Structura caracterizarii reliefului - Carpati, Subcarpati, depresiuni

Structura caracterizarii reliefului

Asezare

Limite (N, E, S, V)

Relief:

a)    aspectele specifice

evolutive - cand s-au format;

- cum s-au format;

structurale - din ce roci;

- cum sunt asezate rocile;

- bogatii minerale;

morfologice - altitudine;

- inclinarea pantelor;

- masivitate;

- orientarea culmilor si vailor;

- reliefuri specifice;

b)    diviziuni

Carpatii Orientali

1. Asezare: la E de Depresiunea Transilvaniei;

2. Limite:   N - granita de N

E - Pod. Moldovei

Subcarpatii Molovei

Subcarpatii Curburii

S - Subc. Curburii

V - Valea Prahovei

Depr. Transilvaniei

Dealurile si Campia de Vest

3. Relief:

- s-au inaltat in principal in timpul orogenezei alpine, prin incretirea scoartei terestre si eruptii vulcanice

(Carp. Orientali prezinta o dubla zonalitate genetica: V - muntii vulcanici formati prin eruptii iar in centru, E, S - munti de incretire)

- prezinta o mare varietate de roci;

- prezinta o tripla zonalitate petrografica:

- V - roci vulcanice

- centru - roci cristaline (sisturi)

- E si S - roci cutate (flis)

- o mare varietate de bogatii minerale:

- carbuni inferiori (c. bruni, lignit)

- minereuri - feroase: Fe, Mn

- neferoase: Cu, Cu + Pb + Zn, uneori + Au + Ag; Au + Ag;

- sare gema, sulf, ape minerale si mofete, roci de constructie (bazalt, andezit, granit, marmura, calcare, gresie etc.)

- altitudinile maxime: - 2303 m - Vf. Pietrosu (Rodnei)

- 2100 m - Vf. Pietrosu (Calimani)

- 1954 m - Vf. Ciucas (Ciucas)

=> altitudinile scad de la N la S

- masivitatea este redusa datorita numeroaselor depresiuni si vai care ii strabat;

- culmile si vaile principale sunt orientate predominant pe directia NV - SE, ca si sectorul oriental al Carpatilor romanesti;

- reliefuri specifice: - relief glaciar si carstic (m-tii Rodnei)

- relief vulcanic (m-tii Oas, Gutai, Tibles, Calimani, Gurghiu, Harghita)

*Aureola mofetica = suprafata ocupata de m-tii vulcanici si imprejurimile lor, in care apar izvoare minerale si mofete.

** mofete = emanatii de gaze uscate, mai ales CO₂ ,de pe fostele vetre vulcanice (ca fenomen postvulcanic)

4. Diviziuni

Carpatii Meridionali

1. Asezare: la S de Depr. Transilvaniei;

2. Limite: N - Culoarul Bistrei

- Depr. Transilvaniei

E - Valea Prahovei

S - Subcarpatii Curburii

- Subc. Getici

- Pod. Mehedinti

V - Cul. Tectonic Timis - Cerna

3. Relief:

- s-au format, in principal, in timpul orogenezei alpine, prin incretire;

- sunt alcatuiti in cea mai mare parte din sisturi cristaline cu intruziuni granitice;

- rocile sedimentare apar ca o cuvertura subtire, discontinua, cu exceptia grupelor extreme (Bucegi si Retezat - Godeanu), in care sedimentarul apare in proportie mai mare;

-bogatii minerale:

- carbuni (in Bazinul Petrosani);

- roci de constructie;

- ape termale (Herculane) si minerale;

- in fiecare grupa altitudinile depasesc 2500 m :

- Vf. Omu: 2505 m (M-tii Bucegi)

- Vf. Moldoveanu: 2544 m (M-tii Fagaras)

- Vf. Negoiu: 2535 m (M-tii Fagaras)

- Vf. Parangu Mare: 2519 m (M-tii Parang)

- Vf. Peleaga: 2509 m (M-tii Retezat)

- masivitatea este accentuata (dat. alcat. lor din roci dure => sunt traversate de putine vai si au putine depresiuni);

- reliefuri specifice: - r. glaciar (caldarea Bucurei, Balea, creasta Fagarasului, vai glac. etc)

- r. petrografic (pe gresii si conglomerate: Babele si Sfinxul - Bucegi)

- abrupturi (N si E)

- suprafete de nivelare (platouri de inaltime: ex. Platoul Bucegilor 2000 m

- relief carstic: Pestera Ialomicioara, P. Muierilor, P. Polovragi, P. Cioclovina, Cheile Tatarului. Cheile Corcoaiei etc.

4. Diviziuni

Carpatii Occidentali

1. Asezare: la V de Depr. Transilvaniei;

2. Limite: N - Vaile Somesului si Bacaului

E - Depr. Transilvaniei

- Depr. Hateg

- Culoarul Bistra - Timis - Cerna

S - Dunarea (sectorul de defileu)

V - Dealurile si Campia de Vest

3. Relief:

- s-au format in principal in orogeneza alpina, prin incretire si eruptii vulcanice (M-tii Metaliferi);

- prezinta o mare varietate de roci, cu aspect mozaicat;

- bogatii minerale variate:

- carbuni: - huile (M-tii Aninei)

- carbuni bruni si lignit (M-tii Apuseni)

- minereuri: - feroase (M-tii Poiana Rusca si M-tii Banat)

- neferoase: Cu, Pb, complexe, Au + Ag(cel mai mare zacamant din Europa);

- alte bogatii minerale: roci de constructie (andezite, bazalte, marmura, calcare), ape geotermale (Geoagiu-Bai si la contactul Dealurile si Campia de Vest);

- altitudini max.: - 1949 m - Vf. Bihor (M-tii Bihor)

- 1374 m - Vf. Padesu (M-tii Poiana Rusca)

- 1446 m - Vf. Semenic (M-tii Semenic)

- masivitate redusa datorita numeroaselor vai largi si depresiuni care ii fragmenteaza;

- prezinta depresiuni-golf, care sunt patrunderi ale Campiei de Vest in interiorul muntilor;

- Zarand (Crisul Alb)

- Beius (Crisul Negru)

- Vad- Borod (Crisul Repede)

- reliefuri specifice:

- r. vulcanic (M-tii Metaliferi)

- r. carstic (Cheile Nerei, Ch. Turzii, Platoul Padis, P. Scarisoara, P Vantului, P. Meziad etc)

- r. fluvial (Defileul Dunarii etc.)

- "jugul intracarpatic" reprezinta un sir de culmi dure, usor scufundate tectonic si ingropate in propriile sedimente, care face legatura intre M-tii Apuseni si Carpatii Orientali (grupa Nordica). Este alcatuitdin Culmea Mesesului, dl. Preluca, Dealu Mare, dl. Prisnel s.a.

4. Diviziuni

Depresiunea Transilvaniei

1. Asezare: in centrul tarii;

2. Limite: N si E - Carpatii Orientali

S - Carp. Meridionali

V - Mtii Apuseni

NV- jugul intracarpatic

3. Relief:

- s-a format in stransa legatura cu inaltarea Carpatilor, datorita careia fundul depresiunii s-a scufundat lent pana la 4500 m, fiind acoperit cu sedimente;

- evolutia depresiunii s-a produs in timpul orogenezei alpine;

- sub aspect petrografic, Depr. este alcatuita dintr-un fundament rigid acoperit cu roci sedimentare stratificate (groase de 4500 m), nederanjate tectonic;

- tipuri de roci sedimentare:

- pietrisuri, nisipuri, argile divers cimentate

- calcare

- bogatii minerale:

- sare gema - pe margini ( inelul diapir interior)

- gaz metan (singur in zacamant )- cantonat in domuri gazeifere

-carbuni bruni- in dp. Almas- Agrij

- ape minerale si mofete (la contactul cu mtii vulcanici din vestul Orientalilor)

- roci de constructie

*cutele diapire = structuri geologice alcatuite dintr-o succesiune de straturi orizontale, strapunse (de jos in sus) de un strat (de sare) ridicat la verticala;

*domuri gazeifere = cute scurte = bombari in forma de cupole, ale stratelor (de roci-magazin: pietrisuri, nisipuri) in care se acumuleaza gaz metan;

- cuprinde doua parti:

a) depresiunile de contact cu muntele (marginale)

b) podisul propriu-zis

- altitudinile ajung in

a) aprox 800 m - Dl. Feleacului

peste 1000 m in E, la contactul cu Carp. Or.

b) 500 - 600 m in Pod. Somesan

450 m in C. Trans.

600 - 700 m in Pod. Tarnavelor

- reliefuri specifice:

- cute diapire (a)

- domuri gazeifere (b)

- alunecari de teren (b)

4. Diviziuni

Subcarpatii

1. Asezare: la exteriorul Carpatilor;

2. Limite: N - Valea Moldovei

Exterior - Valea Siretului

Campia Romana

Pod. Getic

V - Valea Motrului

Interior - C. Orientali

- C. Meridionali

3. Relief:

- s-au format la sfarsitul orogenezei alpine, prin cutarea simpla a sedimentelor din avanfosa carpatica;

- sunt alcatuiti din roci sedimentare cutate simplu (pietrisuri, nisipuri, argile divers cimentate, calcare)

- bogatii minerale:

- carbuni inferiori (lignit- doar in ramura orizontala)

- hidrocarburi

- sare gema (incepand de la Cacica, din Pod. Sucevei, pana in valea Oltului, la Ocnita si Ocnele Mari)

- roci de constructii

-reliefuri genetice: - r. concordant cu structura cutata larg

- r. de cute diapire

- r. gravitational: prabusiri, alunecari de teren

4. Diviziuni:

1. Subcarpatii Moldovei: N - Valea Moldovei

E - V. Siretului

S - V. Trotusului

V - Carpatii Moldo-Transilvani

- prezinta un singur sir de depresiuni inchise la exterior de dealuri cu structura cutata: Culmea Plesului (911m), Culmea Pietricica, Depresiunile Neamtului - Raul Ozana, Depr. Cracau - Bistrita, Depr. Tazlau - Casin;

2. Subcarpatii Curburii: N - Trotusul

exterior - Campia Romana

V - Valea Dambovitei

interior - grupa Bucegilor, Carpatii Curburii

- este cel mai complex sector subcarpatic deoarece prezinta doua siruri de depresiuni intortocheate, separate si inchise de doua siruri de dealuri cu structura cutata. In plus, complexitatea este accentuata de patrunderea piezisa a unor pinteni de munte in aria subcarpatica (Piemontul Ivanetu - 1191 m);

- depresiuni submontane: Depr. Vrancei, Valenii de Munte, Campina si Pucioasa;

- depresiuni intracolinare: Policiori - Vulcanii Noroiosi, Depr. Nereju, "Focurile vii de la Andreiasu de Jos";

- dealuri exterioare: D. Mare, D. Istrita, Magura Odobesti;

3. Subcarpatii Getici: N - C. Meridionali

E - V. Dambovitei

S - Pod. Getic

V - V. Motrului

- prezinta doua siruri de depresiuni separate de dealurile cu structura cutata:

- depr. submontane: Depr. Campulung Muscel, inchisa de Magura Matau (1018 m), Depr. Jiblea- Calimanesti, Horezu, Novaci, Tismana;

- depr. intracolinare: Targu Jiu - Campu Mare

- dealuri exterioare: Magura Slatioarei, Bran.

Podisul Getic

(Piemontul Getic)

1. Asezare: in sudul tarii;

2. Limite: N - Pod. Mehedinti si Subcarpatii Getici

E - V. Dambovitei

S si V - C. Romana

3. Relief:

- s-a format in acelasi timp cu orogeneza alpina, prin sedimentare in apele Lacului Pontic

=> este alcatuit din roci sedimentare stratificate, "nederanjate tectonic" (nisipuri, pietrisuri, argile, calcare etc.)

- prezinta o stransa legatura cu Subcarpatii Getici, ambele fiind acoperite cu o cuvertura de pietrisuri piemontane: "pietrisuri de Candesti";

- bogatii minerale:

- carbuni inferiori (lignit)

- hidrocarburi

- roci de constructie

- altitudinile ajung la 600 m (N) - 300 m (S) => inclinare generala N -> S, si orientare a culmilor si vailor principale, tot de la N la S;

- relief specific - relief de cueste (dealuri asimetrice formate pe structuri monoclinale).

4. Diviziuni

Podisul Mehedinti

Asezare: in SV tarii;

Limite: NE - V. Motrului

SE - Pod. Getic

SV - V. Dunarii

NV - M-tii Mehedinti

Relief:

- s-a format in timpul orogenezei alpine, prin cutarea si inaltarea scoartei terestre;

- alc. din roci dure (sisturi cristaline, calcare)

- bogatii minerale:

- carbuni inferiori (lignit)

- cupru

- roci de constructie

- reprezinta unitatea majora de relief cu cea mai mica intindere;

- altit. variaza intre 500 - 600 m;

- grad de fragmentare accentuat;

- reliefuri specifice: r. carstic (vai seci = sohodoluri, poduri naturale, pesteri, doline etc.)

4. Diviziuni

Podisul Moldovei

1. Asezare: in E si SE tarii;

2. Limite: N - granita de N

E - V. Prutului

S - C. Romana

V - V. Siretului

- V. Moldovei

- grupa nordica a C. Orientali

3. Relief:

- s-a format in acelasi timp cu Carpatii, prin sedimentare in apele Lacului Pontic;

- sedimentele s-au depus pe fundamente diferite:

- la N de linia Iasului = pe platforma Est-Europeana;

- jumatatea sudica (Pod. Barlad) - pe o zona de scufundare;

- este alcatuit din roci sedimentare stratificate nederanjate tectonic;

- bogatii minerale - sunt sarace: sare gema (Cacica), ape minerale (Nicolina-Iasi), roci de constructie;

- altitudinile: - 500 - 600 m - Pod. Sucevei

- 200 m - C. Moldovei

- 400 - 500 m - Pod. Barladului

- fragmentarea este accentuata;

- inclinarea N-S - Pod. Barladului;

- reliefuri specifice: - r. de cute diapire - Pod. Sucevei;

- r. colinar - C. Moldovei;

- r. de cueste si alunecari de teren - Pod. Barladului.

4. Diviziuni

Podisul Dobrogei

1. Asezare: in SE tarii;

2. Limite: N si V - Dunare

E - Marea Neagra

S - granita cu Bulgaria

3. Relief:

- s-a format in mai multe etape:

- in orogeneza caledoniana - Pod. Casimcei (prin procese orogenetice, cel mai vechi si mai tocit) (1)

- in orogeneza hercinica - M-tii Macin (prin procese orogenetice) (2)

- in acelasi timp cu orogeneza alpina -Pod. Dobrogei de Sud (prin sedimentarea in lacul pontic)(3)

(1) - sisturi verzi

(2) granite + calcare

(3) - calcare + cuvertura de loess

- altitudinile maxime - 467 m - Vf. Greci (Tutuiatu)

minime - 0 m la tarm

- inclinare generala: N - S si V - E

- reliefuri specifice: r. ruiniform (M-tii Macin), cu aspecte montane; r. de tasare (crovuri); r. carstic(in Pod Dobrogei de Sud); r. litoral (tarm jos, cu mlastini si lagune-la N de Capul Midia, iar la S, tarm inalt, cu faleze si plaje de nisip).

4. Diviziuni

Dealurile de Vest

1. Asezare: in V tarii, la V de Carpatii Occidentali;

2. Limite: N - C. Orientali

E - jugul intracarpatic si Carp. Occidentali

S - granita cu Iugoslavia

V - Campia de Vest

3. Relief:

- s-au format in a doua parte a orogenezei alpine, prin acumularea de depozite piemontane in apele Lacului Panonic;

- sunt alcatuiti din pietrisuri, nisipuri, argile- piemontane, strapunse pe alocuri de iviri din substratul cristalin;

- bogatii minerale: - carbuni si hidrocarburi (baz. Barcaului)

- ape geotermale

- roci de constructie

- altitudinile rar depasesc 300 m; doar in N, in Dl Silvaniei depasesc 500m (Mg. Simleului)

- dealurile reprezinta o treapta intermediara intre munti si Campia de Vest;

- prezinta un grad de fragmentare accentuat (de patrunderile campiei, de-a lungul raurilor mari, pana in interiorul ramei muntoase), un piemont aflat in faza desprinderii de munte.

4. Diviziuni

Campia de Vest

1. Asezare: V tarii;

2. Limite: N - C. Orientali

E - Dl. de Vest si C. Occidentali

S - granita cu Iugoslavia

V - granita cu Ungaria

3. Relief:

- s-a format in timpul orogenezei alpine, prin sedimentare, in apele Lacului Panonic;

- r. specific: dune de nisip, crovuri (gropi de tasare)

- altitudinile sunt joase si scad treptat de la E spre V, de la cca. 150 m la 80 - 90;

- prezinta trei feluri de portiuni:

Campii inalte, ferite de inundatii. Ex: Campia Vingai ( >100 m), C. Lugojului,

C. Gataiei ;

Campii orizontale (tabulare). Ex: C. Carei (nisipoasa), C. Aradului, C. Jimboliei (cu cuvertura de loess)

Campii joase, la 80 - 90 m, sunt inundabile. Ex: C. Somesului, C. Ierului (Eriului), C. Crisurilor, C. Timisului, C. Arancai;

- prezinta patrunderi in interiorul ramei muntoase, numite depresiuni- golf.

4. Diviziuni

Campia Romana

1. Asezare: in S tarii;

2. Limite: V, S si E - Dunarea

N - Pod. Moldovei

- Subcarpatii Curburii

- Pod. Getic

3. Relief/ diviziuni:

- s-a format in acelasi timp cu Carpatii prin sedimentare in apele Lacului Pontic;

- este alcatuita din roci sedimentare stratificate, nederanjate tectonic;

- la suprafata prezinta o cuvertura de loess cu grosime de la 7- 10 m in V, la 40 m in E;

- prezinta trei tipuri de portiuni:

• Campii inalte, piemontane, la contactul cu Pod. Getic si Subcarpatii Curburii: C. Pitestilor, C. Targovistei, C. Ploiestilor, C. Ramnicului;
• Campii joase, de subsidenta (scufundare tectonica lenta si lina), foarte slab inclinate si inundabile: C. Titu, C. Gherghitei, C. Buzaului, C. Siretului Inferior;
• Campii orizontale (tabulare) acoperite cu loess:

la V de Olt - C. Olteniei: C. Blahnitei, C. Bailestilor (Desnatuiului), C. Romanatilor (toate au portiuni nisipoase);

sectorul central (Olt - Arges) - C. Gavanu-Burdea, C. Boianului, C. Burnazului, C. Vlasiei;

la E de Arges: C. Mostistei, C. Baraganului (Baraganul Ialomitei + B. Calmatuiului, C. Brailei)

la N de Siret (c. tabulare) - C. Covurlui, C. Tecucilor

- bogatii minerale: hidrocarburi, roci de constructie;

- altitudini: 300 m in N, 80 - 100 m in V, aprox. 5 m N - E => o dubla inclinare de la N la S si de la E la V;

- reliefuri specifice:

- r. pe dune de nisip

- r. de crovuri

Delta Dunarii

1. Asezare: in SE tarii / NE Dobrogei;

2. Limite: N - granita cu Ucraina, Bratul Chilia

E - Marea Neagra

S - Pod. Dobrogei

- Complexul lagunar Razin

3. Uscaturile:

- ocupa cca. 13% din suprafata Deltei la niveluri obisnuite (medii) ale Dunarii;

- sunt reprezentate de grinduri si terenuri mlastinoase desecate sau asanate;

- grindurile, dupa origine, pot fi:

- fluviatile (longitudinale) - iau nastere din depunerea aluviunilor aduse de Dunare de-a lungul bratelor si canalelor;

- fluvio- maritime (transversale) - au luat nastere atat prin depunerea aluviunilor aduse de Dunare, cat si a nisipurilor marine aduse de curentii litorali. Ex: Letea: 12 m = alt. max., Caraorman, Saraturile;

- continentale - ramasite ale vechiului uscat predeltaic. Ex: Chilia, Stipoc.

*Teren asanat = Pardina

4. Apele:

- sunt reprezentate de brate, canale, garle, lacuri si mlastini;

a) bratele

- in amonte de satul Patlageanca, Dunarea face primul ceatal (bifurcatie):

- spre N - B. Chilia (cca. 64% din debitul Dunarii)

- spre S - B. Tulcea

- in aval de orasul Tulcea, B. Tulcea se bifurca:

- B. Sulina - centru (cca. 14% din volumul de apa al Dunarii) indreptat si amenajat pentru navigatie (pescajul minim asigurat: 7m, dar adancimile pot depasi 35m)

- B. Sf. Gheorghe - spre sud (cca. 22% din volumul de apelor Dunarii);

b) canalele si garlele - leaga bratele Dunarii si lacurile Deltei intre ele

c) lacurile - sunt ochiuri de apa marginite de vegetatie: L. Fortuna, Tatanir, Merhei, Matita, Bogdaproste, Gorgova, Lumina, Rosu, Puiu etc.

5. Modul de formare:

- a inceput sa se formeze in holocen (ultimii 10.000 de ani)

- prin umplerea cu aluviuni (colmatarea) de origine carpatica, al unui golf al Marii Negre;

- este o campie aluvionara in formare

- debitul solid mediu: cca. 66 mil. tone/an

Petrografie:

- Delta este alc. din nisipuri si maluri aluvionare, nisipuri marine.

Platforma continentala a Marii Negre

1. Asezare: SE tarii;

2. Limite: N - granita maritima cu Ucraina

E - o linie paralela cu cea a tarmului, situata la 12 mile marine (aprox. 22km) in larg, dincolo de care se desfasoara zona economica exclusiva

S - granita maritima cu Bulgaria

V - linia tarmului (247 km)

3. Relief:

- platforma continentala reprezinta o campie slab inclinata spre E si submersa;

- ea pastreaza relieful creat de agentii subaerieni: ex. vaile sapate de raurile dobrogene si bratele Dunarii;

- alte forme de relief ale platformei continentale: grinduri, riduri, cordoane litorale etc.

- bogatii minerale:

- hidrocarburi

- roci de constructie

- saruri marine

- alte resurse: vietuitoarele: alge, pesti, crustacee, mamifere etc.

- are adancimi intre 0 si -50 m.

Luncile

- sunt fasii de teren situate de-a lungul raurilor; au latimi variabile intre 0 si mai multi km, altitudini relative de la 0 la 2 m, si altitudini absolute, diferite in functie de altitudinea unitatii de relief strabatute;

- lunca reprezinta o forma de relief medie, formata prin eroziune si acumulare fluviala;

- au varste tinere , vechime holocena (ultimii 10.000 ani);

- se mai numesc si terase de lunca sau albii majore, si reprezinta sectiunea din vale prin care apa raurilor se scurge la debite foarte mari (sectiunea inundabila a unei vai);

- prezinta numeroase micro forme de relief, ex: excavatiuni, brate moarte, conuri de dejectie, depozite de materiale aduse de rauri (grinduri), sau rezultate in urma prabusirilor de pe versanti;

- au soluri fertile cu umiditate mai mare, favorabile pentru agricultura.

Clasificarea genetica a rocilor

1. Roci magmatice = iau nastere prin racirea si intarirea magmei fie in interiorul scoartei terestre (r. intrusive: granitul), fie la suprafata acesteia (r. eruptive sau vulcanice: andezit si bazalt).

2. Roci sedimentare

a) detritice (de sfaramare) pot fi:

loess = roca prafoasa de culoare galbuie, adusa de vanturi in timpul perioadei glaciare.

b) de precipitare

ex: sare gema, calcar;

c) organogene

- care nu ard: calcarele coraligene

- care ard: carbuni si hidrocarburile

- carbunii - superiori - antracit

- huila

- inferiori: - carbuni bruni

(energetici) - lignit

- turba

- hidrocarburile: - petrolul (titei)

- gazele naturale - gaze asociate zacamintelor de petrol

- gaz metan (singur in zacamant)

d) reziduale

- bauxita (minereu de aluminiu)

- solurile

3. Roci metamorfice

- iau nastere din roci deja existente, prin supunerea lor la presiuni si temperaturi atat de mari, incat sufera modificari profunde fara insa a fi retopite;

- sisturile cristaline (sisturi cuartoase, grafitoase, verzi etc.)

- marmura si calcarele cristaline

* Unele roci au valoare economica, si de aceea se numesc "substante minerale utile" (resurse minerale sau bogatii minerale);

- bogatii minerale: - combustibili: carbuni, hidrocarburi;

- minereuri (roci care contin metale): feroase si neferoase;

- alte substante minerale utile: sulf, sare gema, ape minerale si mofete, roci de constructie.