|
|
|
Carpatii Meridionali situati la vest de Olt (grupele Parang si Retezat-Godeanu)
Limite: Valea Oltului (E), Cularul Timis-Cerna (V)
Caracteristici:
- altitudini peste 2000 m; altitudinile maxime depasesc 2500 m in M-tii Parang (2519 m) si M-tii Retezat (2509 m Vf. Peleaga);
aspect masiv datorita rocilor dure (sisturi cristaline);
- sunt foarte putin fragmentati;
- se desprind radiar din zona centrala;
- au cea mai mare intindere;
- relief carstic pe calcarele din muntii M-tii Mehedinti, Cernei si Valcan;
- relief glaciar in muntii Parang, Retezat, Godeanu (circuri si vai glaciare);
- exista o depresiune intramontana (Petrosani);
Subdiviziuni:
-Grupa Parang Grupa Retezat-Godeanu Depresiuni
- M-tii Parang (2519 m) - M-tii Valcan -Dep. Lovistei (pe Olt)
- M-tii Sureanu - M-tii Mehedinti - Dep.Hateg (pe Strei)
- M-tii Candrel - M-tii Cernei - Dep. Petrosani (pe Jiu)
- M-tii Lotrului - M-tii Godeanu
- M-tii Capatanii - M-tii Retezat(2509 m)
- M-tii Tarcu
Clima - relieful prin altitudine si orientarea culmilor introduce modificari locale: scaderi de temperatura si cresterea cantitativa a precip. o data cu nivelul altimetric
1. climat de munte
- temperaturi medii anuale de 2-6sC
- precipitatii abundente (800-1200 mm/an)
- vanturi puternice
2. climat alpin
- temperaturi medii anuale in jur de 0sC
- precipitatii de 1200-1400mm/an, mai ales sub forma de zapada
- perioade de inghet de 7-8 luni pe an
3. climat de depresiune
- inversiuni de temperatura
Apele
- Timisul, Cerna, Jiul (cu Motru si Gilort). Oltul (cu Cibin, Lotru si Oltet)
- lacuri glaciare: L. Bucura, L. Zanoaga (M-tii Retezat), L. Galcescu (M-tii Parang)
- lacuri de acumulare: Vidra (pe Lotru)
Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine. Specifice sunt doua zone: cea de padure si cea alpina.
a) Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m. Etajul fagului urca pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca pana la 1400 m. Etajul coniferelor este compus din molid, brad, pin si pe alocuri zada si se ridica pana la peste 1800 m.
Etajele nu sunt strict delimitate, formand paduri de amestec.
b) Zona alpina (etajul alpin) se intalneste la altitudini peste 1800 m; mai este numita si zona de "stepa rece" deoarece aici domina pajistile cu flori viu colorate; la partea inferioara se gasesc tufisuri de ienupar si jnepeni sau alti arbusti pitici, ca afinul si merisorul (etajul subalpin).
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.
Soluri : spodosoluri
