Depresiunea Pannonica

Depresiunea Pannonica

Depresiunea Pannonica se suprapune celui ele al doilea bloc rezultat din fracturarea microplaci! transilvano-panonicc, incit a avut o evolutie asemanatoare aceleia a Depresiunii Transilvaniei. Pe teritoriul tarii noastre nu se gaseste decit o mica parte de la marginea estica a Depresiunii Pannonice, care are o larga dezvoltare spre vest. Limita estica a Depresiunii Pannonice este data de o falie care trece pe la vest de ultimele prelungiri ale Muntilor Apuseni. Aceasta este o falie profunda ce se urmareste pe directia Carei-Oradea constituind falia Carei si intercepteaza falia Plopis. In lungul faliei Carei a fost deplasata spre nord-est marginea deformata a blocului panonic inclusiv sutura sud-apuseana. Astfel interpretata situatia, este lesne de inteles ca mai departe spre nord-vest zona interna a Carpatilor Nordici corespunde Muntilor Apuseni. Cu alte cuvinte, unitatile tatrice in mare ar corespunde Muntilor Apuseni de Nord, iar zona klippelor pieninc ar corespunde Muntilor Apuseni de Sud (v. fig. 90).

1. Stratigrafie

Depresiunea Pannonica a avut o evolutie similara cu aceea a Depresiunii Transilvaniei. In cuprinsul ei se disting fundamentul si formatiunile depresiunii propriu-zise.

Fundamentul. Ca si in cazul Depresiunii Transilvaniei si in Depresiunea Pannonica fundamentul este constituit din sisturi cristaline si un invelis sedimentar prelaramic.

Sisturile cristaline. Fundamentul cristalin a fost atins prin foraje sapate in diverse sectoare incepind din fata Muntilor din Banat spre nord pina in dreptul insulei de sisturi cristaline de la Bicu. Insa, data fiind lipsa invelisului sedimentar prelaramic, este greu de stabilit cind avem de a face cu cristalinul care constituie fundamentul Depresiunii Pannonice, si cind sintem in prezenta cristalinului apartinind unitatilor cutate in ciclul alpin. Tinind seama de interpretarea ce s-a dat limitei estice a Depresiunii Panonice, se poate conchide ca numai sisturile cristaline situate la vest de falia Carei apartin fundamentului Depresiunii Pannonice. In rindul acestora trebuie considerate sisturile cristaline intilnite in foraje in regiunea Carei - Secueni. Adincimea la care au fost interceptate difera de la un sector la altul, dovada ca fundamentul cristalin este compartimentat in blocuri, unele mai ridicate, altele mai coborite.

Invelisul sedimentar prelaramic. Acesta este putin cunoscut pe teritoriul tarii noastre. Prin foraje sapate in Cimpia'Crisurilor au fost intilnite doar depozite cretacice care, in cele mai multe cazuri apartin domeniului Muntilor Apuseni. Fundamentului panonic ar apartine numai unele depozite intilnite in forajele sapate intre Carei si Madaras, despre care insa se stie foarte putin.

Formatiunile depresiunii. In evolutia Depresiunii Pannonice se disting doua etape, aceleasi ca si in Depresiunea Transilvaniei: una corespunzatoare Paleogenului si Miocenului timpuriu si alta corespunzatoare Neo-miocenului si Pliocenului. Dat fiind ca pe teritoriul tarii noastre, Depresiunea Pannonica se intinde foarte putin, nu se poate spune prea mult despre formatiunile propriu-zise ale depresiunii si mai ales despre acelea apartinind primei etape .

Paleogenul include depozite din etapa de individualizare a depresiunii, cind unitatile carpatice limitrofe erau exondate. Asadar^ daca depozitele intilnite prin forajele din regiunea Carei-Oradea, descrise ca apartinind Paleogenului apartin intr-adevar acestuia, ele reprezinta depozite ale depresiunii propriu-zise; si mai indoielnica este prezenta depozitelor paleogene in fata muntilor din Banat si a Muntilor Apuseni. Se mentioneaza doar unele-depozite de culcare rcsie in fata Muntilor Banatului.

Neogenul include depozitele care apartin celei de a doua etapa din evolutia depresiunii, incepind cu Badenianul. Acestea insa sint acoperite complet de depozite cuaternare. Prin foraje s-a stabilit prezenta Badenianului si a Sarmatianului pina la Basarabian inferior inclusiv. Datele obtinute asupra limitei dintre cele doua etape si asupra stratigrafie! in general sint aproximative Insa suficiente pentru a se conchide ca in Depresiunea Pannonica se pun aceleasi probleme ca si in zonele adiacente. Clarificarea acestora se poate realiza intr-o oarecare masura, iri zonele de margine, unde diversele relatii stratigrafice pot fi observate la zi; in plus, depozitele din aceste zone de margine sint bogat fosilifere; inconvenientul ccnsta in caracterul endemic al faunei.

2. Tectonica

Faptul ca numai o mica parte din Depresiunea Panncnica se gaseste pe teritoriul tarii noastre si ca aprecierile de ordin tectcnic trebuie sa se limiteze la aceasta portiune, ele sint fcartc sumare. Principalul element tectonic il constituie falia Carei care delimiteaza spre est fundamentul pancnic. La vest de aceasta falie, fundamentul cristalin este afundat. Mai neclar este traseul acestei falii spre sud, in fata Muntilor Banatului; posibil ca aceasta sa se gaseasca in afara granitei tarii noastre.- Cert este insa ca este o falie profunda si pe planul ei, continuarea marginii deformate a blocului panonic corespunzatoare Muntilor Apuseni de Nord, a fost decrosata mult spre nord. In rest. Depresiunea Pannonica prezinta o tectonica in blocuri similara aranjamentului Depresiunii Transilvaniei.