Medii geografice zonale medii calde si reci

MEDIU TROPICAL FORESTIER UMED

MEDIU TROPICAL CU DOUA ANOTIMPURI

MEDIU TROPICAL MUSONIC

MEDIU TROPICAL ARID SI SEMIARID

MEDIUL SUBPOLAR

MEDIUL GLACIAR

■ repartitie: de o parte si de alta a ecuatorului, pana la 5° lat. N si S

■climat: zona de convergenta intertropicala (ZCIT) cu temperaturi de 25-28 °C, umiditate peste 85 %, precipitatii 1 000-3 000 mm, cu regim aproape diurn

■ vegetatie: paduri ecuato­riale (ex. selvas brazilian), cu o vegetatie foarte diversificata (arborele de cauciuc, arborele de cacao, palmierul de vin, de ulei, acaju, abanosul, palisandrul, arborele de cafea, mango, arborele de scortisoara); este etajata si produce cea mai mare cantitate de biomasa.

■ solurile rosiatice (laterite) cu o fertilitate redusa.

■ agricultura prac­ticata in zonele defrisate ale padurii ecuatori­ale este mediocra: culturi de orez, manioc, arbori de cacao, arbori de cauciuc, bananieri etc. ■ in timp, in aceste locuri s-a produs schimbarea unui mediu natural al padurii ecuatoriale cu un mediu antropizat, pentru ca, in final, sa se revina la un mediu natural, altul decat cel initial, in care se mai pastreaza sechele ale interventiei omului. Schimbarile sunt mult mai profunde in regiu­nile de tarm, unde exista amenajari portuare, apoi in spatiul marilor orase si in lungul marilor artere de comunicatie (de exemplu, Transamazonianul).

■ insolatia puternica a dus la formarea unor caractere negroide la oameni

■ repartitie: intre 5-20° lat. N respectiv S

■ climat: migrarea sezoniera a ZCIT spre N sau spre S in cursul unui an si succesiunea a doua sezoane distincte, unul cald si ploios (temperaturi de 20-25 °C, umezeala bogata, de 75 %, precipitatii anuale, de 1000-1500 mm), si altul cald si secetos (temperaturi de 10-20°C, pre­cipitatii rare, sub forma de averse). Cu cat ne indepartam de la ecuator spre cele doua tropice, lungimea sezonului uscat creste.

■ vegetatia este semisemperviriscenta (cu frunze cazatoare), care patrund sub forma "padurilor galerii" in interiorul savanelor. Iin Africa exista savane cu baobabi, savane cu acacii, savane cu palmieri, iar in America de Sud exista savane cu ierburi inalte si arbori rari, ce poarta nume diferite in statele in care aceste formatiuni sunt dominante (campos in Brazilia, llanos in Venezuela etc).

■ soluri rosii de savana

■agricultura: culturi de bumbac, trestie de zahar, cafea si ananas

■ presiunea antropica este relativ mare si in aceste regiuni, mai ales in centrele de exploatari de minereuri, rezultand, pe spatii variate, peisaje antropizate

■ repartitie: Asia de Sud si de Sud-Est.

■climat: cantitate foarte mari de precipitatii care cad in anotimpul umed. Exista un element suplimentar care influen­teaza deplasarea musonilor si crearea unui mediu datorat acestora: existenta lantului muntos himalayan, care opreste deplasarea maselor de aer transportate de muson dinspre ocean spre continent, determinand la baza acestuia cantitati foarte mari de precipitatii.

■ Predomina vegetatia de tip savana, la care se adauga padurile de tip musonic (specii lemnoase mai valoroase decat in padurile ecuatoriale - abanos, teck, santal).

■ soluri rosii de savana

■agricultura: cultura orezului (rizicultura), porumb, batate, bumbac, iuta pe terenurile defrisate sau incendiate

■ concentrari mari si foarte mari de populatie

■ repartitie: in lungul celor doua tropice (intre 20-30° lat. N si S)

■ climat: divergenta aerului cu deplasarea maselor de aer spre ZCIT si spre regiunile tem­perate; mediu arid (cu precipitatii mai mici de 200 mm/an), cald.

■ Vegetatia deserturilor este compusa din graminee si arbori pitici, pe mari intinderi, insa, lipsind aproape complet. In America Centrala exista si o vegetatie de cactusi

Zonele pietroase poarta denumirea de hamade Cele cu mari cantitati de pietris liber se numesc reguri sau serir, deserturile nisi­poase, cu dune, se numesc erguri. Vaile uscate poarta denumirea de ueduri

■ soluri nisipoase

■agricultura in oaze: culturi de curmali, leandri, arbori de fistic si alte plante necesare alimentatiei.

■ activitatea economica este redusa, po­pulatia rara, desi deserturile au resurse de materii prime importante. In unele oaze sunt si exploatari de petrol si gaze, conditiile naturale fiind aici puternic influentate de extinderea constructiilor si a instalatiilor, astfel incat s-a ajuns la medii locale antropizate (nordul Libiei, Arabia Saudita, Iran, Kuweit).

■ repartitie: prezent in extremitatile continentelor nordice,

■ clima: cu sezon de iarna foarte rece (temperaturi sub -30°C, zapada, vanturi intense) si unul de vara (2-3 luni) cand temperaturile se pot ridica la 10°C, producandu-se topirea partiala a zapezii; precipitatii reduse (sub 400 mm).

■ formatiunii vegetale de tip tundra, reprezentata de ierburi, muschi, licheni, la care, mai rar se asociaza mesteceni pitici, salcii pitice, merisori, afini

■ Pergelisolul este continuu si dezghetul lui are loc intr-un timp foarte scurt si doar la suprafata sa. Predomina litosolurile, cu o parte organica foarte redusa. Exista, de asemenea, mari intinderi lacustre, mlastini si turbarii in zonele depresionare formate in urma actiunii ghetarilor cuaternari.

■Alternanta anuala a lungimii zilei si a noptii favorizeaza utilizarea sezoniera a tundrei subpolare de catre oameni.

■ Asezarile sunt mai putine, concentrandu-se fie in regiuni cu resurse de subsol (petrol in Alaska, carbuni si minereuri in Eurasia), fie in cele unde pajistile au o dezvoltare mai mare, permitand cresterea animalelor

■ repartitie : acest tip de mediu caracterizeaza regiu­nile acoperite cu ghetarii de calota (inslandis), care pot ajunge la grosimi de 3000 m (Groenlanda) si chiar la peste 4000 m (Antractica).

■ climat: temperaturile medii lunare sunt negative, valorile cele mai scazute fiind inregistrate la statia Vostok(-88,3 °C) in Antarctica; doar in sezonul de vara, in unele zile, temperaturile devin pozitive, provocand o slaba topire a zapezii. Precipitatiile sunt numai sub forma de zapada care, prin tasare, se transforma in mase de gheata ce ating in Antarctica si Groenlanda grosimi de la cateva sute de metri la peste 2 000 m.

■ Uneori, deasupra ghetarilor se ridica creste si varfuri de munti pe versantii carora, in scurtul sezon de vara, se dezvolta cateva specii de licheni, muschi etc.

■ Fauna este redusa si reprezentata de unele specii de pasari, morse, ursul polar, in tinuturile arctice, si pinguini, in Antarctica.

■ Asezarile omenesti sunt putine, si doar in tinuturile arc­tice. In Antarctica sunt statiuni de cercetari stiintifice apartinand Rusiei, S.U.A., Australiei, Marii Britanii

MEDIUl MEDITERANEAN

MEDIUl SUBTROPICAL

MEDIUl CONTINENTAL EXCESIV (USCAT, SEMIARID SI ARID)

MEDIU FORESTIER OCEANIC

MEDIU CONTINENTAL MODERAT

MEDIU FORESTIER  BOREAL RECE

■ localizare: la latitudini de 30-40 de grade,

■ climat: ierni blande (tempera­turi medii de 5-10 °C) si ploioase si veri calde (tem­peraturi de 20-25 °C), si secetoase; precipitatii anuale de 500-1 000 mm

■ Din munti se dezvolta van­turi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul in Franta, bora in Croatia), fie aer cald (Santa Ana in Chile).

■ vegetatia initiala: padurilor xerofite, cu diferite specii de stejar de pluta, pini, cedri de Liban, eucalipti (Australia) si arbusti (fistic, otetar, laur).

■ vegetatia secundara: tufarisuri de tipul maquisului (pe tarmurile de vest ale Mediteranei, cu maslin, stejar de stanca, roscov, palmier pitic), frigana (arbusti teposi in Grecia), garriga (in sudul Frantei, cu stejar, carmaz si rozmarin in Spania, cu palmier pitic in Maroc si Algeria), chiapar (in California), mattora (predominant cactusi, arbusti si arbori izolati in Chile), scrub (Australia, cu eucalipti pitici si accacii).

■ culturi agricole: vita de vie, citrice, maslin, tutun, orez.

■ soluri de tip terra rosa

■ unul dintre mediile cele mai transformate antropic. Aici au inflorit stralucite civilizatii: egipteana, feniciana, iudaica, greaca, romana s.a.

■ localizare: pe fatadele estice ale continentelor

■ climat: au tot ierni blande si veri calde (ca in mediul mediteranean), dar cantitatea de precipitatii din anotimpul ploios este mai mare. Aceste precipitatii sunt datorate unor miscari de aer asemanatoare musonilor, care bat dinspre ocean spre uscat, in arealele respective.

■ Cele mai reprezentative regiuni se afla situate in estul Asiei (China de Est si de Sud-Est, sudul Japoniei) si in sud-estul Americii de Nord (zona Golfului Persic si Florida).

■ localizare: intre 40 si 60 grade de latitudine;

Se desfasoara in partile centrale a continentelor, la distante mai mari in raport cu oceanele, fiind de ce mai multe ori incadrate de sisteme de munti inalti (Carpati, Caucaz, Himalaya, cele din Extremul Orient etc), care impiedica patrunderile maselor de aer oceanic.

■ Vegetatia predominanta este de stepa si  silvostepa in Europa si Asia, de prerie in America de Nord si de pampas in America de Sud cu specii de graminee xerofile (paius, colilie) si arbusti .

■ In zonele interioare, situate la cea mai mare distanta fata de ocean, se trece spre regi­uni desertice, cu ierni reci, veri relativ caldu­roase si diferente mari intre lunile extreme. Deserturi de acest fel se intalnesc in estul Marii Caspice (Campia Turanului si Podisul Kazahstan), in centrul Asiei (Desertul Gobi si Takla Makan). In aceste regiuni, stepa devine' discontinua, spre deosebire de zonele nord-americane, unde aceasta este continua.

■ solurile predominante sunt de tip cernoziom, care sunt considerate cele mai bune pentru agricultura (cereale).

■ Acestui peisaj i se adauga cel al oraselor si asezarilor rurale, cu concentrari de retele de cai de comu­nicatie

■ situat pe fatadele vestice ale continen­telor nordice.

■ climat: ploi iarna, lipsa perioadelor de seceta si temperaturi relativ ridicate (fata de restul zonei tempe­rate). Precipitatii 800-1000 mm. Exista nuante de mediu oceanic rece (cum ar fi in Scandinavia), de mediu oceanic cald si uscat (California) si de mediu in curs de continentalizare (spre interiorul fiecarui continent).

■ vegetatie: padurile de foioase in care fagul, carpenul, gorunul au o dezvoltare mare.

In vestul Americii de Nord intre lantul montan si ocean, exista paduri cu exemplare mari de sequoia .

■ soluri fertile, argiloiluviale.

■ Fiind intens populata, aici mediile naturale ale campiilor si dealurilor au fost in cea mai mare masura transformate in medii de culturi agricole, portuare, industriale de asezari de diferite tipuri.

■ localizare: portiunile continentale margi­nite spre vest de mediul oceanic si spre est de mediul semiarid.

■climat: pe fondul unor valori ter­mice medii anuale care oscileaza intre 8-10°C, exista abateri cu atat mai mari cu cat ne indepartam de ocean si patrundem spre inte­riorul continentului)

■ vegetatie: paduri de foioase cu frunze cazatoare (datorita frigului din timpul iernii. Padurea temperata de foioase este stratifi­cata.

■ Vechile intinderi forestiere au fost defrisate datorita utilizarii istorice indelun­gate si continui a acestor terenuri

■ climat: la latitudini mari, 50-66 de gra­de, constituie fasiile de trecere la regiunile subpolare;

■ Conditiile climatice sunt dure, fiind determi­nate de frecventa maselor de aer arctice si polare. Iernile sunt lungi si au temperaturi negative ce pot cobori sub -30 °C (in Siberia la Oimeakon s-a inregistrat minima absoluta din emisfera nordica: -77,8 °C) si zapezi in strat gros, iar verile, mai scurte, au temperaturi pana in 20 °C si ploi mai rare.

■ Padurile de conifere semperviriscente. constituie formatiunea vegetala caracteristica. Sunt omogene, fiind alcatuite din molid si pin in Europa, brad, zambru si zada in Siberia, molid, pin, zada si tuia in S.U.A. si Canada. Ele formeaza taigaua siberiana si padurea de conifere cana­diana.

■ pergelisol, care sufera o usoara dezghetare superficiala doar cateva saptamani pe an.

■Unele modificari ale conditiilor de mediu se produc mai intai prin exploa­tarile intense de masa lemnoasa, combustibili sau minereuri, iar apoi prin extinderea suprafetelor cu pasuni si unele terenuri agricole. Taigaua a fost exploa­tata intr-o masura mult mai redusa decat alte suprafete forestiere.