Protectia mediului- studiu de caz statiunea baile govora

Informatii » scoala » geografie

biologie botanica chimie cultura didactica diverse film fotografie fizica geografie gradinita informatica istorie matematica muzica psihic sport

PROTECTIA MEDIULUI- STUDIU DE CAZ STATIUNEA BAILE GOVORA

Text Box:

Scurt istoric

Istoricul statiunii Baile Govora este legat de numele a doua personalitati: IC. Bratianu (1821-1891), fost prim ministru al Romaniei si al generalului dr. N. Popescu Zorileanu, care in urma cu 120 de ani au pus bazele acestui asezamant, profilat pe tratarea afectiunilor cailor respiratorii, reumatismale, cardiovasculare, etc.

Viata acestei statiuni se imparte in trei perioade bine distincte: prima epoca de la fondare pana la infiintarea societatii "Govora - Calimanesti " (1829-1910), a doua epoca de la 1910 pana in anul 1948 si ultima din 1948 pana in prezent.

Numele statiunii Baile Govora si istoricul ei se leaga si de cel al Manastirii Govora, care este situata in satul Govora Sat, comuna Mihaiesti, judetul Valcea.

Inceputul descoperirii apelor minerale a fost facut de badea Gheorghe Ciurea din Cernele Otasau, care, in vara anului 1876, a descoperit niste smarcuri cu titei, de culoare vinetie cu pete albastrui. Ulterior, acesta constata ca apele ce inconjurau izvoarele de iod si sulf au miros de gaz si ard. El a inceput sa comercializeze titeiul descoperit, in orasul Ramnicu Valcea, unde il transporta, vanzandu-1 in targ. Vestea a ajuns foarte repede la Societatea Austriaca Klauss & Co cu sediul in Ramnicu Valcea, care concesioneaza locul in 1879, incepand sa sape puturi in vederea exploatarii titeiului. Aceasta societate abandoneaza curand sapaturile, intrucat zacamintele de titei erau in cantitati mici, insotind rezervele foarte mari de ape iodurate si sulfuroase.

I.C. Bratianu, care venea la mosia din comuna Mihaiesti, a aflat despre efectele apelor minerale descoperite la Baile Govora, solicitand gen. dr. Popescu Zorileanu sa efectueze analiza acestor ape. in 1884, A. Bernard, seful laboratorului de chimie al Universitatii Bucuresti, face primele analize ale acestor ape, constatand ca acestea contin multa sare si iod la litrul de apa.

Apele sunt reanalizate de catre ing. Anghel Saligny, hotarandu-se sa se treaca la constatarea eficientei terapeutice prin aplicari asupra pacientilor din ambulanta organizata pe langa Manastirea Govora cu soldatii raniti si intorsi de pe frontul razboiului de independenta.

Apele au dovedit un efect deosebit asupra reumatismului, scrofulozei, sifilisului, pelagrei, etc. Locuitorii din catunul Prajila, Barcanele si Cernele din comuna Pausesti Otasau au simtit ca le aduce foloase in direrole reumatismale, facand bai primitive, mai mult la picioare.

In acea vreme, terenul cu ape minerale se numea Prajila si apartinea locuitorilor mosneni din comuna Pausesti, aici fiind padure si, din loc in loc, cateva grajduri pentru crescut vite, mai ales in verile secetoase.

In anul 1883, data fiind valoarea apelor descoperite, si prin intelegerile facute de primul ministru IC. Bratianu cu primarul Ion Folescu si preotul Gheorghe Popa din comuna Pausesti -Otasau, Ministerul Domeniilor a facut schimb cu locuitorii din satele Barcanele, Talvaci si Cernele, fie dandu-le alte terenuri sau cumparandu-le cu bani. Statul a devenit proprietarul acestor zacaminte minerale si, in urma studiilor preliminare, a inceput amenajarea viitoarei statiuni balneoclimaterice. Dr. Zorileanu a initiat primele lucrari balneare din Govora, proiectul de lucrari fiind incredintat inginerului Bochet, un specialist cu renume mondial din Franta. Cu caramida facuta la Manastirea dintr-un lemn si cu piatra din carierele din comuna Costesti, Ministerul Domeniilor a ridicat primul edificiu al bailor. Unul din puturile forate de Societatea Klauss & Co este amenajat frumos si adancit pana la 50 m, reusind sa asigure un debit de 9 m³ in 24 de ore. Apa este scoasa cu ajutorul pompelor, fiind captata in rezervorul stabilimentului, unde era incalzita cu aburi si apoi repartizata in cabine. intre timp se capteaza alte izvoare iodurate descoperite de Dr. Puscariu. Ministerul de Interne trimite aici o ambulanta cu 300 de paturi, iar Ministerul de Razboi construieste baraci improvizate pentru alte 180 de paturi. intre anii 1895 - 1897 existau 3 hoteluri, transformate ulterior prin modernizare.

Arhitectul peisagist Pinard, venit din Franta, proiecteaza bulevardul central, aleile, diverse amenajari, precum si parcul central, care si astazi este unul dintre cele mai frumoase din Europa.

Parcul Baile Govora

Dr. Zorileanu, impreuna cu alti specialisti de marca, prin lucrarile stiintifice elaborate, popularizeaza efectele deosebite ale apelor minerale si tratamentul din statiunea balneara Baile Govora.

Profesorii Facultatii de Medicina de la Sorbona au experimentat si aplicat, in policlinicile Parisului, apele de la Baile Govora, care au rezolvat spectaculos numeroase cazuri de grave afectiuni ale aparatului locomotor.

Dupa statisticile intocmite de Generalul Dr. Zorileanu a reiesit ca pana in anul 1904 au urmat cura la Baile Govora 18.908 suferinzi, din care 69% s-au vindecat. Lucrarea sa "Govora si apele sale minerale', publicata si in limba franceza, pune bazele stiintifice ale tratamentului balneofizical de aici. El poate fi considerat pionier si mare animator al statiunii, Statuia de bronz din parcul central fiind un semn de recunostinta al generatiilor de specialisti care s-au succedat dupa moartea acestuia.

Statiunea s-a dezvoltat continuu, fiind concesionata in anul 1910 de la stat de societatea particulara, Govora-Calimanesti, cand incepe a doua etapa de dezvoltare a statiunii.

Intre anii 1911-1914 s-au construit: Hotelul Palace cu 240 de incaperi, pavilionul central de bai, tunelul de 300 ml. pentru conducte - prin intermediul acestuia facandu-se comunicarea intre Uzina termica, pavilionul de bai si hotelul Palace.

S-au forat doua sonde de iod, iar in anul 1924 au fost sapate doua noi puturi de sulf.

Tot in aceasta perioada s-a construit Cazinoul, care a fost amenajat pentru diverse activitati distractiv-culturale, s-a terminat amenajarea parcului central cu o sera proprie.

Toate aceste lucrari au fost efectuate sub conducerea unei alte personalitati eminente, Dr. Botescu. Ulterior, mai multe institutii ale statului si-au ridicat pavilioane de tratament si cazare, cum sunt: Hotelul Sylva, Sanatoriul militar (fostul sanatoriu de copii ), Vila Bancii Nationale si Vila C.F.R.

In anul 1938 s-a construit Hotelul Balneara, actualul Hotel Parc, iar diversii intreprinzatori particulari au construit o multime de vile, multe din ele adevarate capodopere de arhitectura.

Faima statiunii se datoreaza cercetarilor medicale, la care si-au adus contributia medici de renume ca: prof. univ. St. Nicolau, prof. Danielopolu, prof. Baltaceanu, prof. P. Niculescu, generalul C. Iliescu, conf. Florin Sarateanu. Dr. PI. Popovici.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial activitatea statiunii a incetat, subsolurile unor vile de aici fiind folosite pentru depozitarea unor tezaure (o parte din tezaurul Poloniei) sau alte valori ce trebuiau ferite din calea ocupantilor. Din 1948 statiunea devine permanenta, acordand asistenta medicala atat vara cat si iarna. De remarcat ca pana in anul 1948 statiunea avea activitatea sezoniera, functionand din luna aprilie pana in noiembrie.

O serie de personalitati stiintifice, precum prof. univ. Traian Dinculescu, I. Opreanu, Stefan Milcu, S. Stefanescu, I. Stroescu, continua cercetarile si pun in functiune noi sonde de iod, precum: 601, 606, 607, 608, 617, 618, 619 si inca patru puturi de apa sulfuroasa. Tot acum se modernizeaza Uzina de apa din satul Barcanele, apa fiind depozitata in rezervoare de beton cu o capacitate totala de 600 m³. Pentru ocuparea timpului liber, langa amenajarile din parcul central, zona izvoarelor si padurile din apropiere, s-a infiintat Casa de cultura, Biblioteca, ce are un patrimoniu de circa 60.000 volume.

Datorita descoperirilor arheologice deosebit de valoroase de pe malurile paraului Hinta, prin grija preotului Petre Gheorghe si a autoritatilor locale, a luat fiinta Muzeul de arheologie, unde sunt expuse marturii ale culturii Govora, care s-a dezvoltat pe fondul culturii Verbicioara, cu influente ale culturii Garla Mare.

Numeroasele vase de lut, obiecte de podoaba, uneltele ilustreaza continuitatea asezarilor omenesti in perioadele geto-dacica, romana si, apoi, in procesul de formare a poporului roman pe aceste meleaguri.

Activitatea sportiva s-a dezvoltat prin amenajarea unor terenuri de fotbal, volei, tenis si handbal. De asemenea, au fost amenajate noi spatii comerciale, restaurante, campinguri, in locuri pitoresti.

Cadrul fizico-geografic si natural

Ca asezare, Baile Govora se afla situata in zona Subcarpatica a Olteniei, in interfluviul paraielor Otasau si Govora, care izvorasc din Muntii Capatanii, respectiv Catena Calcaroasa Buila -Vanturarita, la nord de localitatea Barbatesti, judetul Valcea.

Pornind de la gara Govora se strabate o depresiune ingusta, relativ plana (paralela cu paraul Govora) pana se ajunge la Govora Sat, un sat de locuinte rasfirate printre depresiuni si dealuri. Imediat spre nord si nord-est se desfasoara statiunea Baile Govora, pe o distanta de cea. 4 km, cu o diferenta de nivel de cea. 365 m. Marea amplitudine a zonelor de relief spre toate punctele cardinale, face vegetatia lemnoasa si ierboasa sa fie caracteristica atat in privinta speciilor cat si a formatiunilor naturale de vegetatie. Tocmai aceasta vegetatie naturala da pitorescul si nota de particularitate statiunii, ceea ce o face sa fie cautata in tot timpul anului de catre multi cetateni din tara si strainatate.

Relieful si structura geologica

Localitatea Baile Govora, fiind amplasata intr-o zona orografica foarte framantata, climat continental umed, prezinta o gama foarte bogata de soluri. Tipurile de sol predominant sunt cele podzolice, cu un grad diferit de podzolire. Solurile sunt subtiri, in general reci, cu roca mama foarte aproape de suprafata, avand un continut mare de argila si cantitati mici de elemente nutritive.

Caracteristic pentru intreaga zona este dispunerea solurilor in mozaic. Apa freatica se afla la adancimi ce pot varia intre 1 si 6 m, de regula la 2 - 3 m.

Hidro-geologic, zona cuprinde cinci straturi de apa la adancimi diferite si anume:

un strat de apa dulce de suprafata,

un al doilea strat este format din ape slab mineralizate din care ies izvoarele sulfuroase, bicarbonate-calcice si magneziene ce se folosesc in cura interna;

al treilea strat este format din ape cu o concentratie de hidrogen sulfurat mai mare ( 30 - 100 mg./litru);

al patrulea strat cuprinde ape minerale cu o concentratie mare de hidrogen sulfurat ( 100-300 mg./litru ), ce sunt captate in puturi cu adancimi de 10 - 15 m, fiind folosite pentru bai, inhalatii si pulverizatii;

al cincilea strat este format din ape sarate-iodurate, care se scot prin sonde de la adancime de 100 m pana la 1.500 m. Acestea sunt depozitate in bazine de beton, fiind pompate la pavilioanele unde se fac bai. Referitor la relief, statiunea Baile Govora s-a dezvoltat in depresiunea de dealuri subcarpatice la altitudinea de 360-460 m. In partea de nord se afla dealul Piscupia, care se continua cu Prajila si separa valea Hintei de bazinul raului Govora, iar in partea de sud se afla dealurile Frasinet, Curaturile si Zapodia, care separa valea Hinta de raul Otasau. Paraul Hinta aduna apele de pe versantul sudic al Prajilei si nordic al Babei Floarea, conducandu-le in raul Govora ce se varsa in Olt. Regiunea este taiata de numeroase valcele erodate, cu mici alunecari de pamant pe ambii versanti, dealurile toate sunt bine impadurite.

Clima

Temperatura aerului are media anuala de 11,1° C, minima absoluta inregistrandu-se in luna ianuarie 1963 ( -27° C ) iar temperatura maxima absoluta fiind inregistrata in iulie 1968 ( 37,3° C ).

Specific climatului din Baile Govora sunt temperaturile inregistrate la orele 14⁰⁰ cand acestea sunt pozitive in tot cursul anului, ceea ce explica existenta unor plante mediteraneene ce s-au acomodat foarte bine in acest areal.

Precipitatiile atmosferice cazute in orasul Baile Govora au o medie anuala de 827 litri/m². Cele mai frecvente precipitatii sunt in luna mai si in luna decembrie. In lunile de vara frecventa precipitatiilor este redusa, zonele de tranzitie avand caracteristic un regim pluviometric continental.

Umiditatea medie anuala este, in medie de 70%, inregistrand valori scazute in lunile de vara si mai mari in lunile de iarna.

Presiunea atmosferica medie anuala este de 732,5 mmHG fiind caracteristica pentru localitatile cu climat continental. Valori mari se inregistreaza in luna noiembrie, iar mai mici in luna aprilie.

Vantul este in stransa legatura cu asezarea geografica a localitatii in tot timpul anului, predominand zilele fara vant. Numarul acestora pe tot timpul anului este de 192, revenind o medie de 11-20 zile fara vant in fiecare luna.

Nebulozitatea este data de durata de stralucire a soarelui ce atinge o valoare anuala de 1.800 ore, valoare apropiata de cea a litoralului Marii Negre.

Ceata se intalneste rar, numarul mediu al zilelor cu ceata anual este de 11, iar zilele cu fenomene electrice se cifreaza la 2-3 pe an.

Vegetatia

Mediul inconjurator in care se desfasoara viata si activitatea oamenilor este un mecanism viu, foarte complex, al carui echilibru se bazeaza pe intensitatea si buna functionare a ciclului biologic global in care plantele verzi au rolul primordial. Flora lemnoasa si ierboasa spontana si cultivata cuprinde un numar impresionant de specii dintre care cele mai des intalnite sunt:

ferigile ca: Feriga conica, Iarba dulce de munte, Tolul lupului, Asplenium, etc;

rasinoasele cele mai des intalnite sunt: molidul, bradul alb, duglasul american, pinul negru, pinul silvestru, pinul strob nordamercian, molidul argintiu intepator, etc;

foioasele constituie o paleta larga de specii, reprezentative fiind urmatoarele: salcia alba, salcia plesnitoare, salcia capreasca, rachita rosie, plopul alb, plopul negru, plopul canadian, plopul tremurator, mesteacanul, aninul negru, carpinul, alunul, fagul, etc;

speciile ierboase cele mai des intalnite sunt: spanzul, ghiocelul, cocaraii, picioarul cocosului, floarea pastelui, grausorul, etc

flora pomicola cultivata este foarte bine reprezentata in orasul Baile Govora, cele mai intalnite specii fiind: prunul, marul, parul, gutuiul, ciresul, visinul, mai rar caisul si piersicul, nucul si alunul, iar dintre arbusti: coacaul negru si rosu, capsunul, smeurul, vita de vie.Dintre speciile dendrofloricole cele mai frecvent intalnite sunt:creastacocosului,iarba grasa, voalul miresei, cuisoarele, panselutele, garoafele, micsandrele, begoniile, nalba de gradina, muscata, petunia, regina noptii, busuiocul, ochiul boului, craitele, crinul alb, narcisa, gladiolele si stanjeneii.

Dintre subarbusti: bujorul, hortensia, mahonia, lemnul Maicii Domnului se pot vedea in toate curtile localnicilor iar dintre liane: trandafirul urcator, vita de Canada si caprifoiul japonez se etaleaza pe ziduri, pergole sau garduri.

Fauna

In ceea ce priveste fauna statiunii balneare Baile Govora se poate mentiona ca aceasta este bogat reprezentata prin specii bine individualizate, caracteristice zonei tempera-continentale. in padurile govorene se intalnesc frecvent: veverita, bursucul, parsul, iepurele, caprioara, lupul, vulpea, pisica salbatica, iar dintre pasari: mierla, sturzul de vasc, pitigoiul, gaita, privighetoarea mica, pitulicea, ticleanul, ciocanitoarea si ghionoaia mica.

Zonele de vegetatie cu paduri sunt suficiente pentru mentinerea microclimatului si a regimului hidrologic, constituind perimetrul de protectie ce permite omologarea de catre FI.TEC. ca statiune internationala a orasului Baile Govora.

Factori poluanti

Datorita asezarii sale geografice statiunea Baile Govora este ferita intr-o oarecare masura de principalii factori poluanti (industrie, automobile, etc ). Totusi exista, in special la nivelul solului si panzelor freatice o poluare datorata exploatarii apelor minerale din puturile si sondele aflate in zona.

Exploatarea zacamantului de ape minerale are in ansamblu un impact pozitiv asupra colectivitatii umane, apele minerale constituind principalul factor de cura balneara in tratamentele care se fac in statiunea Baile Govora.

Vegetatia este posibil distrusa limitat, impactul este reversibil intrucat diversele actiuni care distrug vegetatia sunt temporare. Fauna este indepartata prin efectul activitatii umane si a zgomotului.

Solul - subsolul - solul este afectat colectiv pe suprafete mici in jurul locatiilor sondelor, al puturilor. Echilibrul geologic si hidrogeologic al subsolului este dereglat local prin activitatile de sapare a sondelor si puturilor precum si prin activitatea de pompare a apelor.

Apa - apele de la suprafata sunt afectate local si pe termen scurt de eventuale scurgeri din izvoare, puturi sau sonde. Actiunile sapelor de foraj au avut un efect strict local in acvifere, Aerul - emisiile de gaze in aer provenite din activitatile de exploatare metan, H2S, etc. se integreaza in aerul local care constituie un al doilea factor de cura naturala.

Emisiile de gaze de ardere ocazionate de activitati tehnice conexe celei de exploatare a zacamantului, au caracter local, nesemnificativ.

Zgomotul - produs de motoare -, de activitati de pompare - sau de sapare a sondelor are efecte local si temporar.

Eruptii de ape brom-iodurate care au avut efecte locale de distrugere a vegetatiei pe domeniul public, dar si in unele gospodarii particulare.

Scurgeri accidentale de combustibil sau lubrefianti in zone de activitate a instalatiilor de pompare.

Indepartarea faunei locale datorita activitatilor umane la surse situate in afara perimetrelor locuite.

Defrisari de vegetatie, sapari de sol ocazionate de amplasarea conductelor de transport a apelor de la surse.

Evacuari accidentale de ape reziduale la pompare din izvoare si sonde in raul Hinta sau in solurile din perimetrele sondelor de exploatare.

Numeroasele evacuari de ape uzate in paraul Hinta in zona de exploatare a apelor sulfuroase, fara sistemul de epurare sau racire, ape provenite de la pavilioanele de bai, ape fierbinti de la centrala termica, ape cu detergenti provenite de la spalatoria mecanica, etc. care evident constituie o sursa de poluare a apei paraului Hinta, dar care atat prin conductele posibil deteriorate cat si prin infiltrarea din rau pot afecta apele paraului Hinta si mediul inconjurator.

Impactul potential de mediu al activitatii de exploatare a zacamantului de ape minerale este legat de riscul de accidente, incendii sau catastrofe. Acesta poate duce la accidente care sa conduca la perturbari majore ale mediului geologic, amestec de acvifere, patrunderi accidentale de poluanti proveniti de la suprafata sau din panza freatica de acvifere, schimbarea cursului subteran al izvoarelor, degradarea calitatii resurselor de ape minerale prin aplicarea accidentala a unor conditii de exploatare gresite.

Taierea arborilor din padurile apropiate, defrisarea in profunzime a padurilor duc la distrugerea stratului de ozon si in general a vietii pe pamant.

Pericolul de poluare a apelor subterane se apreciaza in functie de o serie de factori geomorfologici, geologici si hidrogeologici care definesc procesul de formare, conditiile de zacamant si circulatie a apelor subterane, legatura acestora cu apele de suprafata, etc. O importanta deosebita trebuie acordata si gradului de poluare a mediului inconjurator, a apelor de suprafata si a suprafetei terenului, identificarii si localizarii principalelor focare de poluare.

In cazul statiunii Baile Govora nu sunt semnalate focare active concentrate de poluare a mediului. Statiunea este canalizata. Apele de canalizare si cele folosite la tratament sunt evacuate in paraul Hinta. Desi s-a pus problema construirii unei statii de epurare pana in prezent acest proiect nu a fost realizat.

Analizand vulnerabilitatea la poluare a apelor subterane din cadrul zacamantului de la Baile Govora se constata ca apele minerale sulfuroase care sunt exploatate prin captarile de izvoare si puturi cu diametru mare prezinta o vulnerabilitate mai mare la poluare. Avand nivelul aproape de suprafata terenului ( 1 - 4 m ), aceste ape desi circula prin formatiuni foarte slab permeabile pot fi mai usor poluate prin infiltrarea apelor infestate de la suprafata terenului in zonele de alimentare a straturilor acvifere. Aceste ape sunt alimentate din infiltratia precipitatiilor locale prin aflux subteran dinspre zonele colinare din NV si SV ( PI. 3 ), astfel incat eventualele focare de poluare din aceste zone ar putea influenta calitatea apei din captari. in ceea ce priveste apele paraului Hinta, acestea nu prezinta pericol pentru poluarea captarilor de ape sulfuroase din zona statiunii, amplasate pe malul drept, deoarece paraul dreneaza atat de repede apele de suprafata cat si cele subterane freatice aflate deasupra orizontului cu ape minerale si despartite de acesta printr-un orizont de roci marnoase cu permeabilitate scazuta. Pericolul de poluare a apelor subterane freatice sau sulfuroase este mai mare pe versantul stang al vaii Hinta ca dovada infestarea bacteriologica a putului nr. 6.

Un eventual pericol de poluare a apelor minerale sulfuroase ar putea proveni prin infestarea directa a captarilor, mai ales in cazul puturilor cu diametru mare, prin patrunderea in puturi a diferitilor contaminanti in cazul lipsei de protectie.

Apele minerale clorurate, bromoiodurate, sodice au o protectie naturala mult mai buna impotriva poluarii prin insesi conditiile lor de zacamant si circulatie in subteran. Dupa cum s-a aratat, aceste ape sunt in general sub presiune asa incat - cu toate ca nivelul se gaseste uneori la adancime mica ( sub 10 m ) patrunderea poluantilor in strat prin infiltratie este improbabila. Poluarea este posibila numai prin lucrari subterane sau prin gaurile de foraj necimentate. Aceste ape pot sa fie poluate direct, prin patrunderea accidentala in gaura forajului de exploatare a unor poluanti, sau in procesul transportului, prin patrunderea directa a poluantilor in bazinele sau rezervoarele de colectare deschise sau in conductele de transport neetanse.

Masuri de protectia mediului

In mod evident distrugerea zonei de protectie ecologica va conduce la elaborarea si aplicarea unor masuri de protectie a solurilor si apelor subterane si de suprafata, de catre Consiliul local si Primaria orasului impreuna cu S.C. BAILE GOVORA S.A. (societatea in administrarea careia se afla sondele si puturile care exploateaza zacamantul).

In cadrul activitatilor de exploatare a apelor minerale executate de societate, sunt luate in considerare si aplicate urmatoarele masuri:

. construirea unei statii de neutralizare a zgomotelor produse de motoarele sondelor;

. construirea unei statii de epurare in vederea evitarii deversarii reziduurilor provenite de la uzina termica, spalatoria mecanica, pavilioanele de tratament;

. colectarea deseurilor si ducerea acestora la I.J.V.R.M. (hartia, gunoiul, etc.) si neutralizarea acestora prin ardere;

efectuarea de reparatii la conductele de transport iod si sulf pentru prevenirea eventualelor scurgeri in sol si apele freatice;

. construirea unor bazine pentru captarea scurgerilor accidentale de combustibil sau lubrefianti in zone de activitate a instalatiilor de pompare;

. interzicerea cu desavarsire a defrisarilor padurilor din imprejurimi;

. montarea unor filtre de aer la cosurile de la uzina si centrala termica in vederea stoparii emisiilor de gaze si fum ce pot afecta parcul balnear care se afla in imediata apropiere a acestora;

. efectuarea de lucrari de imbunatatiri funciare pentru protectia padurilor, solurilor si conservarea nealterata a mediului inconjurator;

Luand in considerare amplasamentul surselor de apa minerala, suprafetele de teren in care se realizeaza lucrari de exploatare si de valorificare a apelor minerale (sistemul de aductiuni, rezervoare de stocare, baze de tratament), ca si intregul teritoriu al statiunii cu hoteluri, cai de acces, parc, etc, s-a delimitat o zona externa de restrictie. in partea de sud aceasta se intinde de-a lungul paraului Hinta, de o parte si de alta a acestuia, incluzand zona de amplasament a izvoarelor si puturilor cu apa sulfuroasa si a forajelor 617 si 618, iar in partea de nord include zona de amplasament a forajelor 606, 606 bis si 601, 602. Zona astfel delimitata are o arie de 4,5 km².

Masurile tehnice si sanitare obligatorii in cadrul perimetrului de protectie sanitara, care urmeaza a fi aprobate prin grija S.C. BAILE GOVORA S.A., in cazul celor doua zone, sunt redate in continuare:

In zona interna de regim sever sunt interzise:

amplasarea de obiective in care se desfasoara o activitate social-economica sau orice fel de constructie sau amenajare nelegata direct de activitatea de exploatare a sursei sau instalatiei de alimentare;

. utilizarea de surse cu radiatii ionizate, depozitarea sau transportul acestora in zona respectiva;

. depozitarea de materiale care prin patrunderea lor in sol ar putea provoca poluarea si impurificarea surselor, cu exceptia celor strict necesare exploatarii sursei si instalatiei ( si in acest caz se vor lua masurile de preintampinare );

. efectuarea de sapaturi, excavatii (santuri, puturi, fundatii drumuri sau alei) care distrug continuitatea de acoperire a orizonturilor acvifere captate pentru cura balneara sau favorizeaza stagnarea unor surse poluante;

orice fel de deversari de ape uzate, haznale simple, acumulari de gunoi, fose septice;

. traversarea zonei de catre sisteme de conducte de titei sau produse petroliere;

. orice fel de explozii sau alte lucrari care ar produce trepidatii puternice in zona captarii;

. orice lucrari care ar produce zgomot, pulberi sau poluare de orice fel a aerului;

interzicerea completa a utilizarii ingrasamintelor chimice sau animale, a substantelor fitofarmaceutice pentru combaterea daunatorilor;

. orice activitati indreptate in alt scop decat acela privind exploatarea si valorificarea factorilor naturali terapeutici.

In zona externa de restrictie sunt interzise:

amplasarea obiectivelor care prin natura lor evacueaza in atmosfera substante daunatoare sub forma de gaze, vapori, aerosoli si altele;

aruncarea, deversarea sau imprastierea unor deseuri sau reziduuri solide, lichide sau gazoase, precum si a substantelor radioactive, provenite din activitatile industriale, agricole sau de natura economico-sociala care pot duce la poluarea directa a solului si indirecta a subsolului;

executarea oricarui fel de excavatii, lucrari miniere, cai de acces, depozite de carburanti si lubrefianti, constructii de orice fel;

activitatile entropice ce pot dauna refacerii si dezvoltarii vegetatiei forestiere, cum sunt:exploatarea fondului forestier al statiunii, exploatari miniere subterane sau de suprafata,defrisari pentru retele electrice, defrisari pentru trasari de drumuri, etc;

desfasurarea unei activitati cu grad ridicat de poluare fonica ca de exemplu: transportul rutier greu, explozii de orice natura, folosirea de motocompresoare sau ciocane pneumatice, etc;

amplasarea de cimitire umane sau animale;

crescatorii de animale sau pasari;

amplasarea depozitelor de conservare a furajelor;

utilizarea lucrarilor de irigatii.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Stabilindu-se cauzele generale ale degradarii mediului s-a propus stoparea lor, dar o stagnare in dezvoltarea economico- sociala este imposibil de acceptat.

In consecinta, trebuiau gasite solutii care sa permita cresterea demografica,cresterea economica si a nivelului de trai in corelatie cu cerintele de protectie a mediului ambiant.

Toate aceste probleme au fost puse in cadrul a numeroase intalniri la nivel inalt sau la nivel de experti. Au fost redactate si semnate numeroase conventii internationale si acorduri de protectia mediului.Tara noastra este semnatara a majoritatii documentelor care privesc politicile si strategiile de mediu si masurile specifice de prevenire si combatere a degradarii a mediului.

In mod evident distrugerea zonei de protectie ecologica va conduce la elaborarea si aplicarea unor masuri de protectie a solurilor si apelor subterane si de suprafata.