationale il constituie legislatia interna a statului membru. Statele membre vor fi responsabile pentru asigurarea necesitatilor tehnice, logistice si informationale ale unitatilor nationale pentru ca acestea sa-si desfasoare activitatea in mod util si eficient.

Sarcinile unitatilor nationale de politie se desfasoara in doua directii:

de furnizare a informatiilor referitoare la domeniile respective catre Europol;

primirea informatiilor cu valoare operativa din oficiu sau la cerere.

In acest sens, primeste solicitari si raspunde la acestea, in masura in care detine informatiile respective, fara a fi obligate la raspuns daca este vorba de informatii care, conform pct.5  art.4 din Conventie, lezeaza interese esentiale ale securitatii statului, pericliteaza desfasurarea unei anchete in curs ori securitatea persoanelor, sau implica informatii referitoare la activitatea serviciilor de informatii (intra in competenta acestora sau tin de domeniul sigurantei nationale).

Pe de alta parte, din initiativa proprie, unitatile nationale vor trimite informatii si date, care prezinta interes operativ, catre Europol, mentine actualizata propria baza de date, transmite informatii si date de interes autoritatilor nationale competente si emite solicitari pentru obtinerea unor date si informatii de interes operativ de la Europol. De asemenea, pune la dispozitia Europol informatii in vederea stocarii acestora in baza de date a Europol. O sarcina extrem de importanta a unei unitati nationale o constituie insa obligatia de control a legalitatii schimburilor de informatii, culegerii, verificarii, valorificarii si stocarii acestora.

Ofiterii de legatura sunt reprezentantii unitatilor nationale trimisi sa activeze in cadrul Europol. Consiliul de administratie al Europol stabileste numarul de ofiteri de legatura ce urmeaza a fi detasati in cadrul Europol, numarul acestora poate fi modificat printr-o decizie unanima a consiliului.

Legislatia aplicabila activitatii ofiterului de legatura este cea a statului membru a carui autoritate nationala l-a trimis. Pregatirea ofiterilor de legatura se face in cadrul unitatilor nationale de politie in conformitate cu legea proprie si cu reglementarile privind administratia Europol.

Sarcinile concrete ale ofiterilor de legatura se refera strict la activitati de cooperare si consultanta. Ofiterii de legatura nu desfasoara activitati de cercetare penala, nu sunt implicati direct in documentarea unor cauze, decat prin prisma colaborarii in plan informativ. In acest sens, ei pun la dispozitia Europol informatiile oferite de unitatile nationale pe care le reprezinta, trimit informatii de interes de la Europol unitatilor reprezentate, coopereaza cu alti experti ai Europol in vederea analizarii informatiilor existente, culese din si despre tara care i-a trimis.

Ofiterii de legatura au insa si posibilitatea de a consulta documentatia existenta in baza de date a Europol, respectand anumite prevederi referitoare la sistemul informational al Europol.

Europol va suporta cheltuielile de desfasurare a activitatii ofiterilor de legatura, punand la dispozitie spatiile in mod gratuit, statelor membre le revin insa toate celelalte cheltuieli, inclusiv costul echipamentelor si tehnicii necesare, cu exceptia cazurilor in care Consiliul Ministrilor cu atributii in domeniul afacerilor interne nu prevede altfel.

Consiliul de administratie, constituie organul suprem de coordonare si control al activitatii Europol, fiind format din reprezentanti ai tuturor statelor membre. Acest consiliu se va reuni de cel putin doua ori pe an pentru dezbaterea unor probleme legate de activitatea Europol. Reprezentantii in consiliu pot fi inlocuiti, inlocuitorul beneficiind tot de un singur vot pentru adoptarea deciziilor. In cadrul lucrarilor consiliului, reprezentantii statelor membre (care pot fi sefii unitatilor nationale sau inlocuitori ai acestora) vor avea posibilitatea de a fi insotiti si consiliati de experti pe anumite probleme ce constituie obiectul dezbaterilor.



Statul care detine presedintia Consiliului Uniunii Europei va asigura prin reprezentantul sau si prezidarea activitatilor Consiliului de administratie al Europol.

Sarcinile Consiliului de administratie sunt prevazute in art.28 al Conventiei Europol. Extinderea obiectivelor Europol va implica nemijlocit si Consiliul de administratie. De asemenea, stabilirea statutului ofiterilor de legatura, drepturile si obligatiile acestora, sarcinile concrete de indeplinit, precum si numarul lor intra tot in aria de competenta a Consiliului.

Pentru reglementarea activitatii Europol cu terte state si terte organisme tot Consiliul va fi insarcinat cu elaborarea unor reguli de lucru. Pentru organizarea fisierului de date, Consiliul va pregati reguli de implementare si exploatare, iar in baza ordinelor a doua treimi va aproba deschiderea acestor fisiere.

Consiliul de administratie isi poate exprima opiniile in legatura cu rezultatele activitatii organelor de control, poate examina comentariile si rapoartele acestora, precum si problemele ridicate de aceste organe. In acelasi timp, indeplineste atributiile de control atat a activitatii directorului si directorilor adjuncti dar si a controlorului financiar.

Totodata, Consiliul de administratie verifica respectarea reglemen­tarilor privind utilizarea corecta a datelor si informatiilor, modul de implementare in fisiere, stocarea si valorificarea acestora.

Consiliul ministrilor cu atributii in domeniul afacerilor interne ai Uniunii Europene va putea sa completeze amintitele sarcini ale Consiliului de administratie al Europol cu orice alte sarcini necesare, mai ales implementarii acestei Conventii.

Anual, Consiliul de administratie al Europol  adopta un raport general cu activitatile Europol desfasurate in anul anterior, un raport de planificare cu activitatile de viitor, tinand cont de situatia operativa din statele membre, de implicatiile bugetare si de personal pe care le solicita rezolvarea problemelor ridicate de situatia operativa. Rapoartele acestea vor fi prezentate Consiliului Uniunii Europene pentru supervizare.

Consiliul Ministrilor cu atributii in domeniul afacerilor interne numeste prin vot unanim directorul si directorii adjuncti, precum si controlorul financiar, adopta in unanimitate planul de finantare cincinal, contribuie la stabilirea bugetului anual si ia parte la intocmirea regulamentelor financiare.

Directorul Europol va fi numit pe o perioada de 4 ani, mandat care poate fi reinnoit cu alti 4 ani. Acestea va fi asistat de doi directori adjuncti. Directorul decide repartizarea sarcinilor directorilor adjuncti, el fiind raspunzator in fata Consiliului de administratie.

In ce priveste relatiile cu Consiliul de administratie, directorul face parte din Consiliu, participa la reuniunilor acestuia, pregateste ordinea de zi a dezbaterilor, aplica prevederilor deciziilor consiliului si raspunde in acelasi timp de desfasurarea activitatii Europol, de indeplinirea sarcinilor de catre personalul subordonat si orice alte sarcini incredintate de Consiliul de administratie.

Directorul are in atributii, de asemenea, si problema pregatirii proiectului de buget, a proiectului de finantare cincinal si implementarea bugetului Europol, dupa aprobarea acestora de catre Consiliul de administratie.

Numirea si eliberarea din functie a directorului si directorilor adjuncti se face prin decizie a Consiliului ministrilor cu atributii in domeniul afacerilor interne, pe baza majoritatii de doua treimi din voturile intrunite.

Personalul Europol constituie elementul permanent care asigura continuitatea desfasurarii activitatii si este format din director, doi directori adjuncti si angajatii Europol. Personalul angajat nu urmeaza decat strict ordinele si dispozitiile directorului, acestea fiind singurul in masura sa traseze sarcini, bineinteles in limitele legale si regulamentare, cu respectarea prevederilor Conventiei si regulamentelor de personal.

Controlorul financiar si comitetul de audit constituie organele de control financiare ale modului de aplicare a masurilor dispuse de Consiliul de Conducere in plan financiar contabil.

Controlorul financiar va indeplini functia de monitorizare a angajamentului de efectuare a platilor, strangerea veniturilor. Consiliul ministrilor cu atributii in domeniul afacerilor interne desemneaza organul de audit al unui stat membru, care va numi controlorul financiar. Comitetul financiar este organul responsabil cu pregatirea aspectelor privind bugetul si finantele Europol in vederea discutarii acestora de Consiliul ministrilor cu atributii in domeniul afacerilor interne, fiind format din cate un reprezentant al fiecarui stat membru.

Anual, conturile cu venituri si cheltuieli, impreuna cu bilantul ce inregistreaza situatia la zi a activelor si pasivelor, vor fi supuse unui audit. Acesta va fi efectuat de un comitet comun de audit alcatuit din trei membri numiti de Curtea de Audit a Comunitatii Europene la propunerea presedintelui acestei organizatii. Termenul in care acestia vor functiona este de trei ani, schimbandu-se anual cate unul dintre ei, pentru asigurarea continuitatii activitatii de audit. Toate cheltuielile prilejuite de audit vor fi suportate din bugetul Europol.

Comitetul Comun de Audit prezinta Consiliului un raport de audit cu privire la evidentele contabile anuale; inaintea prezentarii raportului, se va oferi posibilitatea controlorului financiar si directorului sa-si exprime opiniile cu privire la raportul de audit, pentru a fi dezbatute impreuna cu Consiliul de administratie.

Pentru o indeplinire eficienta a sarcinilor comitetului de audit, directorul va pune la dispozitie acestuia toate materialele si informatiile referitoare la obiectul activitatii de audit.

In ce priveste reprezentarea, directorul este reprezentantul legal al Europol. In alegerea personalului sau, dincolo de criteriile de selectare bazate pe cunostintele profesionale, directorul va tine cont, in masura posibilitatilor si de reprezentarea cat mai corecta a statelor membre.

Directorul, adjunctii sai, precum si personalul angajat se vor calauzi in actiunile lor dupa obiectivele si sarcinile Europol si nu vor primi sau solicita ordine din partea nici unui guvern, autoritati, organizatii sau persoane din afara Europol, cu exceptia cazurilor cand aceasta conventie prevede altfel, cu respectarea principiului statuat in Capitolul VI al Tratatului Uniunii Europene, conform modificarilor prin Tratatul de la Amsterdam.


Informatia - elementul de baza al activitatii Europol

Precum s-a mai aratat, aceasta organizatie a fost creata pentru a usura munca operativa a autoritatilor nationale cu atributii in domeniul politienesc, prin schimbul de informatii relevante in lupta impotriva traficului de droguri, terorismului si a altor forme de criminalitate organizata, infractiuni pentru a caror combatere este necesara implicarea a doua sau mai multe state.

Pentru a putea realiza acest deziderat, organizatia Europol a fost desemnata sa realizeze doua tipuri de sarcini. In prima categorie, sunt cele principale, adica: facilitarea schimbului de informatii intre statele membre; obtinerea, analiza si stocarea informatiilor secrete; notificarea neintarziata a statelor membre prin ofiterii lor de legatura, cu privire la informatiile ce prezinta interes operativ imediat, sau care duc la corelarea acestora cu comiterea altor infractiuni; sprijinirea cercetarilor efectuate in statele membre prin trimiterea catre unitatile nationale a tuturor informatiilor relevante, mentinerea unui sistem informatizat ce contine informatii cu valoare operativa.

Adiacent, pentru imbunatatirea cooperarii si eficientizarii activitatii autoritatilor politienesti din statele membre, Europol mai are si sarcini in domeniul dezvoltarii si imbunatatirii cunostintelor de specialitate privind procedurile de cercetare penala si oferirea de consultanta in investigatiile intreprinse de autoritatile competente, acorda asistenta in cadrul folosirii eficiente a resurselor de orice tip la nivel national pentru activitatile operative, precum si sarcini de analiza, sinteza, de intocmire a unor rapoarte generale privind situatia operativa locala si regionala.

In atributiile Europol intra insa si masurile privind sprijinul acordat autoritatilor nationale prin instruirea cadrelor, organizarea si echiparea eficienta, imbunatatirea masurilor de prevenire a criminalitatii, precum si in instruirea asupra unor metode si tehnici criminalistice moderne sau insusirea procedurilor noi de ancheta.

In vederea indeplinirii sarcinilor sale, Europol a infiintat un sistem informational computerizat, in care sunt introduse direct date de catre unitatile nationale si ofiterii de legatura. Aceste date pot fi consultate in mod nemijlocit de unitatile nationale, de ofiterii de legatura, de director si directorii adjuncti, precum si de imputernicitii Europol. In ce priveste introducerea datelor, aceasta se va face de catre unitatile nationale in conformitate cu procedurile lor proprii, iar organizatia Europol poate introduce si date primite de la state terte.

Unitatile nationale vor avea acces la date privind persoanele banuite ca vor comite infractiuni in aria de competenta a Europol, insa numai la informatii privind numele de familie, alte nume purtate anterior, prenume, pseudonime, data si locul nasterii, nationalitatea, sexul si unde este cazul, la alte date in masura sa contribuie la identificarea acestora.

Daca se impune efectuarea unor investigatii speciale, informatiile vor fi accesibile prin intermediul ofiterilor de legatura.

Sistemul informational Europol cuprinde informatii necesare indeplinirii sarcinilor sale, aceste informatii putand fi stocate, analizate, valorificate si sterse in functie de necesitati. Datele stocate se vor referi la doua tipuri de persoane: persoanele care, in conformitate cu legislatia nationala a statelor implicate, sunt suspectate ca au comis sau au contribuit la comiterea unor infractiuni ce intra in competenta Europol sau au fost condamnate pentru comiterea acestora, si, persoane susceptibile de a comite infractiuni ce intra in competenta Europol, existand motive temeinice in sustinerea acestei banuieli.

In afara informatiilor amintite mai sus, referitoare la persoane, sistemul informational mai contine date referitoare la anumite infractiuni: data si locul comiterii acestora; metode si mijloace infractionale utilizate sau care pot fi utilizate la comiterea unor infractiuni; unitatile care s-au ocupat de caz precum si alte informatii care pot fi obtinute prin analiza dosarelor respective; apartenenta autorilor la anumite grupari criminale; condamnari pentru infractiuni din aria de competenta a Europol.



Pentru a usura activitatea de analiza si valorificare, in cazul infractiunilor corelate, exista posibilitatea schimbului de informatii mai eficient prin marcarea acestor informatii astfel incat sa fie mai usor accesibile celor interesati din unitatile nationale sau ofiterilor de legatura ai acestora. Eliminarea unor informatii este posibila in cazul in care o anumita persoana nu mai este in atentia organelor abilitate iar urmarirea penala a acesteia este sistata, conform dispozitiilor prevazute in legislatia nationala a statelor in cauza.

Dreptul de a introduce date in sistemul de informatii revine doar unitatilor nationale, ofiterilor de legatura, directorului, directorilor adjuncti si imputernicitilor Europol. Daca datele vor fi valorificate din sistemul informational pentru indeplinirea sarcinilor Europol intr-un anumit caz, aceasta valorificare se va face in conformitate cu legile, reglementarile, prevederile administrative si procedurile unitatii care se ocupa de cazul respectiv, fiind obligatorie si respectarea prevederilor Conventiei Europol.

Doar unitatea care a introdus informatiile in banca de date le poate modifica, sterge sau anula. Atunci cand o alta unitate acceseaza informatiile respective si are motive sa considere ca acestea sunt incorecte sau incomplete, va informa unitatea care a introdus datele si, in urma analizei comune, daca este cazul, datelor respective vor fi completate, suplimentate sau sterse.

Cand datele cuprinse in sistem referitoare la activitatea unei persoane (conform art.8(3))[4] sunt incomplete, orice alta unitate poate suplimenta aceste date cu noi informatii, notificand unitatea care a introdus prima oara informatii de acest gen. In cazul existentei unor contradictii evidente, unitatile se vor consulta pentru a ajunge la un consens.

In momentul in care o unitate considera necesar, sa fie sterse datele individuale ale unei persoane (conform art.8(2))[5] dar exista in sistem si informatii introduse de alte unitati referitoare la aceeasi persoana, responsabilitatea privind protectia datelor si dreptul de a modifica, suplimenta, corecta sau sterge aceste date revine urmatoarei unitati care introduce date referitoare la persoana mentionata. Unitatea care intentioneaza sa stearga date, informeaza unitatea care este responsabila cu protectia acestora.

Permisiunea de a accesa informatii in vederea valorificarii, completarii sau modificarii unor date este acordata de unitatea care a introdus prima aceste informatii si este singura in drept sa produca modificari. Trebuie sa existe posibilitatea identificarii acestei unitati. Transmiterea informatiilor intre unitatile nationale, autoritatile competente si ofiterii de legatura se face in conformitate cu legislatia lor nationala.

In afara informatiilor amintite mai sus, pentru realizarea sarcinilor sale, Europol mai poate crea fisiere de stocare a unor informatii ce vor fi utilizate in scop de analiza si evaluare. Acestea fac referire la persoane care pot depune marturie in anchete aflate in curs de desfasurare legate de infractiuni ce intra in competenta Europol sau sunt infractiuni corelate, la persoane care au fost victime ale acestor infractiuni sau care, din motive temeinice, se considera a fi potentiale victime sau persoane care pot oferi informatii despre infractiunile cercetate, despre contacte, asociatii, grupuri criminale etc.

Asemenea fisiere vor fi deschise in scopul desfasurarii unor analize sau prelucrarii si utilizarii datelor pentru sprijinirea unor anchete penale. Fiecare proiect de analiza va beneficia de un grup de analiza format din analisti oficiali din cadrul Europol, desemnati de conducere, numai acestia  fiind autorizati sa introduca sau sa recupereze date de pe fisierul in cauza, ofiterii de legatura si expertii statelor membre care furnizeaza informatii sau sunt interesati de efectuarea analizei.

Informatiile culese pentru efectuarea analizelor sunt obtinute la cerere sau din proprie initiativa de la unitatile nationale, cu respectarea prevederilor legislatiilor nationale. De asemenea, Europol poate solicita, daca se considera necesar acest lucru pentru realizarea sarcinilor care-i revin, informatii si de la organismele comunitare, state si autoritati terte, organizatii internationale de profil, organisme comune intre doua sau mai multe state, OIPC - Interpol. Nu este necesara o cerere formala, informatiile din partea acestora fiind oferite in interesul ambelor parti si la initiativa lor.

Rezultatele analizelor vor fi cuprinse in rapoarte intocmite la nivelul Europol. Cele cu caracter general, care intereseaza toate cele 15 state membre, vor fi prezentate acestor state. Pentru cele care vizeaza cazuri speciale, cu implicatii operative deosebite, la intocmirea analizei vor fi implicate statele membre ce constituie surse de informare si statele pentru care analiza ar putea avea implicatii, conform sistemului INDEX. Acest sistem este creat pentru toate informatiile existente si stocate la nivelul Europol. Acest sistem poate fi consultat de director, directorii adjuncti, imputernicitii Europol si ofiterii de legatura, care pot verifica existenta unor informatii si datele de identificare a unitatii care le-a introdus, pentru a putea solicita permisiunea acesteia de a deschide fisierele cu informatiile cautate. Accesul ofiterilor de legatura va fi stabilit in asa fel incat sa fie posibila verificarea informatiei, fara a putea stabili conexiuni sau concluzii cu privire la continutul efectiv al fisierelor.

Pentru deschiderea unui fisier din sistemul informational, Europol va emite un ordin de deschidere, aprobat de Consiliul de administratie, care cuprinde numele fisierului, scopul acestuia, grupul de persoane in legatura cu care exista date in fisier, natura datelor (in conformitate cu Conventia Consiliului Europei din 1981 privind protectia datelor personale si prelucrarea automata a acestora), grupuri de date personale folosite la deschiderea fisierului, furnizarea sau introducerea datelor care urmeaza a fi stocate, conditiile in care informatiile continute in fisier pot fi comunicate, cui si in conformitate cu procedura, termenele de examinare si durata stocarii, precum si metoda stabilirii jurnalului de audit.

In cazuri urgente si in baza unei decizii motivate temeinic, directorul poate dispune din proprie initiativa sau la cererea statelor membre deschiderea unui fisier fara aprobarea expresa a Consiliului de administratie, avand insa obligatia de informare a Consiliului si intocmirea procedurii amintite fara intarziere.

Responsabilitatea pentru datele introduse si stocate in sistemul informativ Europol va reveni statelor membre pentru informatiile furnizate de unitatile lor nationale si Europol pentru informatiile furnizate de state terte sau organizatii terte. In momentul introducerii, actiunea se va desfasura astfel incat sa se poata stabili cu exactitate care unitate nationala a furnizat informatiile de la care parte terta a introdus Europol informatiile, sau daca aceste date sunt rezultate ale analizelor efectuate de Europol.

In medie, la fiecare 10 prelucrari de date personale vor fi intocmite raportate de verificare a respectarii procedurilor de culegere, verificare si stocare a informatiilor referitoare la date personale. Aceste rapoarte vor fi utilizate de comisiile nationale si comisia comuna de supervizare, urmand a fi sterse dupa sase luni, daca nu mai este oportuna pastrarea acestora.

Datele personale preluate din sistemul informational Europol pot fi transmise sau utilizate doar de autoritatile competente ale statelor membre in scopul prevenirii si combaterii infractiunilor care intra in competenta Europol si pentru combaterea celorlalte forme de grava infractionalitate. Aceste date se utilizeaza in conformitate cu legislatia nationala a statelor membre ale caror autoritati folosesc respectivele date. Folosirea in alte scopuri este posibila doar dupa consultarea in prealabil a statului membru furnizor de date, daca legislatia nationala permite.

Comunicarea datelor catre state si organizatii terte este posibila cu indeplinirea anumitor conditii care se refera la necesitatea efectuarii comunicarii pentru un caz determinat, in vederea prevenirii si combaterii infractionalitatii, in sensul obiectivelor generale ale Europol, si o conditie referitoare la existenta posibilitatilor de asigurare a protectiei datelor transmise in  statul tert. Transmiterea de date se aproba de catre Consiliul de Administratie in urma consultarii organului comun de supervizare. Pentru a determina care este nivelul corespunzator de protectie a datelor se vor lua in considerare natura acestor date, scopul pentru care au fost culese si pastrare, durata prelucrarii lor precum si alte prevederi legale generale care si-ar gasi aplicarea in anumite cazuri.

Daca informatiile solicitate de statutul tert provin de la un strat membru, Europol nu poate transmite aceste date fara aprobarea generala sau particulara de a transmite datele, de la statul furnizor de informatii. Daca datele apartin Europol, ele vor fi transmise doar daca nu se aduc impedimente modului de realizare a sarcinilor specifice in statul membru, daca nu se pericliteaza securitatea interna si ordine publica a statului respectiv si daca nu se aduc prejudicii bunastarii sale generale. Autorizarea transmiterii se da de Europol care raspunde de legalitatea acesteia, in cazul in care statul beneficiar tert se angajeaza ca datele respective vor fi folosite numai in scopul in care au fost solicitate. Daca informatiile au caracter confidential, transmiterea lor se face numai atunci cand exista un acord de confidentialitate incheiat intre Europol si destinatar.

Dreptul persoanelor de a cunoaste informatiile detinute de Europol cu privire la ele  este ingradit in trei situatii: cand indeplinirea sarcinilor Europol determina un refuz; in vederea protejarii securitatii in statele membre si pentru prevenirea criminalitatii, precum si in cazul protejarii drepturilor si libertatilor unei terte parti. Pentru aflarea informatiilor, persoana in cauza depune o solicitare unitatii nationale care comunica Europol solicitarea, urmand ca aceasta, in termen de trei luni, sa comunice fara intermediari persoanei in cauza un raspuns la solicitarea acesteia. In cazul in care persoana nu este satisfacuta de raspunsul primit, ea are posibilitatea de a se adresa organului comun de supervizare. Daca informatiile detinute de Europol sunt incorecte sau modul lor de introducere contravine procedurilor legale, aceste date vor fi corectate sau sterse.

Statele membre sau terte care au primit informatii din aceste fisiere vor fi notificate pentru a proceda la randul lor la modificarea sau stergerea acestor informatii.

Durata de stocare a datelor este variabila. Informatiile vor fi pastrate atata timp cat este necesar pentru indeplinirea sarcinilor. Necesitatea de a pastra aceste informatii este verificata la fiecare trei ani. Unitatea care introduce datele in fisiere are si obligatia de verificare periodica a oportunitatii pastrarii acestora. Europol are obligatia de a anunta statele membre cu trei luni inainte de expirarea termenelor limita de verificare a datelor. Unitatile respective pot decide pastrarea in continuare a datelor, daca acest lucru este necesar realizarii sarcinilor Europol. Vor fi sterse aceste date dupa trecerea termenului de un an de zile pentru informatii referitoare la date personale, cu posibilitatea reinnoirii, pe inca un an, dar nu mai mult de trei ani consecutivi.



Organele de supervizare

Organul national de supervizare este un organ alcatuit la nivel national in fiecare stat membru care are ca sarcina principala monitorizarea independenta a activitatii legate de culegerea, stocarea si transmiterea de date personale de catre Europol, in vederea respectarii prevederilor legislatiilor nationale ale statelor membre.

Pentru desfasurarea activitatii sale, organul national de supervizare are dreptul de acces la datele oferite si primite de unitatile nationale Europol si de ofiterii de legatura precum si la spatiile alocate acestora pentru desfasurarea activitatii lor.

Orice persoana are dreptul sa solicite organului national de supervizare verificarea modului in care se respecta legalitatea introducerii si comunicarii datelor referitoare la ea, in orice forma, catre Europol si consultarii acestor date de statele membre. Acest drept se exercita conform legislatiei nationale a statului membru al carui organ de supervizare a primit solicitarea.

Organul comun de supervizare, independent de cel national, de orice alta organizatie sau autoritate statala, are sarcina supravegherii activitatii Europol in vederea garantarii drepturilor persoanelor pentru a nu fi incalcate prin stocarea, prelucrarea si utilizarea datelor personale detinute de Europol. In plus, este verificata si legalitatea transmiterii datelor personale de la si catre Europol. Fiecare organ national de supervizare numeste cel mult doi reprezentanti ce intrunesc conditiile necesare indeplinirii acestei activitati pe o perioada de cinci ani. Autoritatea astfel alcatuita va numi un presedinte din randul reprezentantilor pentru coordonarea activitatilor sale.

In indeplinirea sarcinilor, organul comun de supervizare nu primeste ordine de la nici o alta organizatie. Europol este obligat prin conventie sa sprijine activitatea acestui organism independent prin furnizarea de informatii, accesul la toate documentele si dosarele solicitate, la date stocate in sistem, prin accesul in toate incaperile si spatiile unde isi desfasoara activitatea Europol. In urma acestor verificari efectuate la solicitarea unor persoane care considera ca le-au fost incalcate drepturile, organul de supervizare, daca se constata nereguli in activitatea de stocare, prelucrare si valorificare a datelor si informatiilor detinute de Europol, sesizeaza directorul Europol care este obligat sa dispuna masuri pentru solutionarea aspectelor semnalate. In acelasi timp directorul va informa in mod regulat Consiliul de Administratie al Europol asupra acestei proceduri, avand obligatia ca intr-un interval de timp determinat sa rezolve situatiile sesizate.

In caz contrar, organul comun de supervizare poate decide informarea Consiliului de Administratie, care poate stabili sanctiuni pentru nerespectarea prevederilor Conventiei, conform normelor legale stabilite de comun acord, putand duce chiar pana la demiterea directorului Europol.

Asupra activitatii sale organul comun de supervizare intocmeste regulat rapoarte de activitate care vor fi prezentate Consiliului de ministri ai Uniunii Europene, dupa ce, in prealabil, si Consiliul de Administratie al Europol si-a exprimat un punct de vedere, anexat la raport. Activitatea organului comun de supervizare poate fi desfasurata pe comisii in care vor intra cate un reprezentant al statelor membre, fiecare beneficiind de un vot pentru rezolvarea apelurilor ridicate de persoanele care considera ca Europol a solutionat nefavorabil cererea lor de a cunoaste modul de utilizare a datelor lor personale detinute de Europol. Decizia luata in cadrul comisiei ramane definitiva. Cat priveste fondurile alocate activitatii organului comun de supervizare, acesta va fi consultat asupra bugetului necesar, urmand a fi inclus in bugetele anuale ale Europol.

De asemenea, a fost creat un secretariat pentru desfasurarea in conditii tehnice optime a activitatii organului comun de supervizare.

Europol astazi

Cele 15 state ale Uniunii Europene au infiintat Europol pentru crearea unui spatiu de securitate, ordine si liniste in spatiul european. Europol este un oficiu de politie criminala, interguvernamentala care faciliteaza schimbul de informatii in domeniul infractionalitatii transfrontaliere.

Pana de curand Europol a activat numai in urmatoarele domenii ale criminalitatii: trafic ilegal de droguri, trafic ilegal cu substante nucleare si radioactive, criminalitatea traficului organizat de persoane, criminalitatea furturilor si traficului de masini de lux, terorism si spalarea banilor murdari.

De la 1 ianuarie 2002 Europol este capabil a se ocupa de intreaga paleta de sarcini care-i revin prin conventie. Sarcinile Europol se reduc la schimbul de informatii, analiza criminalitatii si coordonare. Prin aceasta, paleta sa de sarcini este in mod evident mai restransa decat cea care revine unei autoritati politienesti nationale, ale carei sarcini principale se refera la pastrarea securitatii si ordinii publice, pentru aceasta beneficiind de atributii suplimentare precum dreptul de a face retineri sau uzul de arma.

Europol nu poate decat sa solicite, sa ofere, sa prelucreze, valorifice si sa stocheze informatii, chiar si pe suport electronic, dupa reguli bine determinate. O diferenta majora intre Europol si o structura politieneasca este deci faptul ca nu poate apela la atributii pe care autoritatea politieneasca le detine in virtutea suveranitatii statului din care face parte. Angajatii Europol nu au posibilitatea de a face retineri, uz de arma, cercetari sau sa intreprinda masuri politienesti, sa faca audieri sau interogatorii, deci nici un fel de masuri care ar incalca drepturile vreunei persoane.

Bineinteles ca expertii Europol pot participa la asemenea actiuni alaturi de politisti ai unor autoritati politienesti nationale, in calitate de consilieri experti sau observatori. Acest lucru este deosebit de important, intrucat daca functionarii Europol ar dispune de prerogative in acest domeniu, ei nu ar putea fi supusi unui control al autoritatilor judiciare superioare, deoarece acestea nu exista la nivel european, iar unui procuror sau altui reprezentant al unei autoritati statale cu atributii de control al activitatii politienesti, Europol nu este obligat sa-si justifice activitatea.

Singura instanta de control al activitatii Europol in fata caruia directorul este responsabil, este Consiliul Ministrilor, cu atributii in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne, iar pentru modul in care sunt prelucrate, stocate si utilizate datele personale, autoritatea de control o constituie organul national de supervizare precum si organul comun de supervizare.

Europol are competenta teritoriala in cele 15 state membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Spania, Portugalia si Suedia.

Conventia Europol din 1995 a fost adoptata si ratificata de toate statele membre ale Uniunii Europene, Europol incepandu-si efectiv activitatea de la 1 iulie 1999.

Tratatul de la Amsterdam, intrat in vigoare la 1 mai 1999, a subliniat inca o data rolul operational important pe care Europol trebuie sa-l indeplineasca in coordonarea si rezolvarea actiunilor specifice care implica doua sau mai multe state membre.

Conventia Europol prevede infiintarea unui sistem informational complex format din trei elemente care sa permita introducerea, pastrarea, accesarea si analizarea unor date si informatii. Sistemul de analiza si sistemul index sunt la momentul de fata operabile, sistemul de informatii a devenit operational incepand cu sfarsitul anului 2002. Europol culege informatii despre retelele criminale din statele membre, trimite experti la fata locului, contribuie la crearea unor echipe comune de ancheta (politie, jandarmi, functionari vamali), solicita informatii de la autoritatile politienesti nationale privind mai multe tari membre implicate.

In 1999 aceasta cooperare politieneasca a permis, de exemplu, retinerea unui grup de 11 persoane care se ocupau cu trafic de fiinte umane, cu implicatii in Olanda, Marea Britanie si Franta, o retea ce transporta lucratori iranieni ilegal din tarile scandinave, prin Marea Britanie, cu destinatia Canada. De asemenea, a fost posibila distrugerea, in acelasi an, a unei retele de traficanti de droguri, cu baza in Italia, formata din cetateni italieni, olandezi si sud-americani, care transportau stupefiante din Columbia si Ecuador, prin Italia, pana in Olanda, sau a altei retele de traficanti de masini furate in Spania si revandute in Germania.

La ora actuala in cadrul Europol activeaza aproximativ 250 de persoane, urmand ca din 2003 sa fie implicate aproximativ 350, din care 44 sunt ofiteri de legatura.

Bugetul Europol este format din contributii financiare ale statelor membre, in functie de produsul national brut. Bugetul pe anul 2001 a fost 35,4 milioane de euro. Sediul unde functioneaza Europol este situat in localitatea La Haye (Den Haag, Haga), in Olanda.



[1] Institutie creata prin art. K3 din Tratatul asupra Uniunii Europene (Conventia Europol) din 26 iulie 1995.

[2] Art. nr. 30 din conventia Europol.

[3] Tratatul de la Amsterdam, 07.02.1992

[4] Conventia Europol.

[5] Conventia Europol.