|
|
|
Grupa nordica a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si Bucovinei)
Limite: de la granita de N a tarii pana la aliniamentul mai coborat: Culoarul Bargaului-Depresiunea Dornelor-Pasul Mestecanis-Depresiunea Campulung Moldovenesc
Caracteristici:
- altitudinile cele mai mari din Carpatii Orientali (2303 m in M-tii Rodnei);
- sunt formati din trei fasii paralele de roci: vulcanice (vest), roci dure - sisturi cristaline (in centru) si sedimentare cutate - flis (est);
- muntii sunt dispusi sub forma unor culmi paralele;
- sunt fragmentati de vai si trecatori;
- orientarea culmilor muntoase este NV-SE;
- depresiuni intramontane mari;
- relief glaciar in muntii Rodnei;
Subdiviziuni:
- Muntii Oas - vulcanici - Muntii Maramures - cristalin - Obcina Feredeu - flis
- Muntii Gutai - vulcanici - Muntii Rodnei (2303 m) - cristalin - Obcina Mare - flis
- Muntii Tibles - vulcanici - Muntii Suhard - cristalin
- Obcina Mestecanis - cristalin
- Muntii Bargau - flis si eruptiv
- Depresiuni: - Maramures (pe Viseu si Iza)
- Dornelor (pe Bistrita)
- Campulung Moldovenesc (pe Moldova)
Clima - relieful prin altitudine si orientarea culmilor introduce modificari locale: scaderi de temperatura si cresterea cantitativa a precip. o data cu nivelul altimetric
- precip. sunt mai abundente pe fatada vestica(influente oceanice)in comparatie cu fatada estica (influente est-europene)
- climat etajat in functie de altitudine
1. climat de munte
- temperaturi medii anuale de 0-6sC
- precipitatii abundente (800-1200 mm/an)
- vanturi puternice
2. climat alpin (muntii Rodnei, Maramuresului)
- temperaturi medii anuale in jur de 0sC
- precipitatii de 1200-1400mm/an, mai ales sub forma de zapada
- perioade de inghet de 7-8 luni pe an
3. climat de depresiune
- inversiuni de temperatura
Apele
- Suceva, Moldova, Bistrita (afluenti ai Siretului)
- Viseul, Iza, Somesul Mare (afluenti ai Tisei)
- lacuri glaciare: L.Lala, L. Ineu, L. Buhaescu (in M-tii Rodnei)
- lacuri formate in masive de sare: L. Ocna Sugatag
Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine. Specifice sunt doua zone: cea de padure si cea alpina.
a) Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m. Etajul fagului urca pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca pana la 1400 m. Etajul coniferelor este compus din molid, brad, pin si pe alocuri zada si se ridica pana la peste 1800 m.
b) Zona alpina (etajul alpin) se intalneste la altitudini peste 1800 m; mai este numita si zona de "stepa rece" deoarece aici domina pajistile cu flori viu colorate; la partea inferioara se gasesc tufisuri de ienupar si jnepeni sau alti arbusti pitici, ca afinul si merisorul (etajul subalpin).
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.
Soluri : spodosoluri
