|
|
|
SUBIECTE ANATOMIE
1-8
1. Maduva-configuratie externa
-aspect de cilindru plin, turtit antero-posterior.
-Lungimea medie 45 cm la barbati si 43 cm la femei
-Prezinta doua intumescente-cervicala si lombara,corespunzator emergentei plexurilor brahial si lombar
-intumescenta lombara se continua cu o formatiune conoida=con medular-se continua cu filum terminale=segment atrofiat al maduvei,cu o condensare a piei mater.are traiect descendent,patrunde in canalul sacral insotit de nervii sacrococcigieni in traiectul lor spre gaurile de conjugare,formand astfel coada de cal. Prezinta 2 segmente:
-FATA ANTERIOARA a maduvei:
-FATA POSTERIOARA a maduvei:
-FETELE LATERALE ale maduvei :
2. Topografie radiculo-veretebrala
-maduva se termina la nivel L2, deci intre vertebre si mielomere (segment de maduva corespunzator emergentei n spinal) exista o diferenta, astfel incat fiecare segment medular se intinde:
Diferenta intre segmentul vertebral si mielomer fiind de:
Datorita acestor diferente, intre originile n spinali in mielomere si gaurile intervertebrale sau de conjugare corespunzatoare, directia lor este din ce in ce mai oblica spre inf; in acest mod nervii spinali sacrali si coccigieni impreuna cu filum terminale dau aspectul unei formatiuni numita generic "coada de cal"
3. Funiculul anterior
-este alcatuit predominant din fascicule descendente:
-tectospinale
-vestibulospinale
-reticulospinale
-de la nucleul interstitial Cajal
-de la nucleul comisural Darkschewitsch
- fasc ascendente:
-fasc de asociatie:
4. Funiculul lateral
-alc predominant din fasc ascendente, maj incrucisate:
-fasc descendente:
-fasc de asociatie:
5. Funiculul posterior
-cai ascendente:
-cai de asociatie grupate pe regiuni topografice:
6. Nucleii substantei cenusii medulare
Neuronii subst cenusii se aduna in centri/nuclei. Se impart dupa struct histologica si functie in:
-neuroni cordonali - senzitivi - axonii intra in componenta fasc de subst alba
-neuroni radiculari - motori -axonii intra in componenta radacinii ant a n spinal
-neuroni de asociatie - interneuroni
NEURONII CORDONALI
-situati maj in coarnele post, unde formeaza nuclei. Iau parte la formarea tracturilor ascendente.
-mai bine reprez in reg cervicala si lombara
-Se continua in bulb cu nucleul tarctului spinal al n trigemen
-reteaua fibrilara este formata din dendritele interneuronilor proprii,dendritele neuronilor multipolari din nucleul propriu al cornului post, dendritele apicale si axonul recurent al cel piramidale din nucleul propriu al cornului post, axonii interneuronilor din subst gelatinoasa, terminatii primare aferente cutanate aduse de radacinile post ale n spinali
- situat dorsal in subst intermediara, pe fata mediala a bazei cornului post
-primeste info proprioceptive inconstiente d ela membrele inf
- cel ant - de-a lungul marg mediale a cornului ant si a marg ant a subst cenusii intermediare
-cel post- de-a lungul marg post a subst cenusii intermediare
NEURONII RADICULARI (MEDULOFUGI,EFERENTI,MOTORI)
-in coarnele ant si lat
-axonii intra in alcatuirea radacinii ventrale a n spinali
-aprox 80 000- 160 000
-corpurile lor celulare formeaza nucle viceromotori si somatomotori
Neuronii vegetativi
=pregg S , in cornul lat
-se grupeaza in forma de "banc de pesti"
-localizati in subst cenusie intermedio-lat (lama VII Rexed)-formeaza 2 coloane de nuclei:
-fragmentata de-a lungul maduvei in mai multi nuclei:
-in dreptul S2-S4, in pozitie intermediara intre cele 2 coloane se gaseste nucleul PS pelvin (coordonare musc neteda pelvina).
Neuronii somatici
-in cornul ant, apartin lamelor VIII si IX
-de 3 tipuri:
-fazici - pt f musc rapida
Nucleii cornului ant sunt dispusi in 3 coloane:
-inervatie pt musc lunga axiala trunchi, muschi jgheaburi vertebrale si pereti trunchi
-formeaza nucleii accesor (Ci-C5), frenic (C3-C5), lombosacral (S2-S4)
-aferente de la tractul corticospinal lat
-inervatie centuri si membre sup si inf
-formata din nucleii:
1. ventral - pt muschi care actioneaza pe centurile scapulara si pelvina
2. ventrolat - pt muschi ce actioneaza pe art scapulo-humerale si coxo-femurale
3. dorsolat - pt muschi ce actioneaza pe art cot+genunchi
4. retrodorsolat - pt muschi ce actioneaza pe art maini+picioare
-fiecare nucleu prezinta o parte ant care controleaza m extensori si o parte post care controleaza m flexori.
Neuronii de asociatie -axonii nu parasesc maduva
-pot fi intra sau inter segmentari
-cand axonii incruciseaza linia mediana se numesc comisurali
7. Laminatia substantei cenusii medulare
Subst cenusie este alc din fibre nervoase mielinice si amielinice, dendrite si axoni, formand o retea. In ochiurile acesteia se gasec neuroni dispersati sau grupati in nuclei. La pisica, neuronii sunt grupati cu regularitate in straturi, care amintesc d ecitoarhitectonica scoartei cerebrale. Aceste strturi = lamele lui Rexed (1952) sunt - in sens postero-anterior:
v lamele I-IV - corespund capului cornului post, primesc info exteroceptive
v lama V- corespunde gatului cornului post, primeste aferente extero si proprio ceptive
v lama VI - corespunde bazei cornului post , nu exista in reg T4-L2
v lama VII - corespunde subst cenusii intermedio-lat, primeste info proprio si interoceptive - arie vegetativa senzitiva+motorie fara o delimitare neta
v lama VIII - corespunde bazei cornului ant
v lama IX - corespunde capului cornului ant - lamele VIII si IX costituie aria motorie cu neuroni α, ß, γ
v lama X - corespunde subst cenusii intermediare centrale, contine cele 2 comisuri (ant si post), precum si subst gelatinoasa pericentrala.
8.Maduva spinarii-vascularizatie
ARTERIALA
-asigurata de a vertebrale, a cervicale ascendente, intercostale post si lombare
-din aceste ramuri se desprind se desprind ramuri spinale (direct din a vertebrale si cervicale ascendente si indirect din ramurile lor dorsale, din a intercostale post si lombare); aceste ramuri patrund in canalul vertebral prin gaurile intervertebrale si s eimpart in ram radiculare:
Ram radiculare ant:
-4-10
-mai constante in reg cervicala, toracica inf, lombara; doar cele mai voluminoase ajung pe fata ant a maduvei si se impart in 2 ramuri: asc subtire si desc groasa; prin anastomozarea lor cu cele de partea opusa ia nastere a spinala ant in linia splendens
-Cea mai voluminoasa este a radiculara mare (a lui Adamkievicz): orig variabila T8-L3; de obicei merge in canalul rahidian insotind n spinal toracal T12 sau lombar L1; in jum din cazuri prezenta doar pe partea stanga
Ram radiculare post
-dau ram asc si desc ce se unesc cu cele supra sau subiacente, formand a spinale post.
A VERTEBRALE
-din portiunea latero-bulbara, trimit desc spre maduva cate 2 a spinale ant si 2 a spinale post.
A spinale ant
-se desprind din partea sup a a vertebrale, inainte de a forma tr bazilar
-au un scurt traiect desc si s eunesc pe fata ant bulb, formand o singura a spinala ant;da cateva ram bulbului si se aseaza pe fata ant a maduvei, ocupand fisura mediana
-calibru ma mare in reg cervicala
-se anastomozeaza in arcada cu a spinala post la niv filum terminale; da ram ce patrund in fisura mediana la niv fiecarui segment medular
-teritoriul de vascularizatie corespunde cornului ant, bazei cornului post si subst albe (deci 2/3 ant din suprafata sectiune maduva)
A spinale post
-dupa un scurt traiect pe fata post bulb coboara pe fata post maduva, medial de radacinile post ale n spinali
-anastomoza cu a radiculare post si s eprelungesc caudal sub forma a 2 canale arteriale plexiforme long pe toata fata post a maduvei
-teritoriul de vascularizatie corespunde capului cornului post si subst albe invecinate
-pe tot traiectul lor, a dau ram ce se anastomozeaza si formeaza o retea perimedulara din care se desprind ram radiare ce patrund in subst alba.
-irigatia subst cenusii este mult mai bogata (in special in jurul neuronilor din coarnele ant si in subst gelatinoasa din cornul post) decat irigatia subst albe ;in subst cenusie se gasesc de 2 ori mai multe capilare decat fasc Goll si Burdach ;probabil ca densitatea capilara este direct proportionala cu nr sinapselor, densitatea mitovondriilor neuronale si continutul crescut de citocromoxidaza.
DRENAJ VENOS
-venele maduvei s egasesc in pia mater, formeaza un plex din care se desprind 6 canale venoase:
-1 in dreptul fisurii mediane ant
-1 in dreptul santului median post
-4 asezate in perechi de fiecare parte a maduvei (ant de intrarea radacinii post a n spinal, respectiv post de iesirea radacinii ant a n spinal)
-aceste canale comunica liber intre ele; prin venele radiculare sunt drenate in plexul venos peridural, care dreneaza in venele extrarahidiene intercostale,lombare si sacrate; la baza craniului se varsa in v cerebrale si sinusurile venoase endocraniene.
LIMFA - circula in etcile perivasculare care se deschid in spatiile subarahnoidiene
9. Radacina dorsala a nervului spinal
Radacina posterioara are pe traiectul sau ganglionul spinal care contine protoneuronul tuturor cailor ascendente si care are la periferie o manta de celule satelite, acest ganglion continand in principal 2 tipuri de neuroni: mari, de 100m, si mici, de 20-25m. Acesti neuroni sunt de tip pseudounipolar, sunt rotunzi si au o singura prelungire care se divide intr-o componenta periferica (dendrita) si o componenta centrala ce va intra in maduva (axon).
Din fibrele radacinii posterioare, 2/3 sunt amielinice sau slab mielinice iar restul sunt mielinice. La intrarea in maduva, pentru fibrele mielinice teaca de mielina se subtiaza foarte mult, iar pentru cele amielinice dispar celulele Schwann si aceasta zona de intrare in maduva este considerata limita dintre sistemul nervos central (SNC) si sistemul nervos periferic.
La intrarea in maduva spinarii fibrele radacinii posterioare sunt de 3 feluri :
- scurte, care se termina in mielomerul de la acelasi nivel
- intermediare, care urca sau coboara cateva segmente
- lungi, care nu se termina in maduva.
Primele doua tipuri de fibre, odata intrate in maduva se impart in ramuri ascendente si descendente, iar acestea la randul lor se impart in fibre subtiri si groase.
1) Fibrele subtiri - conduc sensibilitatea tactila protopatica, de presiune, termoalgezica si dureroasa, ajung in zona ventrolaterala a cornului posterior (zona marginala Lissaner), unde se bifurca intr-o ramura ascendenta si una descendenta, ambele participand la formarea fasciculului dorsolateral.
2) Fibrele groase - conduc sensibilitatea tactila epicritica si sensibilitatea proprioceptiva, se bifurca intr-o ramura ascendenta lunga si alta descendenta scurta: ramura descendenta ia parte la formarea zonei cornoradiculare de pe fata ventromediala a cornului posterior, iar ramura ascendenta se comporta diferit (cea a fibrelor lungi patrunde in cordonul posterior si se termina in nucleii gracil si cuneat din bulb).
Mielomerul este un segment medular si rizomerul este radacina nervului spinal. Pentru fibrele scurte exista echivalenta intre mielomer si rizomer iar pentru cele intermediare nu exista.
In practica:
- sectionarea tuturor radacinilor posterioare duce la disparitia oricarui fel de sensibilitate (anestezie)
- daca sectionam numai o radacina apare o hipoestezie si de aceea cand se fac infiltratii pe traiectul nervilor intercostali, trebuie infiltrat si nervul supraadiacent si cel subiacent.
10. Clasificarea fibrelor nervoase
Exista 3 tipuri de fibre nervoase:
1) Fibre mielinice A
- sunt de 2 feluri:
a) aferente - sunt de 3 feluri (dupa sensibilitate) :
=> care apartin sensibilitatii proprioceptive si au diametru > 20 mm si viteza de conducere >100 m/s (fibre anulospirale si fibre proprioceptive constiente)
=> care apartin sensibilitatii tactile si au diametru = 5-15 mm si viteza de conducere = 20-90 m/s
=> care apartin sensibilitatii termoalgezice si au diametru = 5-7 mm si viteza de conducere = 5-20 m/s
b) eferente - sunt de 3 feluri :
a - fazice (fibre somatice ce produc contractii rapide)
- tonice (fibre somatice ce produc contractii lente)
b - fibre colaterale spre fusurile neuromusculare
g - 1 (asigura inervatia motorie a fusului producand contractii rapide)
- 2 (asigura inervatia motorie a fusului producand contractii lente)
2) Fibre mielinice B
- au diametru de 3 mm si viteza de conducere = 5-15 m/s
- sunt fibre vegetative eferente preganglionare
3) Fibre amielinice C
- au diametru < 2 mm si viteza de conducere = 0,2-3 m/s
- sunt fibre vegetative postganglionare si ale sensibilitatii viscerale si termice
11. Clasificarea receptorilor
Receptorii aduc informatii din mediile extern si intern; sunt transformatori de energie si aparate de codificare
Clasificare:
- dupa Sherington: extero- , proprio- si interoreceptori
- dupa natura stimulului: mecano- , termo- , chemo- si electromagneticoreceptori
- in functie de modul de receptie: sunt receptori de contact si telereceptori
1) Mecanoreceptori: tactili, de presiune, vestibulari, acustici, corpii Golgi,
fusuri neuromusculare,
2) Termoreceptori: pentru cald si rece, ei receptioneaza variatiile de temperatura
3) Chemoreceptori: olfactivi, gustativi, cei din zonele reflexogene
4) Electromagneticoreceptori: in retina
12. Exteroreceptori - formatiuni neincapsulare
Exteroreceptorii sunt terminatii nervoase libere incapsulate sau intraepidermice care se gasesc in tot corpul, pentru piele provin din derm, ajung la membrana bazala a epidermului, pierd teaca de mielina si se fixeaza pe celulele din stratul Malpighi formand jonctiuni neuro-epiteliale care receptioneaza durerea.
Exista terminatii nervoase si in jurul firului de par, care se numesc peritrihiale, in final fiind prinse intre 2 celule Schwann. Se mai gasesc in periost, capsule articulare, muschi, seroase.
Corpusculii Krause - sunt situati in derm, in apropierea epidermei si receptioneaza sensibilitatea termica (rece). Posibil si incapsulari.
Sensibilitatea dureroasa - este receptionata de terminatiile nervoase libere situate in epiderm si derm, unde formeaza un plex superficial si altul profund, Din plexul profund iau nastere ramificatiile intraepidermice terminate in buton pe suprafata celulelor malpighiene, in imediata apropiere a stratului granular.
13. Exteroreceptori - formatiuni incapsulate
Exteroreceptorii sunt terminatii nervoase libere incapsulate sau intraepidermice care se gasesc in tot corpul, pentru piele provin din derm, ajung la membrana bazala a epidermului, pierd teaca de mielina si se fixeaza pe celulele din stratul Malpighi formand jonctiuni neuro-epiteliale care receptioneaza durerea.
Exista terminatii nervoase si in jurul firului de par, care se numesc peritrihiale, in final fiind prinse intre 2 celule Schwann. Se mai gasesc in periost, capsule articulare, muschi, seroase.
Sensibilitatea tactila este receptionata de:
1) Discurile Merkel - sunt sensibile la atingeri usoare, sunt situate in stratul spinos epidermic in regiunile fara peri; au aspectul unei retele nervoase in forma de cupa care contine o celula mare, modificata. Sunt receptori incapsulati.
2) Corpusculii Meissner - sunt sensibili la atingeri rapide, se gasesc in stratul papilar al dermului in special in regiunile lipsite de par. Sunt formatiuni incapsulate specifice pulpei degetului, mucoasei linguale, organelor genitale feminine si mamelonului, si au forma ovala, dimensiune aproximativ 90m. Sunt alcatuiti dintr-o fibra nervoasa care isi pierde mielina, o capsula fina periferica, celule turtite printre care se afla fibra nervoasa spiralata. La periferia sa pleaca fibre foarte fine care se continua cu tonofibrile din epiderm. Receptorii sunt foarte sensibili la deformari ale pielii datorita acestor fibre.
Sensibilitatea presionala este asigurata de:
1) Corpusculii Vater-Pacini - se gasesc in hipoderm pe fata palmara a mainii, fata plantara a piciorului si degetelor, hipodermul bratului, cefei, in organele genitale ale ambelor sexe, in periost, in jurul articulatiilor; sunt mari, au 1-4 mm lungime, sunt receptori pentru presiuni mari si vibratii.
Ei au forma sferica la adult, sunt foarte voluminosi si sunt alcatuiti dintr-o capsula periferica formata din 20-60 de lamele celulare concentrice. In axul central sunt putine celule si o terminatie nervoasa. Dupa intrarea in corpuscul fibrele pierd teaca de mielina si se termina obisnuit in forma de bulbi sau butoni terminali.
2) Corpusculii Krause - sunt situati in derm, in apropierea epidermei si receptioneaza sensibilitatea termica (rece). Posibil si neincapsulati.
3) Corpusculii Ruffini - sunt situati in derm, mai aproape de hipoderm, si in capsulele articulatiilor, si receptioneaza sensibilitatea termica (cald).
14. Proprioreceptori
Pot fi clasificati dupa functie in:
A) Proprioreceptori care culeg informatii in legatura cu sensul miscarii si cu pozitia capului, a membrelor sau segmentelor de membru. Ei sunt situati la nivelul articulatiilor, in capsulele articulare, ligamente, tendoane, periost si in labirintul membranos al urechii interne, Din aceasta categorie fac parte:
1) Corpusculii neurotendinosi Golgi - sunt sensibili la tensiuni puternice, raspund la contractia activa a muschiului si sunt situati la jonctiunea muschi-tendon.
2) Corpusculii Ruffini - sunt situati in stratul superficial al capsulei articulare si deserviti de fibre nervoase de tip 2, sunt corpusculi cu adaptare lenta si culeg informatii in legatura cu pozitia si miscarile din articulatii.
3) Terminatiile nervoase libere - apartinand tipului 3, se ramifica in toata grosimea capsulei articulare, sunt cu adaptare lenta si transmit sensibilitatea dureroasa articulara cauzata de amplitudinea excesiva a miscarii.
4) Corpusculii Pacini - sunt situati in stratul profund al capsulei articulare, sunt cu adaptare rapida si sunt foarte sensibili la miscari si modificari de presiune.
B) Proprioreceptori ce receptioneaza informatiile de la nivelul muschilor, controleaza gradul de contractie si permit compararea miscarii intentionate cu cea executata, deci de control al tonusului muscular. Din aceasta categorie fac parte doar fusurile neuromusculare.
Fusurile neuromusculare sunt diseminate printre fibrele musculare striate fata de care sunt asezate in paralel si sunt sensibile la tensiunea de contractie a muschiului. Ele sunt alcatuite din 2-10 fibre musculare striate modificate, numite fibre intrafuzoriale.
Aceste fibre sunt de 2 tipuri:
- fibre cu sac nuclear
- fibre cu lant nuclear
1) Fibrele cu sac nuclear - sunt lungi si groase, se insera pe endomisiumul fibrelor musculare extrafuzoriale; ele au rol in raspunsul dinamic al muschiului, controland lungimea muschiului, gradul de contractie al muschiului si se contracta lent.
2) Fibrele cu lant nuclear - sunt subtiri si scurte, se insera fie pe capsula fusului fie pe teaca fibrelor cu sac nuclear. Contin miofibrile mai putine, se contracta mai rapid decat primele si au rol in raspunsul static in adaptarile lente, controland numai lungimea muschiului.
Fusurile au inervatie senzitiva si motorie.
a) Inervatia senzitiva este asigurata prin 2 tipuri de terminatii nervoase: primare si secundare.
1. Terminatiile primare (anulospirale mielinice) apartin fibrelor mielinice groase si se ruleaza in jurul ecuatorului fibrelor cu sac nuclear, intr-un sant adanc al sarcolemei.
2. Terminatiile secundare (in buchet) apartin grupului 2 si se gasesc la suprafata sarcolemei, sau in santuri speciale.
b) Inervatia motorie este independenta de cea a fibrelor extrafuzoriale, fiind asigurata de 2 categorii de fibre care alcatuiesc in ansamblu sistemul fibrelor mici motorii sau fibrele gamma:
- fibrele gamma 1, cu conducere rapida, inerveaza in special fibrele cu sac nuclear in zonele polare unde formeaza placi motorii tipice
- fibrele gamma 2, cu conducere lenta, inerveaza ambele tipuri de fibre intrafuzoriale, dar in special pe cele cu lant nuclear, prin terminatii difuze situate in apropierea zonei ecuatoriale.
Excitarea neuronului gamma activeaza fibrele intrafuzoriale, care prin contractie excita receptorul anulospiral, si aceste la randul sau mediaza activarea moderata a motoneuronuluia-tonic, cu cresterea tonusului muscular, iar daca stimularea este intensa, cu contractie musculara. Inhibarea sistemului gamma reduce tonusul muscular.
15. Cai ascendente - clasificare, caracteristici
Caile ascendente sunt cele care pe de-o parte conduc toate modalitatile senzitive iar pe de alta parte contribuie la elaborarea actelor reflexe si determina gradul de vigilenta al structurilor superioare. Caile ascendente sunt formate din tracturi si fascicule grupate in doua sisteme: lemniscal si extralemniscal.
a) Sistemul lemniscal
Din sistemul lemniscal fac parte: fasciculul gracil, fasciculul cuneat, tractul spinotalamic lateral (partial), lemniscul lateral, lemniscul trigeminal.
Sistemul lemniscal este mai nou filogenetic, este un sistem rapid, este o cale paucisinaptica si se proiecteaza in aria somestizica, campurile 3, 2,1 din girul postcentral al lobului parietal si in aria somestezica secundara - pe buza superioara a santului lateral.
Deasemenea, sistemul lemniscal este un sistem de precizie:
- precizie de transmitere, deoarece neuronii de origine au o mare afinitate pentru un anumit tip de sensibilitate.
- precizie de localizare, deoarece exista o somatotopie bine definita in fiecare segment al acestor cai.
- precizie de discriminare, datorita fenomenelor de inhibitie reciproca si de convergenta.
b) Sistemul extralemniscal
Face parte dintr-un sistem de aparare si protectie contra agresiunilor externe si este format din: fasciculele spinocerebeloase anterior si posterior, fasciculul spinotalamic anterior, o parte din fasciculul spinotalamic lateral, fasciculele spinoolivar, spinovestibular, spinopontin, spinoreticular, spinotectal, spinocortical.
Este o cale lenta, difuza, polisinaptica, indirecta, iar proiectia centrala se face in sistemul limbic, nefiind de mare precizie.
Caile extralemniscale sunt reprezentate in cadrul somesteziei prin doua sisteme senzoriale:
- un sistem de proiectie difuza
- un sistem de cai senzitive de asociatie
Caracteristica principala a sistemului extralemniscal este plasticitatea electrofiziologica: un neuron solicitat, indiferent de nivelul la care este situat, raspunde la stimuli multiplii, diferiti, aplicati pe o mare suprafata receptoare.
16. Calea sensibilitatii tactile protopatice
Transmite informatii tactile protopatice, de presiune fina, despre calitatea efectiva a atingerii.
1) Receptorii - pentru aceasta sensibilitate sunt: terminatii nervoase libere, discuri Merkel, corpusculi Meissner
2) Protoneuronul - se gaseste in ganglionul spinal, iar axonul lui intra in maduva (exista echivalenta mielomer-rizomer) si se bifurca in ramuri ascendente si descendente ce ajung in zona ventrolaterala a cornului posterior.
3) Deutoneuronul - se gaseste in nucleul propriu al capului cornului posterior (lamele Rexed 2, 3, 4); axonul deutoneuronului urca 3-4 segmente medulare si se incruciseaza la nivelul comisurilor cenusii anterioara si alba, trecand in cordonul anterior de partea opusa, unde formeaza tractul spinotalamic anterior. Acesta ajunge in bulb, dorsal de oliva bulbara si la iesirea din bulb se imparte in doua grupuri de fibre:
- primul grup, cel mai numeros, formeaza componenta paleospinotalamica, fibrele sale ajung la nucleii substantei reticulate si de aici prin fibre reticulotalamice ajung in sistemul talamic difuz unde se gaseste neuronul 3 al carui axon proiecteaza in sistemul limbic in girus cinguli.
- al doilea grup, la iesirea din bulb, se ataseaza lemniscului medial si reprezinta componenta neospinotalamica
4) Neuronul 3 - se gaseste in nucleul ventral posterolateral din talamus pentru componenta neospinotalamica
5) Zona de proiectie corticala - este in aria somestezica primara, in girul postcentral, campurile 3, 1, 2 si in aria somestezica medulara - pentru componenta neospinotalamica.
17. Calea sensibilitatii termoalgezice
1) Receptorii acestei sensibilitati sunt terminatiile nervoase libere, corpusculii Krause, Pacini si Ruffini.
2) Protoneuronul - se gaseste in ganglionul spinal iar axonul lui intra in maduva si face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul capului cornului posterior (lamele Rexed 2, 3, 4 si probabil si in lamele 6, 7, 8)
3) Deutoneuronul - se gaseste in nucleul capului cornului posterior, iar axonul lui urca 2-3 segmente medulare, se incruciseaza in comisurile cenusie anterioara si alba, trec in cordonul lateral de partea opusa si formeaza fasciculul spinotalamic lateral. Fibrele acestuia, la intrarea in bulb se impart in 2 grupuri:
- primul grup reprezinta componenta neospinotalamica ce formeaza lemniscul spinal care trece dorsal de oliva bulbara si medial de fasciculul spinocerebelos anterior si urca prin trunchi superolateral de lemniscul medial.
- al doilea grup reprezinta componenta paleospinotalamica si fibrele lui formeaza fasciculul spinoreticulotalamic.
Fasciculul spinoreticulotalamic informeaza despre intensitatea durerii iar lemniscul spinal despre diagnosticul durerii.
4) Neuronul 3 - pentru componenta neospinotalamica se gaseste in nucleul ventral posterolateral (NVPL), iar pentru componenta paleospinotalamica in nucleii intralaminari: paracentral si central lateral
5) Zona de proiectie corticala - este in aria somestezica primara pentru fibrele componentei neospinotalamice si in aria somestezica secundara pentru fibrele componentei paleospinotalamice
Mai exista un fascicul protopatic, numit spinotectal, care are protoneuronul in ganglionul spinal, deutoneuronul este probabil in cornul posterior, neuronul 3 este in coliculul superior iar proiectia este in talamus. Acest fascicul are rol in orientarea capului si ochilor spre zona stimulata.
18. Calea sensibilitatii tactile epicritice
1) Receptorii - sunt corpusculi Meissner, Pacini pentru vibratii si terminatiile nervoase libere pentru tact.
2) Protoneuronul - se gaseste in ganglionul spinal iar axonul lui ocupa partea mediala a radacinii si este o fibra groasa care ajunge in partea ventromediala a cornului posterior. Aceste fibre se impart intr-o ramura ascendenta care ajunge in cordoanele posterioare si formeaza fasciculele Gracil (medial) si Cuneat (lateral) si o ramura descendenta; ele dau colaterale in maduva, colaterale ce reprezinta fasciculul Reflex, care este baza anatomica a reflexului mitotic. Fasciculele gracil (Goll) si cuneat (Burdach) ajung in bulb la nucleii omonimi.
3) Deutoneuronul - se afla in nucleii gracil si cuneat iar fibrele ce pleaca de la acesti nuclei in directie ventrala se numesc fibre arcuate interne. Si ele se incruciseaza formand decusatia lemniscala (senzitiva) care este o decusatie complexa: fibrele nucleului cuneat ajung dorsal, si ale nucleului gracil ajung ventral, iar fibrele dintr-o parte se incruciseaza cu cele de partea opusa, primele incrucisandu-se fibrele superioare.
In punte lemniscurile au dispozitie transversala si trec dorsal de corpul trapezoid; fibrele superioare ale lemniscului sunt situate median iar cele inferioare sunt situate lateral. In mezencefal, orientarea lemniscului este oblica, superolateral de nucleul rosu si substanta neagra.
4) Neuronul 3 - se gaseste in talamus, in nucleul ventral posterolateral.
5) Zona de proiectie corticala - este in aria somestezica primara si secundara.
In boala numita seringomielie, toate caile ascendente sunt lezate, cu exceptia cordoanelor posterioare, deci individul are sensibilitate epicritica dar nu are sensibilitate termica si dureroasa.
19. Durerea
-nu are un stimul specific-pot produce durere : stimuli mecanici,termici (>45-50s, <-20s), chimici (ex subst acide),spasme,tractiuni (mai ales pt durerea viscerala)
-declanseaza apararea si fenomenele somatice si vegetative + reactii psihoafective
-proiectie corticala in general in aria somest II + putine in aria somest I.
-exista zone fara receptori- endocard, parenchim hepatic (se pot dezvolta tumori mari asimptomatice),parenchim pulmonar,creier (doar meningele au receptori)
-somatica
-viscerala
-centrala (leziuni cerebrale,medulare)
-psihica - reactioneaza bine la placebo
-de tip mixt - in cancere
-organica (cauzata de o leziune)
-psihica
Definitie -Asociatia internationala pt studiul durerii- o experienta senzoriala + emotionala dezagreabila data de o leziune tisulara veritabila,potentiala sau de o descriere cu termeni ce se refera la o asemenea leziune (=psihica).
-mediator intre proto si deutoneuron-subst P= neuropeptid produs in gg spinal
-la niv sinapsei exista un ecanism cu poarta (gate control), prin care stimuli ai durerii pot sau nu deveni senzatii constiente
-la niv neuronului intercalar din lama II pot actiona endorfine sau enkefaline -unii stimuli trec,altii nu-caracter personal al perceptiei durerii- inhib presinaptica-comanda data de sist de supresie a durerii-fasc ce pornesc din mezencef,subst cenusie periapeductala,nuclei ai rafeului, de unde pleaca desc fibre reticulospinale (mediator:serotonina) la neuronii din lama II; astfel-administrare serotonina in exces-creste gradul analgeziei;scaderea serotoninei inhiba analgezia
-sist de supresie a durerii-prin sist desc serotoninergic-stimuli pt secretie endorf si enkef-blocheaza presinaptic transmiterea dintre proto si deutoneuron-explica rolul analgezic al acupuncturii,fizioterapiei,hipnozei
20. Calea sensibilitatii kinestezice
Are traiect comun cu calea epicritica si vibratorie
1) Receptorii acestei cai sunt corpusculii tendinosi Golgi, terminatiile nervoase libere si corpusculii Ruffini
2) Protoneuronul - se gaseste in ganglionul spinal, axonul lui intra in maduva si formeaza fasciculele gracil si cuneat, care vor face sinapsa cu deutoneuronul in bulb, in nucleii omonimi.
3) Deutoneuronul - este situat in regiunea dorsala a bulbului, in nucleii gracil si cuneat, iar axonul deutoneuronului se incruciseaza pe linia mediana si formeaza lemniscul medial, la nivelul caruia exista o somatotopie: dinspre anterior spre posterior -> coccigian-sacral-lombar-toracal-cervical (CSLTC) ; la nivelul puntii lemniscul medial se plaseaza orizontal iar somatotopia este, de la dreapta la stanga -> coccigian-sacral-lombar-toracal-cervical (CSLTC).
Lemniscul medial ajunge in talamus in nucleul ventral posterolateral (NVPL).
4) Neuronul 3 - este in talamus, in nucleul ventral posterolateral, unde membrele inferioare se proiecteaza lateral, iar membrele superioare se proiecteaza medial, aria cea mai intinsa fiind ocupata de proiectia mainii. Toate proiectiile sunt contralaterale, cu exceptia regiunii bucale.
5) Zona de proiectie corticala - este in aria somestezica primara, unele fibre trecand si in regiunea precentrala.
* Exista o maladie (Tabes -> sifilis tertiar) care afecteaza cordoanele posterioare si ii da bolnavului nesiguranta in miscari active (ataxie cerebeloasa) si nu isi recunoaste pozitia membrelor.
21. Calea sensibilitatii proprioceptive de control a miscarii
Sensibilitatea proprioceptiva de control are 3 tracturi:
- tractul spinocerebelos posterior, direct (Flechsig)
- tractul spinocerebelos anterior, incrucisat (Gowers)
- fasciculul cuneocerebelos.
1) Receptorii acestei sensibilitati sunt: fusurile neuromusculare, corpusculii Pacini mici, terminatiile nervoase libere.
2) Protoneuronul - este localizat in ganglionul spinal, iar axonul este de dimensiuni mijlocii, rizomerul fiind egal cu mielomerul plus 6-7 segmente medulare.
3) Deutoneuronul - este situat in mai multi nuclei:
a) pentru tractul spinocerebelos posterior isi are originea in nucleul toracic (lama 7 Rexed) intins intre C8 - L2; dupa sinapsa cu deutoneuronul, axonul trece in cordonul lateral opus, apoi urca la nivelul bulbului unde este situat ventral de nucleul tractului spinal al trigemenului si dorsal de piramida bulbara. Prin pedunculul cerebelos inferior (PCI) de aceeasi parte, ajunge la paleocerebel sub forma de fibre muschioase, in vermisul anterior si in regiunea paravermiana a emisferelor cerebeloase.
Aceste fibre au rol in coordonarea contractiilor individuale ale muschilor si in coordonarea miscarilor posturale.
b) pentru tractul spinocerebelos anterior isi are originea in lamele 5, 6, 7 Rexed din cornul posterior. Fibrele secundare ale deutoneuronului se incruciseaza in proportie de 90% trecand in cordonul lateral opus, pentru a forma tractul spinocerebelos anterior in care vor intra si 10% fibre ipsilaterale. Ajung in bulb, punte, mezencefal, inconjura pedunculul cerebelos superior (PCS), si prin valul medular superior ajung in cerebel.
Acest fascicul are rol in sinergia miscarilor voluntare.
c) fasciculul cuneocerebelos aduna informatii de deasupra lui C8, fibrele intra in maduva si ajung la deutoneuron, care este in nucleul cuneat accesor (Von Monakov) de la nivelul bulbului, iar axonul lui formeaza fasciculul cuneocerebelos care ajunge la cerebel prin fibrele arcuate externe dorsale, pe calea pedunculului cerebelos inferior ipsilateral, si se termina in aria membrului superior.
Se considera ca nucleul accesor este o continuitate a celui toracic.
Acest fascicul asigura corelatia membrelor superioare cu cele inferioare in timpul executarii unor miscari.
* Calea proprioceptivitatii pentru cap si fata isi are receptorii in muschii masticatori, pielosi, in dinti, gingii, muschi extrinseci ai globului ocular; protoneuronul se afla in nucleul mezencefalic al trigemenului, ale carui prelungiri se duc spre nucleul motor al trigemenului si in formatiunea reticulara mezencefalica.
22. Calea sensibilitatii interoceptive
Stimulul este fie spasmul la nivelul unui viscer cavitar, fie distensia sau tractiunea, iar aferenta merge atat pe nervi vegetativi cat si somatici.
1) Receptorii - sunt terminatiile nervoase libere
2) Protoneuronul - se gaseste in ganglionul spinal si cei ai nervilor cranieni; axonii acestui protoneuron sunt amielinici sau slab mielinici
3) Deutoneuronul - este in nucleul de origine al sistemului spinotalamic si in portiunea vegetativa a substantei intermediare; axonii deutoneuronului iau o cale spinoreticulotalamica, dau colaterale la talamus si ajung in nucleul ventral posterolateral sau in nucleii talamici difuzi unde se gaseste cel de-al treilea neuron
4) Zona de proiectie corticala - este in aria somestezica, in girus cinguli si in aria somatomotorie
Prima particularitate a durerii viscerale este iradierea ei spre arii cutanate, la distanta de organul respectiv, si acest lucru se numeste durere raportata. Explicatiile durerii raportate sunt:
- fenomenul de convergenta in caile spinotalamice (convergenta de 10/1 a fibrelor periferice fata de o fibra spinotalamica)
- iradierea influxului in fibrele alaturate
- impulsurile dureroase care vin de la un organ bolnav scad pragul de excitabilitate al neuronilor somatici vecini, si sensibilitatea somatica ajunsa la acesti neuroni sensibilizati, chiar sub pragul dureros, este transmisa la centrii superiori si interpretata gresit ca durere periferica
- procesul de facilitare corticala: proiectiile dureroase viscerale pe scoarta cerebrala permit receptionarea impulsurilor cutanate sub pragul dureros ca senzatii dureroase false.
Stimulii durerii sunt: mecanici, chimici (bradikinina, histamina, prostaglandine, potasiu, acizii, enzime proteolitice), temperatura (mai mare de 45°, frigul). Proiectia durerii este mai redusa in aria somestezica principala si mai puternica in aria somestezica secundara.
Mediatorul intre protoneuron si deutoneuron in calea interoceptiva este substanta P (descoperita de Von Euler, este un polipeptid cu 11 aminoacizi sintetizat de neuroni din ganglionii spinali) a carei eliberare poate fi blocata presinaptic de enkefaline si b-endorfine produse de neuronii intercalari din lama 2 Rexed, deci exista un mecanism intrinsec de diminuare a durerii numit mecanism de poarta de control a stimulilor ce conduc durerea spre sistemul nervos central.
Exista un sistem descendent de supresie a durerii, cu localizarea in substanta reticulata din mezencefal, in substanta cenusie periapeductala si in nucleul dorsal al rafeului de unde pleaca descendent fibre reticulospinale serotoninergice, care ajung la neuronii lamei 2 Rexed ce vor secreta enkefaline si b-endorfine; daca acest sistem este activat, durerea este perceputa mai putin.
Exista in organism organe care nu au receptori de durere: parenchim hepatic, endocard, parenchim pulmonar, creier - cu exceptia meningelui.
23. Calea sensibilitatii exteroceptive, proprioceptive de la nivelul capului (+gat)
Au aceeasi inlantuire neuronala, receptori si proiectie ca restul cailor ascendente.
a) Caile exteroceptive sunt :
- tactila epicritica
- tactila grosiera (protopatica)
- termoalgezica
1) Receptorii: terminatii nervoase libere, discuri Merkel, corpusculi Meissner, Krause, Pacini si Ruffini, care sunt situati in tegumentul regiunii capului, gatului si fetei.
2) Protoneuronul: se gaseste pe traiectul ganglionilor senzitivi ai nervilor cranieni (ganglionul trigeminal Gassel, ganglionul geniculat al nervului facial si ganglionii inferiori ai nervilor glosofaringian si vag). Neuronii din acesti ganglioni au aceeasi structura, fiind pseudounipolari, prelungirile lor dendritice ajung la receptori iar cele axonale ajung in trunchiul cerebral prin nervii cranieni.
3) Deutoneuronul: se gaseste in trunchiul cerebral la nivelul nucleilor senzitivi ai nervului trigemen (nucleul senzitiv superior din punte - in el ajung informatii tactile epicritice; nucleul tractului spinal al nervului trigemen din bulb - in el ajung informatii tactile protopatice si termoalgezice).
Acesti nuclei au o somatotopie, ramurile nervului trigemen sfarsesc in acesti nuclei astfel:
-> nervul oftalmic in partea anterioara
-> nervul maxilar la mijloc
-> nervul mandibular in partea posterioara
Asezare: in trunchi acesti nuclei sunt postero-lateral, la nivelul calotelor bulbara si pontina. Datorita faptului ca aferentele nucleilor aduse de nervul trigemen patrund numai la nivelul puntii, exista diferente intre marimea nucleilor si grosimea fibrelor ce ajung la ei (inferior - nucleii sunt mai mari iar fibrele mai putine; superior - nucleii sunt mai mici si fibrele sunt mai multe).
Axonii deutoneuronului formeaza fasciculul trigemino-talamic, sau lemniscul trigeminal, care are 2 parti:
A. Fasciculul trigemino-talamic anterior: este mai gros si are originea in nucleul tractului spinal al nervului trigemen. Acest fascicul se aseaza posterior de lemniscul medial, cu care ajunge la talamus.
B. Fasciculul trigemino-talamic posterior: este mai subtire si are originea in nucleul senzitiv superior din punte (conducand sensibilitatea epicritica). Acest fascicul se aseaza in formatia reticulara a trunchiului, lateral de fasciculul longitudinal medial (FLM).
Pentru ambele fascicule axonii sunt decusati.
4) Neuronul 3: este talamic si se gaseste in nucleul ventral postero-medial (NVPM)
5) Zona de proiectie corticala: se afla la baza girului postcentral, in homunculus senzitiv.
b) Caile proprioceptive.
1) Receptorii: corpusculi tendinosi Golgi, terminatiile nervoase libere, corpusculi Ruffini, corpusculi Pacini mici, care se gasesc in muschii masticatori, globi oculari, periost alveolar, articulatie temporo-mandibulara.
Studiile facute la om demonstreaza prezenta protoneuronului in diencefal (in nucleul tractului mezencefalic al trigemenului, cu aceeasi somatotopie ca a nucleului inferior). Alte studii demonstreaza prezenta protoneuronului in ganglionul trigeminal si a deutoneuronului in nucleul tractului mezencefalic al trigemenului.
Nervii glosofaringian si vag aduc informatii exteroceptive si interoceptive in plus fata de nervul trigemen.
Nervul glosofaringian -> aduce informatii exteroceptive de la fata posterioara a valului palatin, mucoasa faringiana, tuba auditiva, ureche medie si antrum mastoidian
a) Protoneuronul: se gaseste in ganglionul superior al nervului glosofaringian
b) Deutoneuronul: se gaseste in nucleul senzitiv superior al nervului trigemen.
-> aduce informatii visceroceptive de la sinusul carotic
a) Protoneuronul: se gaseste in ganglionul inferior al nervului glosofaringian
b) Deutoneuronul: se gaseste in nucleul dorsal senzitiv al nervului glosofaringian din bulb.
Nervul vag -> aduce informatii exteroceptive de pe peretele posterior al meatului acustic extern, fata mediala a pavilionului urechii (zona Ramsey-Hunt), mucoasa laringo-faringelui, mucoasa laringelui
a) Protoneuronul: se gasestein ganglionul superior al vagului
b) Deutoneuronul: se gaseste in nucleul tractului solitar si nucleii senzitivi ai nervului trigemen.
-> aduce informatii interoceptive din teritorii intinse
a) Protoneuronul: se gaseste in ganglionul inferior al vagului
b) Deutoneuronul: se gaseste in nucleul dorsal senzitiv al nervului vag.
24. Fascicule de asociatie in maduva
Aceste fascicule sunt formate din prelungirile interneuronilor care fac legatura intre segmentele medulare supra- si subiacente, ipsi- si contralateral, uneori chiar bilateral fara sa paraseasca maduva.
Pentru cordoanele laterale si anterioare, aceste fascicule formeaza fasciculele proprii ale maduvei, situate imediat in vecinatatea substantei cenusii. Cordonul posterior are mai multe fascicule de asociatie, si situate la distanta de substanta cenusie.
25. Formatia reticulata a trunchiului cerebral, asezare, generalitati
Reprezinta o matrice neuronala prin ochiurile careia trec fascicule si nuclei specifici. Aceasta formatie se intinde din partea superioara a maduvei pana in regiunea subtalamica si este formata din mase neuronale multiple, organizate in grupuri de nuclei, si o retea imensa de fibre dispuse in toate sensurile.
Nucleii formatiei sunt impartiti in 3 grupuri : centrali, lateral si paramedian, reticulari mediani.
26. Nucleii centrali (mediali) - fibre ascendente
1) Nucleii centrali sunt in numar de 6 si se gasesc :
- in bulb: nucleii ventral si gigantocelular
- in punte: nucleii pontin caudal, pontin oral si reticulat al tegmentului pontin
- in mezencefal: nucleul reticular mezencefalic.
Acesti nuclei sunt traversati si impartiti de tractul central al calotei in 2 zone:
- laterala (senzoriala) - care primeste informatii nespecifice de la fasciculele spinotalamice; de la nucleul tractului solitar cu informatii de la nervii facial, glosofaringian si vag; de la lemniscul trigeminal cu informatii de la cap si gat; si de la nucleii acustici si vestibulari.
- mediala (efectorie) - de la care pornesc 2 grupuri de curenti: ascendenti si descendenti.
A) Curentii ascendenti folosesc 2 cai :
- calea talamica reprezentata de sistemul talamic difuz (nucleii intralaminari) spre hipotalamus, pentru mentinerea homeostaziei, sau spre neostriat (nucleii bazali ai emisferelor cerebrale) si cortex
- calea extratalamica ce ocoleste talamusul, traversand regiunea subtalamica si capsula interna, spre cortexul limbic.
Ambele cai trimit informatii nespecifice cortexului prin sistemul fibrelor ascendente activatoare corticale (sistemul reticulat activator ascendent - SRAA). Acest sistem determina starea de alarma, vigilenta si starea de veghe. Acestea reprezinta o conditie necesara pentru receptionarea stimulilor specifici adusi de cai specifice, si pentru realizarea reflexelor trunchiului cerebral.
27. Sistemul S.R.A.A.
Ambele cai ale fibrelor ascendente din nuclei reticulari centrali trimit informatii nespecifice cortexului prin sistemul fibrelor ascendente activatoare corticale (sistemul reticulat activator ascendent - SRAA). Acest sistem determina starea de alarma, vigilenta si starea de veghe. Acestea reprezinta o conditie necesara pentru receptionarea stimulilor specifici adusi de cai specifice, si pentru realizarea reflexelor trunchiului cerebral.
28. Somnul
SOMNUL este un proces activ rezultat prin 2 modalitati:
-> prin suprimarea si abolirea activitatii sistemului reticulat activator ascendent (dezactivare pasiva reticulata)
-> prin stimularea unor structuri care induc somnul (dezactivare activa).
Somnul se caracterizeaza prin 2 stari:
a) somnul de baza, care reprezinta 70-80% din timpul de somn si care la randul sau se caracterizeaza prin: este superficial, mioza, pastrarea tonusului musculaturii cefei, pastrarea activitatilor reflexe medulare, electroencefalograma este caracterizata prin unde lente corticale.
b) somnul paradoxal, care reprezinta 20-30% din timpul de somn si se caracterizeazaprin: este profund, midriaza, abolirea tonusului muscular si a reflexelor spinale, vise, miscari rapide ale globilor oculari (50-60/min.), modificari vegetative (hipotensiune, bradicardie, modificari respiratorii, erectie).
Somnul profund intervine in valuri de 10-15 minute, ce se repeta periodic.
Mecanisme ce induc somnul
Exista o ritmicitate in declansarea acestor mecanisme (ritm nictemeral):
a) Se produc salve de impulsuri care pornesc din nucleii bogati in serotonina ai rafeului bulbar si pontin, care suprima activitatea sistemului reticulat activator ascendent, determinand somnul superficial.
b) Serotonina secretata de nucleii rafeului stimuleaza neuronii din locus ceruleus, neuroni bogati in norepinefrina si monoaminoxidaza, care determina o noua salva de impulsuri si intrarea in somn profund.
Cand aceste mecanisme isi epuizeaza efectul, stimuli specifici dar si nespecifici (transmisi de sistemul reticulat activator ascendent) determina revenirea la starea de veghe.
Leziuni ale nucleului rafeului determina insomnia totala. Leziuni totale de locus ceruleus determina abolirea somnului profund.
29. Nucleii centrali (mediali) - fibre descendente
1) Nucleii centrali sunt in numar de 6 si se gasesc :
- in bulb: nucleii ventral si gigantocelular
- in punte: nucleii pontin caudal, pontin oral si reticulat al tegmentului pontin
- in mezencefal: nucleul reticular mezencefalic.
Acesti nuclei sunt traversati si impartiti de tractul central al calotei in 2 zone:
- laterala (senzoriala) - care primeste informatii nespecifice de la fasciculele spinotalamice; de la nucleul tractului solitar cu informatii de la nervii facial, glosofaringian si vag; de la lemniscul trigeminal cu informatii de la cap si gat; si de la nucleii acustici si vestibulari.
- mediala (efectorie) - de la care pornesc 2 grupuri de curenti: ascendenti si descendenti.
B) Curentii descendenti merg spre maduva formand fasciculele reticulo-spinale lateral si medial.
a) Fasciculul reticulo-spinal lateral se gaseste in partea anterioara a cordonului lateral medular, fibrele sale terminandu-se pe lamele Rexed 6, 7, 9. Acest fascicul are efect stimulator pe muschii flexori si efect inhibitor pe muschii extensori.
b) Fasciculul reticulo-spinal medial se gaseste in cordonul anterior, lateral de tractul cortico-spinal anterior. Fibrele sale se termina pe lamele Rexed 7, 8, 9, si are efecte inverse decat fasciculul lateral.
30. Nucleii reticulari lateral si paramedian
a) Nucleul reticulat lateral se gaseste postero-lateral de oliva bulbara. Primeste informatii extero-, si proprioceptive aduse pe calea fasciculelor spinotalamice, corticoreticulare, spinoreticulare si de la nucleul rosu.
Eferentele sunt spre: arhicerebel (vermis si regiunea paravermiana), nucleii fastigiali, fasciculul uncinat care ocoleste pedunculul cerebelos superior si reintra in cel inferior, nucleii paramedian si gigantocelular.
b) Nucleul paramedian trimite eferente din nou prin pedunculul cerebelos inferior spre cerebel.
Acesti 2 nuclei apartin unui circuit inhibitor cortico-reticulo-cerebelo-reticulo-spinal.
31. Nucleii reticulari mediani
a) Nucleul rafeului bulbar si pontin
b) Nucleii perihipoglosali: nucleul intercalat al lui Staderini, nucleul sublingual Rolles, nucleul prepozitus hipoglos, nucleul paramedian dorsal.
c) Nucleul dorsal al tegmentului mezencefalic
Aferente: -> de la hipotalamus si sistemul limbic prin fasciculul medial al creierului anterior (FMCA)
-> fasciculul longitudinal dorsal
-> fasciculul retroflex
-> fasciculul mamilo-tegmentar
Eferente: spre nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral si spre sistemul limbic prin fasciculul longitudinal dorsal (FLD).
Aceste 3 mari grupe de nuclei intervin in mecanismele de integrare vegetativa astfel:
- Grupul 1 -> intervine in mecanismele senzoriale de somn-veghe
- Grupul 2 -> sunt nuclei motori extrapiramidali care asigura controlul cerebelos
- Grupul 3 -> sunt nuclei vegetativi care asigura legatura dintre hipotalamus, sistemul limbic si nucleii trunchiului cerebral.
32-50
32. Bulbul rahidian-config ext
Fata antero-lat trunchi :
-santurile descrise la fata ventrala a maduvei s econtinua si la acest nivel ; pe linia mediana gasim fisura mediana ant (intrerupta inf de decusatia piramidala ;sup, la intersectia cu sanstul bulbo-pontin prezinta foramen caecum, o depresiune triunghiulara)
-de-o parte si de alta a fisurii mediane se gasesc 2 proeminente verticale = piramidele bulbare-contin tracturile piramidale ; prezinta o extremitate sup mai voluminoasa deasupra careia, in santul bulbo-pontin, are orig aparenta n VI
-piramidele bulbare sunt delimitate lat de santurile lat ventrale/preolivare, unde re orig aparenta n XII, situata pe aceeasi linie cu radacinile ventrale ale primilor n cervicali
-lat de santurile lat ventrale se gasesc 2 proeminente = olivele bulbare- alingite in sens vertical, contin in profunzimea lor complexul nuclear olivar
-olivele sunt delimitate post de santurile lat dorsale/retroolivare - orig aparenta n IX,X,XI
-sup de oliva, in santul bulbo-pontin, se gaseste foseta supraolivara-orig aparenta n VII s VIII
Fata post trunchi
-etajul bulbar are 2 parti: -extraventriculara/inf - config asem maduvei
-intraventriculara - trigonul bulbar al fosei romboide
-partea extraventriculara este cuprinsa intre santurile lat dorsale bulbare(continuarea celor din maduva);intre ele si santul median dorsal se gasesc tracturile gracil si cuneat separate prin santul intermediar
-fasc Goll si Burdach prezinta in partile lor sup proeminente det de nucleii gracil si cuneat= tubercul gracil respectiv cuneat
-tractul gracil se termina intr-o proeminenta alungita = clava (extremitatea caudala a tuberculului gracil)
-intre fasc cuneat si orig bulbara n XI se gaseste tuberculum trigeminale/cinereum (coresp extremitatii craniale a nucleului tractului spinal al trigemenului)
33.Puntea,mezencefalul - config ext
Fata antero-lat trunchi:
-limitat inf de santul bulbo-pontin si sup de santul ponto-peduncular
-alungit in sens transversal;aspect striat datorita poz superf ale fibrelor ponto-cerebeloase
-pe linie mediana se gaseste santul bazilar (ocupat de tr bazilar)
-lat de acest sant se gasesc piramidele pontine care contin in profunzime tracturile corticospinale si nucleii pontini ;la unirea a 2/3 inf cu 1/3 sup se gaseste orig aparenta n V
-prezinta pe aceasta fata peducnulii cerebrali-divergenti sup, delimiteaza impreuna cu tracturile si chiasma optica fosa interpedunculara - in partea sa inf se gaseste subst perforata post - cu multe orif prin care patrund ram centrale ale a cerebrale post
-pe fata mediala a peducnulilor, in santurile n oculomotori isi au orig aparenta n oculomotori
-fiecare peduncul cerebral este delimitat de cate un sant medial si lat
Fata post trunchi:
-formeaza trigonul pontin al fosei romboide
-prezinta lama cvadrigemina - formata din cele 2 perechi de coliculi (2 sup si 2 inf) despartiti prin santul cruciform; santul long al santului cruciform se largeste sup si va cuprinde gl pineala, iar extremitatea inf se continua cu fraul valului medular sup; lat de el s egaseste orig aparenta a n IV
-fiecare colicul se continua supero-lat spre copii geniculati cu bratele coliculilor sup (intre coliculul sup si cpul geniculat lat) si inf (intre coliculul inf si cpul geniculat medial);bratele sunt despartite printr-un sant interbrahial.
34.Ventriculul IV
-repr o cavitate asezata intre fata post a trunchiului si cerebel, aparuta prin largirea canalului ependimar
Prezinta:
-cel inf coresp deschiderii canalului central
- Cel sup se continua cu apeductul cerebral Sylvius
FOSA ROMBOIDA
-formata din 2 triunghiuri, unul inf bulbar si sunul sup pontin, despartite prin striile medulare ale vent IV (benzi fine de subst alba situate transversal)=fibre cohleoreticulare cu orig in nucleul reticular dorsal, situat pe fata dorsala bulb
-prezinta pe linia mediana un sant median care o imparte in 2 jum simetrice
-de-o parte si de alta a santului median se gaseste cate o proeminenta alungita =eminenta mediala, delimitata lat de santul limitant-cuprins intre 2 fosete,una sup si una inf
a) trigonul n XII (aripa alba int) -cu varful inf, impartita d eun funicul vertical in 2 reg:
-mediala - are in profunzime nucleul n XII
-lat - aria plumiformis - contine in profunzime nucleul intercalat al lui Staderini
b) trigonul n X (aripa cenusie) - cu varful sup, impartita de o creasta oblica (funiculum separans) in 2 reg:
-supero-mediala - contine in profunzime nucleul dorsal al vagului
-inf - repr de aria postrema - coresp polului sup al nucleului cuneat
c) aria vestibulara (aripa alba ext) in unghiul lat, are in profunzime nucleii vestibulari; prezinta sup in reg pontina tuerculul acustic = o proeminenta det de nucleul cohlear dorsal
a)coliculul facialului - portiune mai voluminoasa a eminentei mediale ce coresp nucleului n VI si genunchiului intern al n VII
b) fovea superior - extremitatea sup a santului limitant, coresp nucleului motor al n V
c) locus coeruleus - zona mai pigmentata, lat de fovea superior, coresp nucleului coeruleus
TAVANUL VENTRICULULUI IV
Alcatuit din 3 parti (de sus in jos):
-intins intre cei 2 pedunculi cerebelosi sup
-se continua cu subst alba cerebeloasa
-fata post acoperita de lingula vermiana
-varful valului ajunge la coliculii cvadrigemeni sup sub forma fraului valului medular sup
-apartine vermisului cerebelos
-vermisul prezinta o depresiune = recesul median dorsal al ventricululu
-format de epiteliul ependiar si panza choroidiana a ventr IV
Panza: -este formata dintr-o foita dubla a piei mater
-se insinueaza intre spatiul dintre cerebel si tavanul ventr IV
-forma triunghiulara
-se insera lat pe marg mediale ale pedunculilor cerebelosi inf la niv unor creste albe = teniile ventr IV, iar inf se continua cu o lama de subst cenusie = obex, ce acopera unghiul inf al ventr.
-intre cele 2 foite se gasesc plexurile vasculare coroidiene ce iau aspectul lit "T"
-prezinta 3 orificii de comunicare intre cavitatea ventr IV si psatiul subarahnoidian :
35.Clasificarea nucleilor trunchiului
Subst cenusie este organizata in 3 categ de grupe nucleare:
+ sub 36
36.Nucleii echivalenti ai trunchiului
-dispusi in coloane:
COLOANELE SENZITIVE - formate din nucleis enzitivi ce contin deutoneuronul cailor senzitive pt cap si gat:
-corespunde capului cornului post
-formata din: - nucleul tractului spinal al n V- in bulb (ajung sensib tactila protopatica si termoalgezica)
-nucleul senzitiv sup al n V - in punte (ajunge sensib tactila epicritica)
-nucleul tractului mezencef al n V - in mezencef (ajunge sensib proproceptiva constienta/kinestezica)
-somatotopie topografica: n oftalmic ajunge in partea lor ventrala, n maxilar la mijloc, n mandibular in partea lor dorsala
-coresp cornului post
-formata din: -nucleii vestibulari - in bulb si punte (sub aria vestib a fosei romboide, primesc fibrele primare ale n vestibular si fibre cerebelovestibulare directe si indirecte=fasc uncinat Russell)
-nucleii cohleari ventrali si dorsali - in punte (cel ventral primeste maj aferentelor acustice, cel dorsal formeaza tuberculul acustic al fosei romboide, primeste putine aferente cohleare)
-coresp zonei vegetative receptoare
-formata din: -nucleii dorsali senzitivi ai n IX si X - in bulb (la n IX ajung info interoceptive de la vase de sange si sinus carotic; la n X ajung info interoceptive din teritoriile de inervatie)
-coresp bazei cornului post
-formata din: -nucleul tractului solitar (partea sup a sa este mai dezvoltata = nucleul gustativ Nageotte, la care ajung fibre gustative aduse de n VII, IX si X)
COLOANELE MOTORII
-coresp zonei vegetative efectorii medulare
-formata din: -nucleul dorsal al vagului - in bulb
-nucleul salivator inf al n IX - in bulb
-nucleul salivator sup al n VII - in punte
-nucleul lacrimo-muco-nazal - in punte
-nucleul accesor al n III Edinger-Westphal - in mezencef
-coresp capului cornului ant
-inerveaza musculatura cu orig in arcurile branhiale
-formata din: -nucleul ambiguu =orig fibrelor motorii ale n IX, X si accesor bulbar (in profunzimea subst reticulate bulbare, pulul inf coresp decusatiei lemniscale, poulu sup coresp 1/3 sup a complexului olivar; are 3 segmente: cranial-inerveaza m stilofaringian, mijl-pt restul m faringelui,m cricotiro si m striata a esofagului, inf- pt m laringe si o parte din m valului palatin)
-nucleul motor al n VII - in punte (alc din 4 grupe nucleare: dorsomedial- pt m auriculari si occipital, ventromedial-pt m stapedius si platysma, intermediar-pt m orbicular ochi, frontal, corrugator supercilii si zigomatic, lat - pt m buccinatori si orolabiali)
-nucleul masticator al n V - in punte - pt m maseter, temporal,pterigoidieni, tensor al timpanului, tensor val palatin,milohio si pantece ant digastric
-coresp bazei cornului ant
-inerveaza musculatura provenita din somitele cefalice
-formata din: -nucleul n XII - in bulb (inerveaza m limbii cu exceptia palatoglos si stiloglos; are in jur nuclei perihipoglosali: intercalat, prepositus si Roller)
-nucleul n VI - in punte - (pt m drept lat al gl ocular)
-nucleul n IV - in mezencef - (cel mai mic dintre nucleii n cranieni, pt m oblic sup al gl ocular)
-nucleul n III -in mezencef - (alc din nucleii: dorsal-pt m drept inf de aceeasi parte, intermediar- pt m oblic inf de aceeasi parte, medial-pt m drept sup de partea opusa, ventral-pt m drept medial de aceeasi parte, centrocaudal-pt m ridicator pleoapa sup)
37. Nuclei olivari bulbari
-mai nou filogenetic
-in partea antero-lat a caloteo bulbare,lat de pir bulbara,in jum sup bulb
-inconj de subst alba -formeaza amiculum =terminatiile tractului central al tegmentului
-format din 2 lame de subst cenusie-ventrala si dorsala
CONEXIUNI
AFERENTE :
ascendente :
Descendente:
EFERENTE:
-decuseaza pe linie mediana, patrund prin PCI in cerebel si se termina ca fibre agatatoare (majoritatea) sau muschioase
-fibrele cu orig in nucleii olivari accesori se proiecteaza pe scoarta paleocerebel
-fibrele cu orig in nucleul olivar princ ajung pe scoarta neocerebelului
38.Nucleii gracil si cuneat
39.Nucleii senzitivi ai trigemenului - vezi sb 36
40.Nucleul rosu
forma ovoidala,ocupa partea centrala a calotei mezencef in jum sa sup
-vasc abundenta si multi pigmenti de fier
-la limita cu subtalamusul prezinta o strangulare det de fasc retroflex (habenulo-interpeduncular)
-traversat in partea mediala de fibrele n oculomotor
-citologic are 2 portiuni:
-neuroni voluminosi ale caror prelungiri formeaza tarctul rubrospinal
-aferente de la nucleul dintat cerebelos
-neuroni mici,stelati,bogati in pigment galben-roscat
CONEXIUNI
AFERENTE:
-se continua cu fibrele rubrospinale (pt membrul sup-ajung la partea dorsala a nucleului rosu, apoi la maduva cervico-toracala; pt membrul inf ajung in partea ant a nucleului si apoi in maduva lombo-sacrala)
EFERENTE:
Nucleul rosu=releu pt impulsuri striate si cerebeloase spre maduva si pt impulsurile corticale spre cerebel si maduva
-rol in distributia normala a tonusului musc
-intervine si in coord miscarilor automate+semiautomate si in sinergizarea miscarilor cpului
-leziunea unilaterala det indromul Benedikt-tulb motorii involuntare de partea opusa (tremor,ataxie,miscari coreiforme) si tulb oculomotorii de aceeasi parte
41.Substanta neagra
-cel mai voluminos nucleu mezencef, a carui extremitate sup ajunge pana in reg subtalamica, langa gl pallidus, iar transversal se intinde inrtre cele 2 fete ale pedunculului cerebral, la limita dintre bazis (picior) si calota mezencef
-forma semilunara cu concavitatea post
-partea mediala este traversata de fibrele n III
-2 parti distincte:
-contine neuroni dopaminergici, bogati in pigment melanic-prin sursa de proiectii dopaminergice pt cpul striat
-partea preponderent eferenta a subst negre
-neuroni mari fara pigment melanic, dispusi in retea
-aferente de la pars compacta si alte struct nevraxiale
-contine multi mediatori chimici:GABA,subst P,enkefaline
-partea preponderent aferenta a subst negre
CONEXIUNI
AFERENTE:
-se desprind din ansa lenticulara
-Transporta GABA-actiune inhib
-sinapsa in pas reticulata
EFERENTE:
-travereseaza reg subtalamica, bratul post al capsulei int (fibre in pieptene), gl pallidus si ajung la nc caudat si putamen
-sinapse dopaminergice in cpul striat
-se formeaza o bucla inchisa de feedback, strio-nigro-striata cu rol in reglajul sintezei de dopamina
Subst neagra intervine in coord miscarilor asociate - balans membre sup in mers, sau expresia fetei legata de limbaj. Dopamina este sintetizata in partea compacta dorsala din precurosrul L-Dopa, si depozitata prin intermediul eferentelor in mai multe reg ale encefalului, in special la niv neostriatului. Lezarea acestuia det acumularea dopaminei in neuronii subst negre, rezultand in cromatoliza lor. Este intrerupt astfel dublul circuit inhib dintre neostriat si subst neagra- aparitia tulb motorii caract maladiei Parkinson si coreei Huntington.
42. Coliculii cvadrig sup
43. Coliculii cvadrig inf
44. Vascularizatia trunchiului
ARTERIALA
ram cu orig in:
-a vertebrale
-ram spinale din a vertebrale
-a cerebeloasa postero-inf
-tr bazilar
-a cerebeloasa inf-ant
-a cerebeloasa sup
-a cerebeloasa post
din ele se desprind pt fiecare etaj cate 3 grupuri de ram:
-a paramediane - scurte
-a circumferentiale scurte -ajung pe fete lat trunchi
-a circumferentiale lungi - inconjoara fetele lat ale trunchiului
VASC BULB
-in segmentul sup provin din a vertebrale sau din tr bazilar
-iriga o zona triunghiulara ce cuprinde piramidele bulbare,lemniscul medial si nucleul n XII
-in segmentul inf se desprin din a cerebeloasa postero-inf
-iriga partea lat a bulbuui intre traiectul n XII si fasc cuneat
-sup provin din a cerebeloasa postero-inf si iriga segmentul sup al PCI
VASC PUNTE
-iriga tractul piramidal, nucleii pontini, fibrele pontocerebeloase si partea paramediana a lemniscului medial
VASC MEZENCEF
-iriga nucleul n III, nucleul rosu si segmentul medial al subst negre
-formeaza pedunculul vascular retromamilar
-iriga partea lat a tegmentului mezencef si cea mai mare parte a subst negre
-iriga partea post si mediala a coliculilor cvadrig
DRENAJ VENOS
3 grupe:
45. Nuclei vegetativi in trunchi - vezi sb 36
46.Nuclei somatomotori in trunchi - vezi sb 36
47. Nuclei branhiomotori in trunchi - vezi sb 36
48. Lemniscul medial
49.Fasc de asociatie la niv trunchiului
50.Meningele spinale
Dura mater spinala (pahimeningele)
-coresp stratului int al durei mater cerebrale, deoarece vertebrele, spre deoseb de oasele cutiei craniene,au periost propriu
-culoare alba stralucitoare,alc din tes conj dens
-intre ea si peretele osos se delimit spatiul epidural plin cu tes adipos, in care exista plexul venos vertebral int
-inervata senzitiv de ram menigeale desprinse din n spinali
-da prelungiri tubulare ce invelesc radacinile n spinali cand trec prin gaurile intervertebrale sau de conjugare
-se continua sup cu dura mater cerebrala-insertii pe marg gaurii occ mari si inf in fund de sac, invelind elementele cozii de cal, si se continua ca o teaca in jurul filum terminale, formand cu acesta lig coccigian
Arahnoida
-formeaza cu pia mater leptomeningele
-formata din tes conj fin avascular
-separata de dura prin spatiul subdural
-se continua pe mica distanta pe n spinali
-intre ea si pia mater-spatiul subarahnoidian cu LCR
Pia mater
-mai groasa si mai putin vasc decat pia mater cerebrala
-inveleste maduva de care adera intim partrunzand in santuri si fisuri, formand teci pt n spinali
-inf se prelungeste ca filum terminale
-alc din 2 straturi - intern:pia intima (adernta la tes nervos,avasculara) si extern: epi-pia
-intre straturi, la niv fisurii mediane, se gaseste o banda de tes conj = linia plendens - contine a spinala ant
-de pe fetele lat pleaca expansiuni intre radacinile n spinali, formand lig dintat, alc din 21 arcade
