|
|
|
Depresiunea Zarandului
Situata Intre Muntii Codru-Moma spre nord-est si Muntii Zarandului spre sud, Depresiunea Zarandului are o forma triunghiulara si este larg deschisa spre vest. Spre est inainteaza mult facind legatura cu Depresiunea Beiusului si mai departe cu Depresiunea Brad-Sacarimb. Crisul Alb o strabate in lung.
Istoria geologica a Depresiunii Zarandului este aceeasi ca si a celorlalte depresiuni de pe marginea vestica a Muntilor Apuseni; in consecinta, formatiunile sedimentare care formeaza umplutura acesteia apartin tot intervalului Badenian-Pliocen (v. fig. 86).
In Depresiunea Zarand s-au pastrat pe largi suprafete produsle vulcanismului neogen, sub forma unor imense mase de piroclastite, care acopera in buna parte formatiunile sedimentare. Pe arii.mai restrinse se intilnesc si curgeri de andezite.
Badenianul a fost cercetat de E. Nicorici si I. Huica, care au stabilit succesiunea stratigrafica si au intregit inventarul paleontologic. Depozite badeniene afloreaza pe arii limitate; spre largul depresiunii se intilnesc pe dreapta Crisului Alb si in zona de margine, in regiunea localitatii Minisu de .Sus. In general, Badenianul este reprezentat prin depozite grosiere sau calcare de Leitha, la care se adauga intercalatii de tufuri si tufite. Succesiunea'de la Mrnisu de Sus incepe prin depozite grosiere cu stratificatie torentiala '(complexul grezos), dispus direct peste fundamentul cristalin> Acestea sint urmate de o alternanta de tufite si tufuri calcaroase (complexul calcaros). Dintr-un nivel de calcare grezoase se cunoaste o fauna cu Corbula .gibba, Chlamys cttgans, Ostrea digitalina, Scutella vindobonensis, Clypeaster altus etc. Este evidenta similitudinea cu fauna badeniana din Depresiunea Beiusului, incit se poate spune ca depozitele in cauza sint sincrone, apartinind Badenianului.
Sarmatianul afloreaza pe marginea sudica in regiunea Minisu de Sus- Chisinclia pina in regiunea Almas; pe marginea nordica a fost semnalat in regiunea localitatii Crocna si la Agrisu Mic. Sarmatianul prezinta o accentuata variatie de facies datorita interventiei eruptiunilor neogene. In general, se intilnesc marne si argile, iar subordonat calcare sau calcare oolitice. Tufitele si diatomitele adesea au un rol preponderent, iar piroclastitele, in unele zone, se individualizeaza ca un complex cartabil pe suprafete intinse.
In regiunea Minisu de Sus-Chisindia, in suita sarmatiana se pot deosebi trei complexe care se succed pe verticala (v. fig. 86). In baza suitei se individualizeaza un complex inferior predominant diatomitic de 30 - 40m. Este reprezentat printr-o alternanta de tufo-diatomite, tufuri, aglomerate andezitice, marne si gresii albicioase. De la diferite nivele ale complexului inferior provine o fauna de moluste cu Ervilia di&sita, Abra reflexa, M.ictra eichwaldi, Mohrensternia infiata etc. Peste complexul inferior diatomitic urmeaza un complex predominant pircclastic constituit din aglomerate, tufuri vulcanice si curgeri de lave. Urmeaza un complex detritic-calcaros format din calcare, marnocalcare, marne, luinasele si subordonat nisipuri si microconglomerate. Pe alocuri, acest complex se incheie cu un nivel de calcare oolitice. De la diferite nivele ale complexului superior s-a recolta o fauna cu Pirenela picta mitralis, Ervilia dissita dissita, Mactra eichwaldi, Abra reflexa, Tapes vitalianus, Mactra vitaliana etc. La aceasta se adauga o microfauna cu Porosononion subgranosum. Continutul paleontologic indica pentru cele trei complexe separate in regiunea Minisu de Sus-Chisindia virsta eosarmatiana pina la basarabian timpurie inclusiv.
Pliocenul in Depresiunea Zarandului nu prezinta nici o deosebire fata de acela din Depresiunea Beiusului. Aceeasi alternanta monotona de nisipuri si argile la care se adauga si cinerite se intilneste pe tot intinsul Depresiunii Zarand acoperind depozitele mai vechi; la rindul ei este acoperita spre vest de depozitele cuaternare.
Din punct de vedere tectonic, depozitele Depresiunii Zarandului nu prezinta nici o deformare, acestea fiind practic orizontale.
