|
|
|
Campia Romana
Limite: Dunarea (V, S si E), Pod. Getic, Subcarpatii Curburii si Pod. Moldovei (N);
Campia Olteniei
Asezare geografica: Campia Olteniei este situata in Campia Romana (in V), si reprezinta una din subunitatile principale ale acesteia.
Limite: in sud si vest se invecineaza cu Dunarea; in est Oltul o desparte de campia dintre Olt si Arges; in nord limita conventionala cu Podisul Getic.
Caractere generale: Subdiviziuni:
- altitudini de 60-130 m; - Campia Blahnitei
- campie de terase si tabulara; - Campia Bailesti
- acoperita in mare parte cu nisip si loess; - Campia Romanati
- dunele sunt fixate prin culturi de vita de vie si salcami; Apele: Dunarea, Oltul, Jiul
- coboara in trepte de la N la S;
- vai largi si lunci;
Sectorul central al Campiei Romane (Campia Teleormanului)
Asezare: cuprinsa intre Campia Olteniei si sectorul estic al Campiei Romane
Limite: Oltul (V), Dunarea (S), Argesul (E);
Caractere generale: Subdiviziuni:
- cele mai mari altitudini din Campia Romana (300 m in Campia Pitestilor) - Campia Pitesti
- campii piemontane in N, mai inalte, acoperite cu pietrisuri - C. Pitesti; - Campia Boianului
- campii tabulare, netede, foarte intinse, cu loess gros, ridicate mult deasupra luncilor; - Campia Gavanu-Burdea
- inclina de la N spre S; - Campia Burnas
- spre lunca Dunarii exista un abrupt; - Campia Vlasiei
- vai largi si lunci; Apele:
- raurile isi schimba directia; - Dunarea, Oltul,Argesul, Vedea
Sectorul estic al Campiei Romane
Limite: in vest sectorul central (pana la o limita dreapta de la varsarea Argesului spre N); in sud Dunarea;in est Baltile Dunarii; in nord Subcarpatii si Podisul Moldovei;
Caracteristici:
- altitudini mai mici decat in restul Campiei Romane; altitudinile cele mai mici (6 m) la varsarea Siretului in Dunare;
- formata prin umplerea unui lac cu sedimente aduse de rauri;
- campii piemontane in N, mai inalte, acoperite cu pietrisuri;
campii tabulare, netede, foarte intinse, cu loess gros, ridicate mult deasupra luncilor - C. Baraganului;
- campii de subsidenta (coborare), cu rauri divagante (revarsari si schimbari de cursuri) - C. Siretului Inferior;
- vai largi si lunci; vaile curg de la vest spre est; raurile se curbeaza spre Campia Siretului Inferior;
- cea mai intinsa si neteda campie (C. Baraganului);
- loessul ajunge la cea mai mare grosime (40 m);
- crovuri in Campia Baraganului;
Subdiviziuni: Apele: Argesul, Dambovita, Ialomita, Prahova, Siretul, Dunarea
Campia Baraganului;
- Campia Brailei;
- Campia Siretului Inferior;
- Valea Dunarii cu Balta Ialomitei si Balta Brailei;
Clima climat de campie
- temperatura medie de 10-11sC
- temperatura medie a lunii iulie 22-23sC
- temperatura medie a lunii ianuarie -3sC
- temperatura maxima absoluta 44,5sC la Ion Sion, langa Braila (10 aug. 1951)
- precipitatii de 400-500 mm (E) si 600 mm in rest
- vanturi: crivatul (E), austrul (V)
- influente submediteraneene (C. Olteniei), de tranzitie (centru) si de ariditate (E)
Vegetatia. Specifice sunt zonele: stepa, silvostepa si zona de padure.
a) Stepa, apare in estul Campiei Romane. Silvostepa - cu palcuri de stejar pufos si stejar brumariu.
b) Padurea Etajul stejarului apare la contactul cu dealurile, fiind alcatuit din: cer, garnita, stejar pedunculat (la partea inferioara) si gorun (la partea superioara). Se adauga alte specii: carpen, ulm, tei.
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.
Soluri : cernoziomuri (in stepa), cernoziomuri levigate (in silvostepa) si argiluvisoluri (in zona de padure).
