Slovacia - referat geografie

Denumire oficiala: Republica Slovaca

Capitala: Bratislava

Moneda: 1Koruna=100heller

Forma de guvernamant:Democratie parlamentara Ziua Nationala: 1 Septembrie

Suprafata:48 845 km2

Populatia: 5 431 363loc.

Densitatea populatiei: 111,19loc/km2

Religia:catolici 69%,ateism 10%,protestanti 8%, ortodocsi 4%

Slovacia este situata in centrul Europei, intre 16°50' si 20°34' longitudine estica si 47°44' si 49°37' latitudine nordica, intre Muntii Tatra si Dunare.Face parte din categoria statelor central-europene si nu are iesire la mare.Ocupa suprafata de 48 845km2. se inveciniaza cu:

l     Nord cu Polonia pe o lungime de 444km

l     Est cu Ucraina pe o lungime de 90km

l     Sudcu Ungaria pe o lungime de 515km

l     Vest cu Austria pe o lungime de 91km

cu Cehia pe o lungime de 215km

RELIEFUL

Pe teritoriul Slovaciei relieful este predominant muntos, aflandu-se edificiul Carpatilor Mici cu altitudine maxima de 768m si Carpatilor Albi, putin mai inalti aproximativ 1000m si cu desfasurare mai larga, cuprinzand numerosi martori de calcare jurastice.

In nordul tarii se afla Masivul Tatra Inalta, cu cel mai inalt varf din lantul Carpatic Gerlachovka 2 566m adica cu 111m mai inalt decat Varful Moldoveanu 2455m.Datorita altitudinii mari pe care o au in perioada cuaternara au fost acoperiti cu ghetari, care dupa retragere au lasat in urma un numar mare de forme glaciare

In partea meridionala a Masivului Tatra Inalta se afla Masivul Tatra Joasa intre vaile Hron si Vah, alcatuit predominant din roci dure cu altitudinea maxima in varful Dumbier.Muntii Metaliferi sunt josi cu altitudini ce depsesc rar 1400m.Zonele cele mai joase ale Slovaciei corespiund Campiei Dunarii cu altitudini de 200-300m Campia Tisei si Podisul Ondaviei cu latitudinea maxima de 555m.

CLIMA

Clima Slovaciei este de tip continental ,cu veri fierbinti si ierni reci.In iulie temperatura medie este de 21°C, iar in ianuarie de -1°C.Precipitatiile ating aproximativ 490mm/an si pot depasi 200mm/an in Muntii Tatra.

APELE

Dispune de o bogata retea hidrografica, cele mai semnificative rauri fiind Dunarea care este al II-lea ca lungime in Europa, strabate sud-vestul extrem al statului, trecand prin capitala Bratislava , formeaza granita sudica cu Ungaria pe circa 55 km.Cei mai importanti afluenti pe care ii primeste pe teritoriul Slovaciei sunt :Vah si Hron.Alte rauri mai importante sunt Torysa si Ondava

FLORA SI FAUNA

Peste o treime din teritoriul tarii este acoperit de paduri.Astazi,in Slovacia se gasesc inca zone originale de pasuni de stepa. Fauna include vulpea, iepurele si porcul salbatic.O mare varietate de specii de pasari traiesc in vaile Slovaciei.Crapul, stiuca si pastravul traiesc in rauri lacuri si paraie.

POPULATIA SI ASEZARILE UMANE

Concentrarea maxima de populatie se distinge in partea de vest cu o densitate de peste 15loc./km2 mai ales in teritoriul administrativ al capitalei.Densitatea cea mai scazuta corespunde zonei montane din nord unde sunt sub 20loc./km2.Populatia Slovaciei este formata in marea majoritate din slovaci 85,8%, maghiari 9,7%, rromi 1,7% originari din India si Pakistan , ucrainieni 1%.

Din punct de vedere administrativ,statul este divizat in 8 regiuni. Limba oficiala este slovaca 83,9%dar sevorbesc si ungara 10,7% romanes 1,8% ucrainiana 1%.Natalitatea era in 2005 de 10,62‰ mortalitatea de 9,43‰ , iar sporul natural de 0,15‰.populatia urbana reprezenta in 2001 57%.

Orase principale ale Slovaciei sunt Bratislava 460 000loc., Kosice 235 160loc., Presov Zilinca, Nitra, Martin etc.

ECONOMIA

Dispune de resurse subsolice bogate si variate :fier, carbuni, uraniu, bauxita, mercur, cupru, plumb, zinc, roci de constructii, argint, aur etc. Industria prelucratoare se bazeaza in principal pe proprile resurse ,antrenanad cca 55% din populatia ocupata :industria materialelor de constructii , producatoare de var, ciment, ipsos; industria chimica , mase plastice , fibre si fire sintetice, cauciuc sintetic,ingrasaminte azotoase etc.; industria constructuare de masini – Liptov siderurgie otel, fonta,laminate;la Kosice,Martin, Zilinca etc.;industria alimentara- lactate, bere, zahar, ulei.

Agricultura este axata in mod special pe cultura plantelor antrenanad doar 8,8%din populatia activa :grau, porumb, sfecla de zahar, cartofi, viticultura, pomicultura.Se cresc porcine, ovine si bovine.

Turismul s-a dezvoltat in ultima perioada , Slovacia dispunanad de un potential turistic bogat si diversificat. In 2005 la aproape 1an si jumatate de la aderarea la UE, mai 2004,situatia economica a Slovaciei se prezinta promitator pentru 2006.Cresterea economica din 2001-2005 a depasit asteptarile ,in ciuda regersului european.Venitul pe cap de locuitor a ajuns la 15 700$ in 2005.

TRANSPORTURI SI COMUNICATII

In 2002 erau inregistrati 3 660km de cai ferate.Drumurile slovace totalizau 17 710km in 2002erau 17 533km asfaltati si 288km de autostrazi.Fara a avea iesire la mare,Slovacia se bazeazape segmentul navigabil al Dunarii pentru transporturi de marfuri fluviale.Are doua porturi :Bratislava si Kamarno.Flota comerciala are 3 nave. Slovacia are 32 aeroporturi,17fiind asfaltate.Traficul aerian seconcentreaza pe aeroportul M.R.Stefanik langa Bratislava.

Cadrul natural de mare atractie turistica si valorile cultural-istorice (castele, biserici, muzee, elemente etnofolclorice) reprezinta zestrea turistica a Slovaciei, in cadrul careia se contureaza trei areale turistice:

a)     Slovacia Occidentala – cuprinde Campia Mica a Dunarii Mijlocii, Carpatii Mici si Albi, in care se regasesc importante statiuni balneoclimaterice de rezonanta europeana: Peištani, Bezovec, Nimnica, Smrdáki, Luilacovice, Zilina; atractiile naturale sunt completate de cele cultural-istorice de mare valoare, anume castelele medievale si Bratislava;

b)     Slovacia Centrala – cuprinde Muntii Tatra Mare (2250 m) si Tatra Mica (2043 m) in vest, Fatra Mare si Mica (1700-1592 m), Metaliferii Slovaci (1459 m) si Podisul Krupinei in sud, cu peisaje de mare varietate si pitoresc, statiuni balneare, castele gotice, fortificatii medievale si orase istorice;

c)     Slovacia Orientala – cu Masivele Tatra si Metaliferii Slovaci in vest, Podisul Ondavei in est, Beskizii Rasariteni, Campia Slovaciei Orientale, Muntii cristalini Slanske si vulcanici Virkolat.

Turismul cunoaste, din 1990, un proces de revigorare in aceasta tara.

1.    Oferta turistica

1.1.  Atractii turistice

Principalele atractii turistice ale Slovaciei sunt:

Parcurile Nationale, relieful montan si pesterile:

- Parcul National Tatra Inalta (Tanap) are o suprafata de 70 000 ha si este cea mai spectaculoasa arie montana din Slovacia sub aspect stiintific si turistic. Are peste 20 de varfuri ce depasesc 2500 m, circa 100 lacuri glaciare, forme carstice, elemente floristice si faunistice deosebite. Este amenajat pentru turism, existand o retea densa de trasee marcate spre cele mai atragatoare locuri. Alaturi de drumetie, in Tatra Inalta resursele sunt favorabile si sporturilor de iarna – aici fiind centrul de schi al tarii - , tratamentului balnear, sporturilor nautice, pescuitului si vanatorii sportive.

- Parcul National Tatra Joasa (Napant) include de asemenea domenii schiabile, statiuni turistice, posibilitatea practicarii raftingului. Aici se gaseste Manastirea Rosie – construita in stil gotic. Tatra Joasa include o parte a Paradisului Slovac, ce etaleaza peisaje carstice unicate: grote – dintre care renumita Dobsina, cea mai veche pestera din Europa - , chei, defilee, cascade, platouri carstice cu specii floristice specifice.

- Parcul National Pieniny (Pienap), in care se afla Canionul Dunajec, lung de 9 km.

- Muntii Metaliferi Slovaci cu centre de schi, vaste domenii amenajate in acest scop, telescaune, teleferice, in apropierea orasului Košice.

Raurile  si lacurile glaciare sau antropice compenseaza lipsa unei iesiri la mare a Slovaciei. Acestea sunt amenajate pentru agrement si recreere astfel incat sa intereseze atat turismul intern, cat si pe cel international: Lacul Domasa pe raul Ondava, de exemplu, inalt de 36 m, a favorizat dezvoltarea a sase centre odihna, recreere si agrement nautic in Podisul Ondava.

Statiunile balneare sunt o alta oferta turistica cu rezonanta internationala. Slovacia este o tara cu un numar foarte mare de izvoare curative si cu depozite de namol de cea mai buna calitate, pe care oamenii le folosesc pentru a vindeca o varietate de boli. Aceasta tara, desi mica, are nu mai putin de 1160 izvoare minerale, termale si bicarbonatate inregistrate. Statiunile balneoclimaterice reprezinta numai o parte din potentialul de regenerare, vindecare si pastrare a sanatatii al Slovaciei, potential corespunzator mediului sanatos al acestei tari. Una dintre cele mai cunoscute astfel de statiuni, si oras istoric totodata, datand din secolul al XII-lea, este Bardejov – destinata tratarii afectiunilor digestive si respiratorii si considerata a fi “o rezervatie de monumente urbane”.

Orasele medievale, constructiile religioase, castelele, conacele si fortaretele sunt dovada existentei Slovaciei ca punct de rascruce al Europei inca din cele mai vechi timpuri; drumurile comerciantilor ce treceau prin aceasta tara si numeroasele invazii au dus la construirea acestor asezaminte. In Slovacia sunt 18 orase istorice, recunoscute pentru cladiri de epoca, fortificatii, bastioane, biserici, hoteluri, catedrale in stil gotic, baroc sau renascentist. Printre acestea se numara: Levoča, Trnava, Prešov, Košice, Kremnica, Nitra,Spisska-Kapitula, Sobota, Bardejov,

Banská Bystrica, Banská Štiavnica – acesta din urma facand parte dintr-un Program UNESCO de Pastrare a Valorilor Culturale si Naturale, la fel ca multe alte monumente antropice si naturale ale aceleiasi tari. Capitala – Bratislava – este, de asemenea, un oras vechi, cu 461 616 locuitori, situata de o parte si de alta a Dunarii, la poalele Carpatilor Mici. Este un puternic centru cultural si industrial cu numeroase obiective turistice: fortul-castel, cetatea medievala Devin, muzee, Teatrul National Slovac, Vechiul Turn, Catedrala Sfantului Martin – unde a fost incoronata Imparateasa Maria Tereza, Insula Zytny – inchisa de cele doua brate ale Dunarii.

Fondul cinegetic – alcatuit din ursi, cerbi, capriori, lupi, rasi, capre negre, cocosi de munte etc. – si fondul piscicol al lacurilor si raurilor.

Tezaurul etnofolcloric este de mare bogatie, aici pastrandu-se foarte bine arhitectura populara – satele cu case de lemn din regiunea Spiš, muzeele de arta populara, bisericile de lemn - , dar si traditiile – cioplitul lemnului, prelucrarea ceramicii, incondeierea oualelor, lucratul de broderii si dantele.

2.2.           Cazarea

In Slovacia sunt peste 1000 de hoteluri, trecute in ghidul hotelier, iar numarul unitatilor de cazare particulare este in permanenta crestere. Hotelurile sunt clasificate conform normelor internationale – de la 1* la 5* - , in functie de echipamentele detinute si de serviciile oferite. Sunt 31 hoteluri de 4*, printre care: Danube, Devin, Forum, 329 hoteluri de 1* si 3*. Turistii se pot caza si in case particulare, la gazde, in case de oaspeti, in campinguri. In zonele montane exista multe sate cu case foarte bine dotate, multe dintre ele servind pentru cazarea turistilor, ca pensiuni agroturistice. In statiunile de vacanta se pot inchiria si vile, cabane individuale.

In anul 1996, capacitatea de cazare in hoteluri si asezaminte asimilate  a Slovaciei a fost de: 25 264 camere si 58 433 locuri.

2.3.           Transporturile

Transporturile feroviare au o traditie indelungata in Slovacia, care a fost una dintre primele tari central-europene cu retea de cai ferate. In prezent, acestea se intind pe o lungime de 3600 km, dintre care doar 1400 km sunt electrificate.

Sistemul de sosele masoara 17 880 km. Cand circula cu autoturismul, soferii trebuie sa aiba eticheta care dovedeste plata taxei de drum.

Transportul pe calea aerului se desfasoara prin intermediul aeroporturilor din Bratislava, Košice, Poprad-Tatry, Sliač, Pieštany, Nitra. Zborurile internationale sunt asigurate de aeroportul din Viena – situata la 60 km de Bratislava.

Transporturile navale s-au dezvoltat de la intrarea in folosinta a Canalului Rhin – Main – Dunare.

2.4.           Consiliul Slovac pentru Turism

Turismul este fara indoiala unul dintre sectoarele cele mai promitatoare din economia Slovaciei. Pozitia tarii – in centrul Europei, la intersectia rutelor comerciale - , resursele culturale, istorice si naturale si conditiile de clima favorabile creeaza posibilitatea dezvoltarii turismului in aceasta tara.

Infiintarea Consiliului Slovac pentru Turism contribuie la succesul lansarii produsului turistic al Slovaciei pe piata turistica internationala. Consiliul Slovac pentru Turism a fost infiintat de catre Ministerul Economiei, din care face parte si un Departament pentru Turism, la 1 septembrie 1995, ca fiind o organizatie non-comerciala. Principalele sarcini ale Consiliului sunt sprijinirea dezvoltarii turismului in scopul prosperitatii economice a Slovaciei si crearea constiintei de tara gazda, cu suficiente atractii turistice. Acest proces tine cont de nevoia ocrotirii mediului inconjurator si sustinerii standardului de viata al populatiei. Principalele activitati ale acestui Consiliu includ:

cercetari de marketing si evaluari;

distribuirea de materiale promotionale tiparite si audio-video;

participarea la crearea produsului turistic;

intalniri cu presa, organizarea unor conferinte de presa si a unor excursii si circuite pentru ziaristii straini specializati in turism;

organizarea si coordonarea activitatilor turistice la nivel national si asistenta in prezentarea produsului turistic pe pietele straine;

cooperarea cu sectorul privat si autoritatile de stat implicate in turism;

sprijinul acordat diverselor organizatii din turism cu privire la participarea la targuri si expozitii internationale;

cooperarea cu organizatii turistice internationale (din ianuarie 1997 este membru ASTA).

Pe viitor se doreste crearea unui sistem complet de informare turistica, folosindu-se articole adunate de la fiecare centru de informare turistica sau punct turistic din Republica Slovaca. Deocamdata, promovarea internationala a ofertei turistice slovace se realizeaza atat prin pliantele si brosurile distribuite, cat si prin intermediul unor site-uri pe INTERNET – unul la nivel national, al Consiliului Slovac pentru Turism, si mai multe locale, destinate celor interesati de amanunte si care doresc sa calatoreasca in aceasta tara.

2.5.           Produse turistice oferite

Produsele turistice oferite prin sursele mentionate anterior valorifica potentialul natural si antropic al Slovaciei, acoperind o tematica diversa:

- farmecul vechilor orase;

misterul castelelor, conacelor si fortaretelor;

evenimentele culturale;

slovacoterapia – un produs de sanatate, cuprinzand: terapia culorilor naturii, speoterapia, aromoterapia si, nu in ultimul rand, balneoterapia, toate acestea practicate in statiuni balneoclimaterice;

peisajul incantator;

frumusetea ascunsa a pesterilor;

arhitectura satelor;

pastrarea vechilor traditii;

multiple posibilitati de practicare a sporturilor: schi, drumetie, rafting, ciclism etc.

3.    Circulatia turistica

Cererea turistica pentru Slovacia se poate aprecia prin intermediul unor indicatori ca: numarul de sosiri in aceasta tara, durata sejurului, numarul de innoptari – calculat ca fiind produsul primelor doua - , cat si prin cunoasterea incasarilor din turism:

Comparand incasarile totale din turism cu cheltuielile in acest domeniu obtinem soldul balantei turistice:

Evolutia numarului de turisti internationali sositi se prezinta astfel:

Numarul turistilor sositi nu permite incadrarea Slovaciei printre primele 40 de tari considerate destinatii in lume.

Evolutia incasarilor din turism:

Evolutia cheltuielile in turism:

4. Bibliografie

1.     Glavan, V., “Resurse turistice pe Terra”, Editura Economica, Bucuresti, 1998

2.     “Tendances des marches touristique”, O.M.T., Europe, 1998

3.     *** brosurile “SLOVAKIA forever in your heart” si “Panorama of Slovakia”, Consiliul Slovac pentru Turism

4.     *** www.sacr.sk

5. Lungu M. Lungu M. 2006, „ Statele Lumii ” , Steaua    Nordului, Constanta p.733

6. Griffiths Clare, 2003, „Insight guide Czech & Slovak Republics ”       ,Aquila ‘’93, Oradea, p.369