|
|
|
Tectonica pinzei getice
Procesele tcctogenetice care au condus la formarea si individualizarea pinzei getice s-au desfasurat in doua etape. Prima a avut loc in timpurile mezocretacice cind domeniul getic a fost afectat de miscari convergente in raport cu miscarile domeniului danubian. Paroxismul s-a produs spre sfirsitul Eocretacicului cind domeniul getic a inaintat peste flisul de Severin (v. fig. 58).
A doua etapa s-a defasurat si a cunoscut paroxismul spre sfirsitul Cretacicului, cind ansamblul getic, avind in baza flisul de Severin si fragmente din 'crusta oceanica obdusa (ofilite), s-a deplasat venind in coliziune cu domeniul danubian, peste care a alunecat acoperindu-1. In felul acesta, cel de al doilea paroxism getic a condus la individualizarea pinzei getice ca unitate tectonica majora a Carpatilor Meridionali. In contextul mai larg al Carpatilor, pinza getica reprezinta aria (blocul) continentala central-carpatica, iar urma sariajului getic indica continuarea suturii central-carpatice.
In epocile ulterioare o mare parte din acoperisul getic a fost indepartat de eroziune.
In structura actuala, urma planului de sariaj se prezinta cu un traseu putin sinuos de la Dunare pina in bazinul Lotrului. Mai departe se continua spre sud. intre Oltet si Olt, pinza getica acopere complet autohtonul danubian, incit iese in evidenta caracterul de demifereastra tectonica sub care se contureaza acesta din urma. Amploarea sariajului getic mai este pusa in evidenta si de peticele de acoperire Godeanu, Bahna si Portile de Fier, care se delimiteaza la zeci de kilometri departare de urma principala 'a sariajului (v. fig. 63).
Problema mai dificila si controversata care se pune este aceea a continuarii pinzei getice la est de valea Oltului si implicit aceea a relatiilor si limitei dintre Carpatii Meridionali si Carpatii Orientali.
Dupa unele opinii, pinza getica s-ar recunoaste in culmea Leaota. Dat fiind, Insa, ca unitatea Leaota-Bucegi-Piatra Mare reprezinta o pinza mezocretacica, aceasta nu poate fi asimilata pinzei getice. Mai sint si alte situatii care se opun unei asemenea interpretari, incit se poate conchide ca pinza Leaota-Bucegi-Piatra Mare apartine zonei cristalino-mezozoice a Carpatilor Orientali.
Pinza getica, acoperita complet de la Olt spre est de unitatea supra-getica a Fagarasului, reapare in culmea lezer-Papusa. In aceasta zona, pinza getica incaleca peste cristalinul de Leresti-Tamas al pinzei de Leaota-Bu-cegi-Piatra Mare, in lungul faliei lezer-Papusa. Dupa o decrosarc in regiunea localitatii Zarnesti, pinza getica se continua spre nord pina in regiunea Magura Codlei, unde sedimentarul getic formeaza solzii Holbav si Magura Codlei. Acestia din urma incaleca peste depozitele neocretacice ale invelisului unitatii Leaota-Bucegi-Piatra Mare (v. fig. 44). Pinza getica, la rindul ei, este incalecata dinspre vest de unitatea Fagaras, in lungul faliei Holbav. Asadar, pinza getica se situeaza la vest de pinza Leaota-Bucegi-Piatra Mare, iar limita intre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali ar fi data de falia lezer-Papusa care se continua spre nord prin fata solzilor Holbav si Magura Codlei (v. PI. III, IV).
Aranjamentul tectonic intim al pinzei getice, in comparatie cu tectonica autohtonului danubian, prezinta deformari specifice, caracterizate prin cutc-solzi. Asemenea structuri sint evidente si frecvente in zona Resita-Moldova Noua (v. fig. 66). Ceea ce figureaza pe hartile mai recente drept pinza de Resita apartine de fapt tot zonei Resita-Moldova Noua reprezentind de asemenea structuri de cute-solzi. Simple diferentieri litofaciale in cuprinsul depozitelor neocarbonifere de tip continental, despre care se stie ca prezinta frecvente schimbari laterale de facies, nu poate constitui argumente in sprijinul indeii unei structuri in pinza de sariaj. De altfel conturul sinuos al "pinzei' releva tocmai indintarea de facies, iar pozitia in sinclinal a Permianului de la izvoarele Carasului, stind peste depozitele neocarbonifere, este in afara de orice indoiala. In consecinta, nord-vestul zonei Resita Moldova Noua nu face exceptie de la stilul tectonic de cute-solzi specific intregii zone.
In cuprinsul pinzei getice nu lipsesc nici deformarile rupturale. Acestea, in zonele in care s-a pastrat sedimentarul, provoaca deversarea structurilor plicative, stituatie foarte evidenta in zona Resita-Moldova Noua, sau in terenurile cristaline, unde determina o compartimentare a acestora in blocuri; asemenea situatii sint clare in Muntii Poiana Rusa, in masivul Godeanu, in Muntii Lotrului etc. Tectonica intima a pinzei getice a fost generata de eforturile la care aceasta a fost supusa in timpul inaintarii ei.
