|
|
|
Caracterizarea generala a infractiunilor contra pacii si omenirii
1. Consideratii generale
Buna intelegere intre state, mentinerea unui climat de pace si asigurarea securitatii colectivitatilor umane reprezinta elemente de o insemnatate primordiala pentru toate popoarele lumii.
Ocrotirea tuturor acestor valori si prin intermediul dreptului penal s-a impus mai ales dupa cel de-al doilea razboi mondial, plecand de la nenumaratele crime de razboi savarsite in aceasta perioada si de la distrugerile de orice natura care au afectat mai ales populatia civila, cultura popoarelor etc.
Ulterior in comunitatea internationala s-a pus problema infiintarii unor tribunale internationale, pentru judecarea crimelor de razboi.
Statutele acestor tribunale au definit pentru prima data crimele contra pacii si omenirii, reprezentand totodata un ghid pentru intocmirea unui cod al infractiunilor contra pacii si omenirii.
De asemenea, aceste statute au reprezentat adevarate modele pentru statele membre ale ONU, care au dorit incriminarea acestor infractiuni in propriile legislatii penale.
2. Conditii preexistente
A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic specific. Infractiunile din prezentul titlu au ca obiect juridic specific relatiile sociale referitoare la coexistenta pasnica a statelor si popoarelor, mentinerea pacii si securitatii colectivitatilor umane. Deci intalnim atat un obiect juridic principal - mentinerea pacii, cat si un obiect juridic secundar, referitor la asigurarea securitatii omenirii.
b) Obiectul material. Aproape toate infractiunile contra pacii si omenirii au si un obiect material. De exemplu, acesta este reprezentat de corpul persoanelor facand parte dintr-o colectivitate sau grup in cazul genocidului, corpul persoanelor supuse unor tratamente neomenoase, dar poate fi reprezentat si de obiecte sau bunuri, cum ar fi: cladiri, nave ce servesc drept spitale, in cazul art. 359 C. pen., sau monumente si constructii cu valoare artistica istorica sau arheologica, in cazul art. 360 C. pen.
Exista unele infractiuni care nu au obiect material (de exemplu, propaganda pen tru razboi).
B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ in principiu poate fi orice persoana, deoarece textul de lege nu circumstantiaza in nici un fel subiectul activ, dar de la caz la caz, acesta poate avea o anumita calitate (de exemplu, medic specialist care efectueaza experiente pe oameni in cazul infractiunii de tratamente neomenoase).
Participatia este posibila in toate formele sale.
b) Subiectul pasiv in principal este statul care a avut de suferit de pe urma acestor infractiuni. Tot subiect pasiv principal poate fi si o colectivitate sau un grup national etnic sau religios.
Subiect pasiv secundar poate fi persoana care a suferit in mod direct in urma sa varsirii acestor infractiuni.
3. Continutul constitutiv
A. Latura obiectiva. a) Din punct de vedere al elementului material, infractiunile contra pacii si omenirii sunt infractiuni comisive.
In continutul mai multor infractiuni, elementul material este prevazut in modalitati alternative, realizarea unei singure asemenea modalitati fiind suficienta pentru existenta infractiunii. Unele infractiuni se pot realiza si prin acte comisive, de exemplu in cazul infractiunii de tratamente neomenoase.
Una din caracteristicile infractiunilor din acest capitol o reprezinta aceea ca de multe ori mijloacele sau modalitatile de comitere a acestora sunt fapte incriminate si ele in mod distinct in legea penala (de exemplu fapta de ucidere, vatamare corporala grava, distrugerea etc.).
b) Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru valorile sociale ocrotite prin incriminarea acestor infractiuni. Unele infractiuni prevad in continutul lor si producerea unei urmari materiale, a unei vatamari concrete (de exemplu, genocidul, distrugerea unor obiective si insusirea unor bunuri etc.).
c) Legatura de cauzalitate la marea majoritate a infractiunilor nu trebuie dovedita, ea rezultand din comiterea faptei, deoarece asa cum am precizat urmarea consta intr-o stare de pericol.
La unele infractiuni de rezultat, legatura de cauzalitate intre elementul material si rezultat trebuie dovedita intre elementul material si rezultate (de exemplu distrugerea unui muzeu, monument).
d) Nu exista conditii de loc, timp, mod, mijloace sau imprejurari. Doar la unele infractiuni in forma lor agravata se prevede ca fapta sa fie savarsita in timp de razboi (art. 153 C. pen.).
B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie ceruta de textul de lege la majoritatea infractiunilor este intentia directa sau indirecta.
La unele infractiuni intentia este doar directa, aceasta fiind calificata prin scop (scopul distrugerii colectivitatii sau grupului, in cazul genocidului).
4. Forme. Modalitati. Sanctiuni
A. Forme. Toate infractiunile, fiind intentionate, sunt susceptibile de o desfasurare in timp. Astfel, sunt posibile actele pregatitoare, dar acestea nu sunt incriminate. Ca exceptie, ele pot fi incriminate in mod distinct cand imbraca forma unor intelegeri in vederea savarsirii infractiunii de genocid (art. 357 alin. ultim) sau ca acte de complicitate anterioara.
Tentativa, conform art. 361 alin. (1), se pedepseste.
Infractiunile se consuma in momentul cand s-au savarsit una sau toate moda litatile elementului material. In cazul infractiunilor materiale, acestea se consuma cand s-a produs urmarea ceruta de lege.
Unele infractiuni sunt susceptibile de epuizare.
B. Modalitati. Infractiunile din acest capitol se prezinta de cele mai multe ori in modalitati normative alternative, existand si modalitati agravate.
C. Sanctiuni. Pentru aceste infractiuni, legea a prevazut sanctiuni deosebit de se vere, si anume pedeapsa cu inchisoarea, limitele minime si maxime fiind deosebit de mari, detentiunea pe viata alternativ cu pedeapsa inchisorii sau chiar numai detentiunea pe viata ca unica pedeapsa aplicabila [art. 357 alin. (2)].
In art. 361 alin. (2) si (3) se prevede modalitatea de sanctionare a tainuirii si favorizarii savarsite cu privire la aceste infractiuni.
