|
|
|
FAMILIARIZARE
1 ADITIV ANGISTATIC - se intelege o substanta adaugata unui produs petrolier in scopul ridicarii conductivitatii peste valoarea de 100 pS/m pentru a preveni acumularea de energie electrostatica.
2 ANALIZOR DE OXIGEN - un aparat fix sau portabil a carui functionare se bazeaza pe principiul campului magnetic, destinat sa masoare concentratia de oxigen dintr-un amestec de gaze.
3 ANTIEXPLOZIV - echipament electric ce este definit ca fiind antiexploziv si certificat ca atare atunci cand este inchis intr-o carcasa ce este capabila sa suporte in interiorul sau explozia gazelor de hidrocarburi in amestec cu aerul sau a altor amestecuri inflamabile de gaze. De asemenea echipamentul trebuie sa prevada aprinderea unui astfel de amestec in afara sa prin scanteie sau flama produse in urma unei explozii interioare sau ca rezultat al cresterii temperaturii in urma unei astfel de explozii interioare.
(TANK WASHING WATER)
4 APA DE SPALARE A TANCURILOR - este vorba de apa de mare incalzita la diverse temperaturi, trimisa sub forma de jeturi de spalare cu ajutorul masinilor de spalat pentru indepartarea depunerilor de pe suprafetele interioare ale tancurilor in vederea ambarcarii (unui nou produs) / incarcari unei noi partide de marfa sau pentru realizarea degazarii tank-ului.
5 ATMOSFERA EXPLOZIVA - atmosfera creata intr-un cargo-tank in care subzista concomitent cele 3 elemente ale riscului de explozie:
gaze de hidrocarburi;
oxigen in proportie convenabila;
o sursa de initiere (aprindere).
6 ATMOSFERA CONTROLATA - atmosfera existenta intr-un cargo-tank a carei concentratie de gaze de hidrocarburi sau oxigen se afla sub valorile de inflamare, astfel incat (a.i) atmosfera este neimflamabila.
7 ATMOSFERA INERTA - atmosfera ce nu este capabila sa initieze arderea sau explozia prin realizarea si mentinerea unei concentratii de O2 (oxigen) de sub 8%.
(TOO LEANE)
8 ATMOSFERA SARACA - neinflamabila = acea atmosfera incapabila de a sustine arderea sau explozia prin mentinerea deliberata a unei concentratii de gaze de hidrocarburi redusa.
9 APARAT PENTRU REANIMARE - echipament folosit la bordul tancurilor petroliere pentru asistenta medicala sau restabilirea respiratiei unei persoane gazate sau aflate intr-un mediu cu lipsa de O2 (oxigen).
10 AUTOAPRINDEREA - aprinderea unui material combustibil fara ajutorul unei scantei sau al unei flame atunci cand materialul atinge o temperatura ridicata la care combustia apare spontan si independent.
(CLEAN BALAST)
11 BALAST CURAT - apa de mare introdusa in cargo-tank-uri dupa descarcarea marfii si spalarea acestor tank-uri impreuna cu magistralele, tubulaturile si pompele aferente.
12 BALAST CONTAMINAT - balastul de apa introdus in cargo-tank-uri dupa declararea acestui drept balast curat.
13 CADERE LIBERA - scurgere nerestrictionata a lichidului intr-un cargo-tank.
(WATER FOG)
14 CEATA DE APA - o suspensie foarte fina de picaturi de apa ce apar in atmosfera unui tank la trecerea apei de la valori indicate (ridicate ale presiunii si vitezei de curgere a apei prin diverse ajutaje de pulverizare.)
(GAS FREE CERTIFICATE)
15 CERTIFICAT LIBER DE GAZE - un document eliberat de o persoana autorizata care atesta ca in momentul testarii unui tank, compartiment sau container, acestea au fost gasite fara amestecuri de gaze inflamabile (libera de gaze).
16 CLATIRE CU APA - spalare rapida efectuata cu apa dupa spalarea cu titei in scopul pregatirii cargo-tank-urilor pentru primirea balastului curat.
17 COMBUSTIE SPONTANA - aprinderea unui material produsa de o reactie chimica urmata de acumularea de caldura in interiorul acesteia.
(TOP OFF THE TANK)
18 COMPLETARE TANK - continuarea si completarea umplerii unui cargo-tank partial incarcat.
(CONTROL OF PUMPING)
19 CONTROL POMPARII - pe timpul operatiilor de descarcare la folosirea pompelor navei trebuie asigurat un control permanent al operatiei pentru respectarea parametrilor de pompare si verificare permanenta a etanseitatii instalatiei.
20 CREAREA PRESIUNII POZITIVE IN TANK-URI - in scopul asigurarii performantelor de pompare pe masura descarcarii unui cargo-tank este necesara compensarea pierderii presiunii pe aspiratie a pompei prin crearea unei presiuni suplimentare.
21 DECANTARE - prin decantare se intelege indepartarea apei eliberate de impuritati limpezita sub un amestec apa/petrol intr-un tank de reziduuri (SLOP TANK).
(BUTTER WORTH OPENING)
22 DESCHIDERE DE SPALARE - o deschidere de marimi standardizate practicate in puntea principala a tank-ului prin care se manevreaza masinile de spalare mobile de tip butter worth.
(DISCHARGING)
23 DESCARCARE MARFA - operatiune de golire cu ajutorul pompelor sau ejectoarelor a marfii, a hidrocarburilor, continute si transportate in cargo-tank-urile navei.
24 DEBALASTARE - golire a cargo-tank-ului.
25 ECHIPAMENT APROBAT - acel echipament al unui proiect ce a fost testat si aprobat de catre o autoritate cum ar fi un departament guvernamental sau o societate de clasificare. Autoritatea trebuie sa certifice faptul ca echipamentul este apt sa functioneze in conditii de siguranta in prezenta unor amestecuri inflamabile de gaze periculoase.
26 EJECTOR - un dispozitiv a carui functionare se bazeaza pe principiul tubului VENTURI ce mentine o aspiratie consta si continua la golirea tank-urilor.
27 TUBULATURA DE BALAST - permanent este conectata la aspiratia ejectorului iar agentul de actionare este, de regula, furnizat de o pompa de balast. Astfel balastul curat aspirat din tancuri este deversat peste bord impreuna cu agentul de actionare.
28 ELECTRICITATE STATICA - electricitatea produsa asupra unor materiale diferite prin contact fizic si separarea acestora.
29 EXPLOZIMETRU - un indicator de gaze combustibile ce permite stabilirea gradului de inflamabilitate al amestecurilor de gaze iar in unele variante dand posibilitatea de determinare a prezentei concentratiei de vapori de substanta toxica.
30 EXPLOZIA TANK-URILOR - daca un amestec de gaze de hidrocarburi de produse petroliere este aprins, flacara se va propaga rapid in amestec avand loc o crestere rapida a expansiunii gazelor urmate de cresterea valorii presiunii locale. In spatiile inchise "cargo-tank-uri" aceasta crestere a presiunii locale poate depasi la un moment dat valoarea rezistentei la rupere a unuia sau alteia din elementele constructive ale tank-ului. Acest moment coincide cu momentul de explozie a tancului.
31 FLACARA DESCHISA - orice flacara deschisa, focuri, material incandescent expus sau orice alta sursa deschisa de aprindere.
(WATER BOTTOM)
32 FUND DE APA - apa separata prin decantare din amestecuri rezultate din spalarea tank-urilor dupa eliberarea acestora de reziduuri petroliere.
(DIPS)
33 FUNDURI - resturi de produse ramase in cargo-tank-uri in partea finala a descarcarii, atunci cand in mod uzual inaltimea marfii (a produsului transportat) scade sub un metru.
34 GAZE DE PETROL - gaze degajate sau derivate din petrol. Principali constituenti ai gazelor de petrol sunt gazele de hidrocarburi iar cei secundari sunt hidrogenul sulfurat si alchilul de plumb.
35 GAS FREE - un tank este gas free (liber de gaze) atunci cand in acestea a fost introdusa o cantitate suficienta de mare de aer proaspat in scopul reducerii nivelului de inflamabilitate sau toxicitate. Operatiunea de gas free se executa in vederea incarcarii unei noi partide de marfa sau pentru vizita sau inspectia tank-ului, compartimentul sau containerul sau pentru efectuarea lucrului la rece sau la cald.
36 GAZE INERTE - gaze ce nu intretin arderea cum ar fi nitrogenul, azotul, CO2 (bioxidul de carbon) sau gaze provenite din procesele de ardere din caldari sau motoare cu ardere interna.
37 GRAVITARE - deplasare lichidelor in interiorul sau exteriorul tank-urilor prin simpla folosire a diferentelor de inaltime hidrostatica.
38 HIDROGEN - este un gaz usor, netoxic insa cu o inflamabilitate mult mai usor decat aerul se va acumula mereu la partea superioara a tanck-ului.
39 HIDROGEN SULFURAT - gaz inflamabil, este deosebit de toxic.
40 INDICATOR DE GAZ COMBUSTIBIL - este vorba de un instrument folosit pentru masurarea compozitiei amestecurilor de gaze de hidrocarburi si aer. Rezultatul masuratorii este exprimat in procente fata de limita inferioara de inflamabilitate.
41 INCARCARE DE PETROL VOLATIL - la incarcarea produselor volatile (ex. benzina, titei), evaporarea incepe odata cu patrunderea produselor in cargo-tank-uri, iar vaporii vor fi difuzati in spatiul de ulaj.
Zona amestecurilor bogate = ponderea o au gazele de hidrocarburi, O2 = oxigen foarte putin.
Zona amestecurilor inflamabile = ponderea egala de gaze de hidrocarburi si O2 =oxigen.
Zona amestecurilor sarace = ponderea mare o are O2 =oxigen, gaze de hidrocarburi foarte putine.
42 INCARCARE DE PETROL NEVOLATIL - este vorba de incarcarea unor produse ca: motorina,
pacura,
uleiuri de ungere
si alte produse nevolatile in tancuri nedegazate unde, in mod normal, concentratia vaporilor de hidrocarburi nu va depasi limita inferioara de inflamabilitate cu exceptia cazurilor cand aceste produse sunt incalzite peste punctul lor de inflamabilitate.
(LOADING OVERALL)
43 INCARCARE TOTALA - se refera la incarcarea marfii sau a balastului prin partea superioara a tancului, printr-o tubulatura cu capul in tanc prin intermediul unei reductii ce trece printr-un capac al tancului sau alta deschidere in punte avand ca rezultat caderea libera a lichidului.
(LOAD ON TOP = L.O.T.)
44 INCARCARE PE DEASUPRA - este vorba de incarcarea titeiului sau un alt produs similar retinut in tancurile de slop dintr-o partida anterioara.
Incarcarea pe deasupra sau incarcarea suplimentara ce poate apare atunci cand nava incarca acelasi tip de marfa.
(BOUNDING / GROUNDING)
45 LEGAREA - legarea la pamant a echipamentelor electrice in general pentru a ne asigura ca acestea se afla la potentialul pamantului. La bord aceasta legare este realizata prin asigurarea conectarii unei conexiunii coerente la corpul metalic al navei.
(LOWER FLAMMABLE LIMIT = L.F.L)
(LOWER EXPLOSION LIMIT = L.E.L)
46 LIMITA INFERIOARA DE INFLAMABILITE - este data de valoarea concentratiei gazelor de hidrocarburi sub care gazele se afla intr-o participatie insuficienta pentru a sustine si propaga arderea sau explozia.
(UPPER FLAMMABLE LIMIT = U.F.L)
(UPPER EXPLOSION LIMIT = U.E.L)
47 LIMITA SUPERIOARA DE INFLAMABILITATE - este data de valoarea concentratiei gazelor de hidrocarburi peste care aprinderea, arderea sau explozia nu sunt posibile din cauza participatiei in exces a gazelor de hidrocarburi in dauna prezentei oxigenului (suntem in zona unor arderi bogate).
(HOT WORK)
48 LUCRU LA CALD - notiunea se refera la o lucrare ce implica surse de aprindere sau temperaturi suficient de ridicate pentru a produce aprinderea unui amestec de gaze inflamabile. Aceasta impune (include): orice lucrare ce necesita folosirea echipamentului de sudura, ardere, lipire, echipament de actionare a sculelor mecanice, echipament electric portabil fara siguranta intrinseca, sau continand in cadrul sau o carcasa aprobata ca fiind antiexploziva, motoare cu ardere interna, precum si echipamente de sablare cu nisip.
49 MARFA AMBALATA - se intelege petrolul sau alta marfa incarcata in butoaie, ambalaje sau alte containere.
50 MASINA PORTABILA DE SPALARE TANK-URI - un dispozitiv cu un jet rotativ folosit pentru spalarea cargo-tank-urilor cu apa. Aceasta este introdusa si suspendata in cargo-tank la capatul furtunului de aductiune a apei de spalare. In cazul masinilor cu caracteristici mici si greutati mici se agata de tubulaturile din apropiere, iar in cazul greutatilor mari legate cu socare si pozitionate cat posibil pe verticala.
51 MASINA FIXA DE SPALARE - sunt masini de spalare montate in pozitii fixe inca din momentul iesirii navei din constructie (in tubulaturi).
(TOP WASHERS)
52 MASINI DE SPALARE SUPERIOARE - sunt masini fixe de spalare montate prin deschideri practicate in puntea tank-lui destinate spalarii zonelor superioare ale peretilor si cerului tank-lui.
(BOTTOM WASHERS)
53 MASINI DE SPALARE INTERIOARE - sunt masini fixe montate la partea inferioara a (fundul) tank-lui destinate spalarii zonelor, asa numite zone de umbra (sau oarbe), adica a acelor zone in care masinile de spalare superioare nu pot actiona (atinge).
(OIL DISCHARGING MONITOR = O.D.M)
54 MONITOR AL MASURARII CONCENTRATIEI DE PETROL DEVERSATE IN APA - este vorba de un instrument folosit pentru masurarea si inregistrarea concentratiei de hidrocarburi deversate peste bord.
55 NAVA PETROLIERA - nava construita sau adaptata in vederea transportului de hidrocarburi lichide in vrac in spatiile sale de marfa cuprinzand si tank-urile de produse chimice atunci cand acestea transporta un cargo total sau partial de produse petroliere in vrac.
56 NAVA MIXTA (O.B.O) - nava destinata sa transporte fie un cargo (incarcatura) de produse petroliere in vrac, fie un cargo de marfuri solide in vrac.
57 OFITER RESPONSABIL - se intelege comandantul (CDT) sau oricare alt ofiter de la bord, caruia comandantul (CDT) ii poate acorda responsabilitatea pentru o indatorire sau o operatie la bordul navei.
58 OPRITOR DE FLACARA - un dispozitiv montat pe tubulatura de gaze sau folosit la acoperirea gurilor de ulaj ce previne (impiedica) trecerea flacarii prin aceste deschideri, in schimb nu restrictioneaza (impiedica) trecerea gazelor.
(WORK PERMIT)
59 PERMIS DE LUCRU - un document eliberat de o persoana autorizata ce permite executarea unei anumite lucrari, intr-o anumita perioada de timp, si intr-o zona strict delimitata.
(HOT WORK PERMIT)
60 PERMIS DE LUCRU LA CALD - un document eliberat de o persoana autorizata prin care este permisa executarea unei lucrari specifice lucrului la cald, intr-o perioada de timp precis stabilita si intr-o zona exact delimitata.
61 PETROL - notiune generica ce include titeiul si oricare alt produs lichid de hidrocarburi derivat din acesta (titei).
(CRUDE OIL)
62 PETROL BRUT - petrol nerafinat asa cum se afla el in momentul extractiei dintr-un put petrolier.(in starea in care se afla el la extractia din put).
(NON PERSSISTENT OIL)
63 PETROL NEPERSISTENT - produs petrolier rafinat care odata deversat peste bord se evapora rapid de la suprafata apei.
64 PETROL NEVOLATIL - acel produs petrolier ce prezinta un punct de aprindere de (60sC) respectiv(140sF) sau mai mult stabilit prin metoda recipientului inchis(closed cap).
65 PETROLIER EXISTENT - acel petrolier care nu este nou.
66 PETROLIER NOU - se refera la acel petrolier care:
1 al carui contract de constructie a fost incheiat dupa 1iunie 1979.
2 in lipsa contractului de constructie, chila a fost pusa sau s-a aflat intr-un stadiu echivalent de constructie dupa 1 ianuarie 1980.
3 a carui livrare s-a produs (a avut loc) dupa 1 ianuarie 1982.
4 care a suferit o transformare importanta:
a) contractul privind transformarea importanta a fost incheiata dupa 1 iunie 1979.
b) In lipsa contractului de transformare lucrarile au inceput dupa 1 ianuarie 1980.
c) Lucrarile de transformare au fost terminate dupa 1 iunie 1982.
67 PETROL PERSISTENT - produsul petrolire de origine minerala ce nu se evapora usor atunci cand este deversat in apa.
68 PETROL VOLATIL - un petrol cu un punct de aprindere situat sub valoarea de 60sC (140sF).
(WHITE OIL)
69 PRODUS ALB - produs petrolier foarte rafinat, practic fara culoarea daca nu i se incorporeaza coloranti.
(BLACK OIL)
70 PRODUS NEGRU - produs petrolier ce contine un procent ridicat de impuritati negre.
(FIER POINT)
71 PUNCT DE ARDERE - al unui produs petrolier este dat de temperatura la care pe, suprafata acestuia se creaza suficienti vapori de petrol capabili sa formeze un amestec care odata aprins continua sa arda.
72 PUNCT DE CONGELARE - temperatura la care lichidul inceteaza sa mai curga.
73 PUNCT DE FIERBERE - temperatura la care lichidul se transforma in gaz.
74 PUNCT DE TULBURARE temperatura la care incep sa se separe sau sa cristalizeze uni componenti din masa petrolului.
75 PETROL CU ACUMULARE STATICA - un petrol ce prezinta o conductivitate electrostatica mai mica de 100pS/m astfel incat acesta este capabil sa mentina o incarcare electrostatica semnificativa.
76 PETROL FARA ACUMULARE ELECTROSTATICA - acel petrol ce prezinta o conductivitate electrica mai mare(>) de 100pS/m ceea ce il face incapabil sa retina incarcari electrostatice semnificative.
77 POMPA CENTRIFUGA DE MARFA - pompa centrifuga destinata descarcarii principalelor cantitati de marfa (grosul marfii), ea nefiind utilizata, de regula, pentru descarcarea resturilor de marfa.
(STRIPPING PUMP)
78 POMPA DE STRIP - aceasta este o pompa folosita pentru golire, pentru descarcarea ultimelor cantitati de marfa si uscarea tank-urilor. Pentru aceasta operatie sunt folosite pompele volumetrice (cu piston). Pompele cu piston - permit uscarea tank-ului, golirea (aspirata si evacueaza) ultimelor cantitati de marfa.
(REID VAPOUR PRESSURE = R.V.P)
79 PRESIUNEA VAPORILOR REID - este o caracteristica a produselor petroliere stabilite in maniera standard cu aparatul ce poarta acelasi nume la o temperatura:
t = 100sF (37,8sC) => Vgaz=> 4
Vlichid 1
(TRUE VAPOUR PRESSURE = T.V.P)
80 PRESIUNE REALA DE VAPORI - presiunea absoluta exercitata de gazele produse prin evaporarea din masa lichidului la atingerea starii de echilibru intre faza gazoasa si cea lichida a produsului respectiv.
(CATODIC PROTECTION = C.P)
81 PROTECTIE CATODICA - prevenirea coroziunii prin tehnici electrochimice, aplicata atat la exteriorul corpului navei cat si la suprafetele interioare ale cargo-tank-ului. Protectia catodica se face cu zincuri care contin aluminiu si magneziu (acestia fiind anozi de sacrificiu).
82 REZIDURI DE MARFA - resturi de nisip, parafina, gudroane, rugina ramase in cargo-tank-uri dupa descarcarea petrolului.
83 REZIDURI(RESTURI) DE SPALARE - amestecuri de apa si reziduri ce se pompeaza dintr-un tank de marfa in timpul spalarii cu apa pentru a se evita acumularea depozitelor, a resturilor in tank-uri.
84 REPREZENTANTUL TERMINALULUI - este vorba de o persoana desemnata de conducerea terminalului sa aiba responsabilitatea unei operatii sau a unui serviciu in cadrul acestuia.
(RETENTION ON BOARD R.O.B)
85 RETINEREA LA BORD - este vorba de retinerea la bord a petrolului in tancurile de slop reziduri dupa separarea prin decantare a reziduurilor de spalare si indepartarea apei decantate.
86 SALA POMPELOR DE MARFA (S.P.M.) - un compartiment din structura navei in care sunt amplasate pompele de marfa, adiacent comparatimentului masina.
87 SCURGERE(DEVERSARE) ACCIDENTALA DE PETROL - scurgere accidentala de petrol ce provine de la bordul navei atunci cand petrolul ajunge in apa pe suprafata adiacenta corpului navei.
88 SIGURANTA INTRINSECA - un circuit electric sau o parte a acestuia prezinta siguranta intrinseca (S.I) daca orice scanteie sau efect termic produse in mod normal, adica prin inchiderea sau deschiderea unui circuit sau produse accidental prin scurt-circuit sau impamantarea gresita este incapabil de a aprinde un amestec inflamabil de gaze.
(FREE FLOW SISTEM = F.F.S)
89 SISTEMUL DE CURGERE LIBERA - este un sistem ce asigura descarcarea marfii printr-un sistem de porti alunecatoare practicate in peretii transversali etansi, sistem ce inlocuieste sistemul clasic de marfa.
90 SITA PARASCANTEIE - dispozitiv fix sau portabil ce consta din una sau mai multe tesaturi din sarma foarte subtire, rezistenta la coroziune destinata pentru a preveni patrunderea scanteilor in tank-uri sau trecerea flacarii.
(CRUDE OIL WASHING = C.O.W.)
91 SPALARE CU TITEI - spalarea cargo-tank-urilor ce au fost descarcate, in timpul descarcarii navei prin returnarea unei cantitati de titei cu ajutorul masinilor fixe de spalare, titei ce este trimis sub forma de jeturi de spalare.
92 SUPAPA DE PRESIUNE / VACUUM - supapa cu dublu-scaun ce asigura prevenirea unor valori excesive ale suprapresiunilor sau depresiunilor in tancuri pe timpul operatiunilor de incarcare / descarcare a marfii.
93 SUSPENSIE - particule solide aflate in suspensie in masa petrolului ce se depune pe suprafatele orizontale sau inclinate ale tancurilor contribuind la formarea sedimentelor in cargo-tank-uri.
94 STARE INERTA - un cargo-tank se afla in stare inerta atunci cand atmosfera sa prezinta o conceptie de oxigen = O2 de sub(<) 8% din volum.
95 TANK DE BALAST SEGREGAT - acele tank-uri in care nu se introduce marfa niciodata (petrol), nu au nici un punct de legatura, comun, cu instalatia de marfa fiind deservite de instalatii proprii acestui scop.
96 TANK DE BALAST CURAT - tank-uri folosite pentru balastul curat in timpul voiajului cu nava in balast.
(SLOP TANK)
97 TANK DE REZIDUURI - sunt tank-urile destinate acumularii reziduurilor de marfa sau de la spalare unde se asigura separarea prin decantare a petrolului si indepartarea apei din acesta. De regula slop tank-urile sunt amplasate in imediata vecinatate a salii pompelor de marfa.
98 TANK CENTRAL - tank situat in interiorul unei inchideri longitudinale.
99 TANK LATERAL - tank adiacent la bordajul navei.
100 TERMINAL - locul unde sunt acostate sau legate tank-urile petroliere pentru incarcare/descarcare.
101 ULAJ - distanta masurata pe verticala de la suprafata lichidului la cerul tank-ului.
102 UNDA DE PRESIUNE - o crestere imediata a valorii presiunii unui lichid, ce circula printr-o tubulatura, produsa de o schimbare brusca a vitezei de curgere a lichidului.
103 VINCI CU AUTORECUPERARE - vinci de acostare (legare) prevazuta cu un tambur pe care se infasoara o sarma sau o parama ce permanent este recuperata.
104 VINCI DE TENSIUNE - vinci cu autorecuperare prevazut cu un dispozitiv ce poate fi reglat sa ajusteze automat tensiunea intr-o sarma sau o parama de acostare.
(THRESHOLD LIMIT VALUE = T.L.V.)
105 VALOARE DE PREG (SAU TREAPTA) - valoarea concentratiei maxime de vapori de gaze, de substante vatamatoare (toxice) la care poate fi expusa o persoana timp de 8 ore/zi pe o perioada nedefinita de timp fara riscuri pentru sanatatea sau viata persoanei (a omului).
106 ZONA PERICULOASA - o zona de pe o nava petroliera ce este considerata periculoasa la folosirea echipamentelor (aparatelor) electrice sau alte surse de foc.
107 ZONA DE RISC - se refera la o suprafata de (la) pe uscat ce este privita ca riscanta in cazul folosirii echipamentelor electrice sau a altor surse de foc. Zonele de risc sunt considerate ca zone cu un pericol deosibit in functie de probabilitatea prezentei amestecurilor de gaze.
CERINTE PENTRU TANK-URILE NOI CRESTEREA SECURITATII, MASURI DE PROTECTIE PENTRU PREVENIREA SINISTERELOR NAVALE.
Spatiile destinate pentru tancurile de balast segregate trebuie sa indeplineasca conditiile:
1. (16 ÷ 25) %
2. Tc ≥ 2 0,02L (m) Tc = tank central; L = lungimea navei
3. Elicea navei sa fie complet imersata (in conditiile pescajului la centru).
REZOLUTII I.M.O. PRIVIND CRESTEREA SECURITATII.
Nr.6 - Se refera la controlul deversarilor de petrol in mare, la problemele si metodele asociate privind deversarea produselor petroliere.
Nr.8 - Face referiri la cerintele de pescaj impuse tank-urilor petroliere pentru asigurarea capacitatilor destinate balastului segregat.
Nr.9 - Are ca obiect masurarea tonajului navelor cu tank-uri de balast segregate si determinarea echitabila a tonajului brut si net.
Nr.10 -Se refera la cresterea eficientei instalatiilor de control pentru deversarea petrolului. Aceasta indica necesitatea stabilirii, celor mai exacte metode pentru masurarea si supraveghearea deversarilor de petrol cu ajutorul separatoarelor, monitoarelor si al detectoarelor de interferenta apa-petrol.
Nr.12 Prezinta necesitatea cererilor privind tehnologia de depozitare si transfer in instalatiile de la uscat a rezidurilor, balastului murdar si apei de spalare a cargo-tank-urilor.
Nr.20 Se prezinta necesitatea dezvoltarii unui echipament standard pentru controlul deversarii apelor uzate si de stabilire a unor metode de testare a deversarii acestor ape.
Nr.5
A) - Prevenirea accidentelor la nava prin procedee sigure de navigatie, a unor scheme de separare a traficului in vederea punerilor pe uscat.
Cresterea manevrabilitatii si a posibilitatii de control la navele mari precum si dezvoltarea practicii de supraveghere in cart in timpul marsului si in stationare si perfectionarea continua a personalului de punte si masina.
Necesitatea dezvoltarii procedeelor operationale pe timpul incarcarii / descarcarii petrolului.
B) - Necesitatea reducerii riscurilor de deversare a petrolului din navele avariate prin asigurarea unor posibilitati si mijloace cum ar fi tubulaturile, pompe, etc. Pentru scoaterea petrolului din tank-urile avariate.
C) - Se fac referiri vizand reducerea avariilor mediului marin prin poluare asigurand dezvoltarea unui echipament si a unor mijloace, si a unor produse chimice pentru inlaturarea efectului poluat al deversarii petrolului in mare.
PRINCIPALELE PROPIETATI ALE PRODUSELOR PETROLIERE (FIZICO-CHIMICE).
HIDROCARBURI = HIDROGEN SI CARBON
1) C - C - C Lanturi sau catene liniare.
C -
2)
C - C Lanturi
sau catene mixte (combinate ramificate).
C -
C
3) Lanturi sau catene tetraedice.
C C
Atomi de carbon se pot uni intre ei formand lanturi sau catene ramificate ciclice.
H
H C H -
CH4 - METAN
H
H H
H C C H
; CH3 - CH3 ; C2H6 - ETAN
H H H
H C C C H
;CH3 - CH2 - CH3 ; C3H8 - PROPAN
H H H
H H H H
H C C C C H ; CH3 - CH2 - CH2 - CH3 ;C4H10 -
BUTAN
H H H H
HIDROCARBURI SATURATE (ALCANI SAU CICLOALCANI)
Benzen
Toluen
Xilenul cu trei pozitii
H CH3
C C
H C C H ; H C C H
H C C H ; H C C H
C C
H H
BENZEN TOLUEN
CH3 CH3
C C
H C C CH3 H C C H
H C C H ; H C C CH3
C C
H H
CH3
C
H C C H
H C C H
C
CH3
XILENIU (CU TREI POZITII).
H H
C C
H C C C H
C10H8 = NAFTALINA
H C C C H
C C
H H
Ardere completa: C + O2 = CO2 + q1 ; q1 = degajare de caldura (putere calorica / kg)
Ardere incompleta: 2C + O2 => 2CO +q2 ; q2 = tot degajare de caldura
q2 = 2440 Kcal/kg
1.PUNCTUL DE INFAMABILITATE - este dat de temperatura cea mai joasa la presiunea atmosferica la care vaporii degajati din masa produsului petrolier lichid in amestec cu aerul de deasupra acestuia se aprind pentru prima data in contact cu o flacara directa.
Punctul de inflamabilitate se determina in conditiile STAS - 5488 / 1980 determinarea facandu-se cu ajutorul aparatului PENSKY - MARTEUS.
Pentru motorine punctul de inflamabilitate (P.I) = 55˚ ÷ 65˚C aceste valori ne dau informatii necesare privind conditiile ce trebuie asigurate pentru securitatea operatiunilor de manipulare si depozitare.
Un amestec de gaze de hidrocarburi si aer va deveni inflamabil (flamabil) atunci cand se va afla intre cele 2 limite de inflamabilitate, respectiv limita inferioara si limita superioara de inflamabilitate.
PROPAN 2,2% - Limita inferioara (L.F.L.) (LOWER)
9,5% - Limita superioara (U.F.L.) (UPPER)
BUTAN 1,9% - Limita inferioara (L.F.L.)
8,5% - Limita superioara (U.F.L.)
PENTAN 1,5% - Limita inferioara (L.F.L.)
7,8% - Limita superioara (U.F.L.)
P.I - Punctul de inflamabilitate - este o constanta a unui produs petrolier ce depinde de compozitia sa fractionata.
Cunoasterea punctului de inflamabilitate prezinta importanta pentru siguranta contra incendiului pe timpul operarii, depozitarii, transportului sau utilizarii unui combustibil.
1.PRESIUNEA REALA DE VAPORI (T.D.P.) - Aceasta este o caracteristica data de tendinta uni produs de a crea si elibera gaze la suprafata sa.
La atingerea unei anumite stari apare o noua tendinta, de redizolvare a vaporilor in masa lichidului de provenienta.
Atingerea starii de echilibru intre starea (faza) lichida si starea (faza) gazoasa reprezentand valoarea reala a presiunii de vapori.
Pentru un produs pur "presiunea de vapori" depinde numai de temperatura acestuia.
Pentru un amestec (2 sau mai multe hidrocarburi) presiunea reala de vapori depinde atat de temperatura amestecului cat si de volumul spatiului in care se produce vaporizarea.
CONCLUZIE: Presiunea reala de vapori = T.D.P - este o caracteristica ce reda posibilitatea cunoasterii unui produs petrolier din punct de vedere (d.p.d.v.) al capacitatii sale de a da nastere la gaze.
1.PRESIUNEA DE VAPORI REID (R.V.P.) - este o caracteristica ce confera posibilitatea de masurare a volatilitatii uni produs petrolier.
Aceasta caracteristica se determina in aparatul cu acelasi nume "REID" cu o participatie de 4/1 volume gaze - lichide.
Determinarea se realizeaza astfel:
cele 2 containere (cu 4v si 1v) se incalzesc timp de 20 minute, dupa care se citeste valoarea direct pe manometru.
1.DENSITATEA - serveste la determinarea cantitativa a produselor petroliere lichide iar d.p.d.v. (din pct. de vedere) calitativ se constitue ca o posibilitate de identificare si clasificare.
Densitatea este direct conditionata de compozitia chimica a produsului adica aceasta creste de la alcani la hidrocarburile aromatice odata cu cresterea numarului (procentului) de atomi de C (carbon) din molecula.
Pentru Romania determinarea densitatii prin stasul: STAS No.35/1981 - si este dat la 15˚C.
Pentru tarile Anglo-Saxone - densitatea determinata si data de valoarea de 60˚F (FARENHEIT).
Densitatea se determina cu ajutorul:
areometrului
pichometrului
balanta "MOHR-WESTPHAL
1. MASURI SI OPERATII CE SE IAU IN FAZA PREGATITOARE:
Stabilirea cantitatilor de combustibil existent la bord si a necesarului in vederea efectuarii unei calatorii viitoare.
Atunci cand instalatia permite, disponibilizarea unor capacitati pentru ambarcarea sortului (sau sorturilor) de bunkar ce urmeaza a fi ambarcat.
Se stabileste ofiterul responsabil si echipa care va executa operatia de bunkerare.
Acestia trebuie sa cunoasca in bune conditiuni instalatia de ambarcare, depozitare si transfer combustibil a navei.
Echipa trebuie sa-si faca un plan de actiune:
Ordinea de umplere a tank-urilor.
Manevre ce trebuie executate.
Supravegherea permanenta a operatiei.
Controlul permanent al ratei de pompare.
Se asigura legatura cu furnizorul si se stabilesc caracteristicile operatiei de pompare, se stabileste un sistem de comunicatie care sa fie cat mai clar si cat mai lesnicios.
Se stabileste modalitatea de dare a STOPULUI DE URGENTA catre furnizor (care poate fi o barja, o alta nava, sau un terminal).
Luarea tuturor masurilor de siguranta pentru prevenirea si stingerea incendiului (P.S.I.) si verificarea tuturor mijloacelor si instalatiilor de stins incendiu care trebuie sa fie in buna stare.
Luarea tuturor masurilor de prevenire si combatere a poluarii.
Anuntarea tertilor ca nava se afla sub operatie de bunkerare.
Afisat tabel (sau panou):
La manifold
La intrare in castel
In masina echipa care actioneaza
si ce atributiuni are fiecare in timpul operatiunii de
bunkerare.
2. POMPAREA PROPIU-ZISA. MASURI PE TIMPUL POMPARI
Pe timpul pomparii se va asigura un control permanent al ratei de pompare ce trebuie respectata cu rigurozitate.
In acest scop un membru al echipei de bunkerare va sonda in permanenta cresterea nivelului in tank sau tank-uri (cel mult 2 tank-uri).
Pe timpul bunkerarii se va preleva o proba de la un robinet amplasat imediat dupa gura de ambarcare.
3. MASURI IN FINAL
In partea finala a bunkerarii se atentioneaza furnizorul pentru reducerea ratei de pompare in scopul realizarii ambarcarii unei cantitati in concordanta cu cea solicitata.
Stopul final se va face prin stoparea pomparii de catre furnizor dupa care se va proceda la inchiderea valvulei de la gura de primire a navei.
Dupa acest moment se va face o sondare generala la (in) toate tank-urile in care s-a ambarcat combustibil si totodata se vor preleva probe si se va masura (lua) temperaturile in tank-uri (fiecare tank).
Urmeaza apoi stabilirea (determinarea) prin calcul a cantitatii bunkerate.
Pentru determinarea corecta a cantitatii ambarcate se tine cont de:
Asieta navei(pescajul prova / pupa) si se aplica corectiile de asieta stabilind volumele corectate in fiecare tank.
Apoi tinand cont de valoarea temperaturii masurata la finele incarcarii (la sondarea finala) se aplica corectia de densitate stabilindu-se valoarea densitatii pentru combustibilul ambarcat.
Determinarea densitatii in functie de temperatura se poate face folosind tabelele A.P.I. (American P.I.) sau in lipsa acestora se poate aplica relatia:
dt = d15 - K(t-15)
K - 0,0007 - constanta cu o eroare intr-o marja acceptabila (aproape de realitate).
d15 - densitatea data de la furnizor
t - temperatura masurata in tank-uri, in timpul sondarii.
TOXICITATEA PETROLULUI SI A DERIVATELOR SALE.
Actiunea directa a petrolului in stare lichida (titei si oricare derivat din acesta), prezinta pericol in urma ingurgitatii (ingititurii) sau a contactului dermei cu un produs sau altul (produsul respectiv).Poate duce de la stari de ameteala pana la moarte. Contactul prelungit al dermei duce la afectiuni incurabile.
Gazele provenite din petrol - efectul de narcoza, dureri de cap, iritatia ochilor, stare de ameteala, responsabilitatea scazuta. In concentratii mari - paralizii sau chiar moartea persoanei.
T.L.V. in cazul gazelor - 250 ppm.
Corpul omenesc poate tolera si concentratii de peste(>) 250 ppm.
(ppm - parti per milion).
Expunerea corpului omenesc la: - 1000 ppm, timp de o ora are ca efect iritatia ochilor.
la: - 2000 ppm, timp de ½ ora 30 (minute) are ca efect iritatia pronuntata a ochilor, nasului, gatului si ameteli puternice.
HIDROCARBURI AROMATE (BENZEN)
Benzenul si alte hidrocarburi aromate - in general vaporii acestor hidrocarburi sunt mult mai toxici decat vaporii altora (celorlalte) hidrocarburi. T.L.V.-ul este de 10 ppm.
- Hidogenul sulfurat.
are T.L.V. 10ppm, miros de ou stricat si poate distruge sistemul olfactiv.
In concentratie
50 ÷ 100 ppm - intr-o ora (1h) are ca efect iritatia ochilor si a aparatului respirator.
200 ÷ 300 ppm - intr-o ora are ca efect iritatia pronuntata a ochilor, ingreunarea respiratiei.
500 ÷ 700 ppm - 15 minute, ameteli dureri de cap, greata.
500 ÷ 700 ppm - 30 ÷ 60 minute, pierderea cunostintei si moartea.
700 ÷ 900 ppm - pierderea cunostintei si moartea fulgeratoare.
Benzinele etilate (cu tetraetil de plumb) toxice deoarece contin benzen si tetraetil de plumb (ex. benzina).
Gazl inert (G.I) - prezinta pericol pentru om pentru ca O2 - oxigenul se afla in concentratie redusa, iar locul O2 este luat de bioxidul de carbon - CO2 sau bioxidul de azot.
Sub 21 % O2 - oxigen respiratia devine mai rapida, iar la 15 - 16 % respiratia este rapida si paralizeaza sistemul locomotor la om.
Oxizii de azot sunt fara culoare, cu miros slab si o valoare de prag (T.L.V.) de 25 ppm, bioxidul de azot este mult mai toxic, valoarea de prag (T.L.V.) scazand la 5 ppm.
Acestia reactioneaza cu apa => rezultand acizi nitrici, bioxidul de sulf apare in gazul inert din gazele aparute din ardere.
Oxidul si bioxidul de carbon - au o pondere foarte mare.
C O2 - produce asfixierea mecanica.
CO - produce asfixierea chimica - prin reducerea oxigenului din sange => stop cardiac.
ZONELE DE PERICOL SI ZONELE DE RISC.
ZONELE DE PERICOL - sunt gradate astfel:
Zona de pericol 0 (zero) - zona cu cel mai mare pericol zona cargo-tank-urilor puntea principala, si compartimentul pompe de marfa.
In aceste zone amestecurile de gaze pot exista in permanenta pe timpul transportului in diferite situatii hidro-meteo sau pentru perioade de timp.
Zona de pericol 1 (unu) - ce cuprinde teuga, castelul pupa incluzand careuri, culoare, etc.
Zona de pericol 2 (doi) - cuprinde compartimentul masina (C.M.), bucatarii, ateliere magazii piese schimb.
La terminal zonele de risc - sunt gradate in functie de probabilitatea aparitiei sau existentei amestecurilor de gaze inflamabile, astfel:
Zona de risc 0 (zero) - este zona in care amestecurile inflamabile de gaze sunt prezentate in permanenta.
Este zona ce se refera la aria (suprafata) ce tine din zona (dana) terminalului de-a lungul magistralelor de conducte pana la rezervoarele de petrol incluzand suprafata pe care acestea sunt amplasate.
Zona de risc 1 (unu) - este zona in care este posibila aparitia (sau existenta) unor amestecuri inflamabile de gaze in conditii normale de lucru.
Este zona ce acopera aria imediat invecinata zonei de risc zero (0).
Zona de risc 2 (doi) - este zona in care amestecurile de gaze inflamabile pot fi prezente pentru o scurta perioada de timp si cu totul intamplator.
Aceasta zona de risc acopera aria cuprinsa intre zona ariei de risc 1 (unu) si limitele (granitele) terminalului.
PERICOLUL ELECTROSTATIC. MODALITATI DE APARITIE A ELECTRICITATII STATICE.
Prezinta pericolul de incendiu si explozie cu ocazia desfasurarii diverselor operatii (incarcare, descarcare, spalarea tank-urilor).
Acumulare de sarcini electrostatice poate atinge un anumit stadiu la care pot fi provocate descarcari electrostatice a carui energie este suficienta pentru declansarea unui incendiu sau explozie.
Un pericol electrostatic potential devine iminent (de neinlaturat) atunci cand sunt intrunite urmatoarele conditii:
1. Atunci cand au loc (se produce) separarea sarcinilor electrostatice.
2. Atunci cand se produce acumularea incarcarii electrostatice.
3. Cand are loc descarcarea electrostatica.
1. SEPARAREA SARCINILOR ELECTROSTATICE - apare de regula la nivelul unei suprafete de separatie dintre doua (2) solide, intre un solid si un lichid, sau intre doua (2) lichide nemicibile (nu se pot amesteca).
La nivelul acestor suprafete de separatie, cele 2 categorii de sarcini (ionii pozitivi si ionii negativi) se vor grupa si se vor acumula.
Fenomenul apare la tank-uri intr-o serie de procese cum sunt:
Curgerea lichidelor prin conducte si la nivelul filtrelor fine;
La depunerea unui solid sau lichid nemicibil
La nivelul diuzelor, ejectoarelor precum si la suprafata de impact a picaturilor de apa sau petrol.
2. ACUMULAREA SARCINILOR - pe masura ce sarcinile se separa are loc o crestere a diferentei de potential intre punctele de acumulare.
Odata separate sarcinile se vor acumula existand continuu tendinta de neutralizare a sarcinilor de sens opus.
Daca materialul in care se acumuleaza o anumita sarcina este izolator acesta va ampiedica reconbinarea sarcinilor.
Perioada de timp in care este retinuta sarcina poarta denumirea de (se numeste) timp de relaxare a materialului care este cu atat mai amre cu cat conductivitatea sa estemai mica.
3. DESCARCAREA ELECTROSTATICA - are loc la atingerea uni anumit grad de acumulare si a unei anumite valori (diferente) de potential fiind favorizata de existenta unor concentratori de sarcina.
Concentratori de sarcina si ei pot fi concentratori de sarcini:
electrice
termice (ex. cuiul - varful incins al cuiului la foc)
mecanice
Obligativitatea existentei la tank a sistemului de gaz inert, altfel rezultatul spalarii tank-urilor cu apa duce la explozii.
UNDA DE PRESIUNE - apare intr-o retea hidrauluica (sistem) la curgere lichidului prin tubulaturi in urmatoarele situatii:
La inchiderea brusca a unei valvule automate;
La inchiderea ventilului de retinere de la uscat;
La inchiderea rapida a unei valvule actionate pneumatic, hidrauluic, electric,tec.
Generarea undei intr-un punct oarecare pe tubulatura unei retele (sistemului) depinde de cele 3 componente ale presiunii, si anume:
1. De valoarea presiunii la nivelul suprafetei libere a lichidului din tank.
2. Valoarea presiunii hidrostatice (de pozitie)
3. De valoarea presiunii realizate de catre pompa.
La inchiderea brusca (rapida) a unei valvule peste valoarea presiunii in masa lichidului ce circula se suprapune o presiune tranzitorie suplimentara ca urmare a transformarii bruste a energiei cinetice a lichidului aflat in miscare in energie potentiala.
Pentru preintampinarea aparitiei undei de presiune intr-o instalatie trebuie stabilit un timp minim necesar pentru inchiderea eficienta a valvulei.
Acest tip depinde de tipul constructiv al valvulei si de raportul dintre presiunea totala ce o poate realiza pompa aplicata pe organul de inchidere al valvulei si produsul dintre lungimea tubulaturii in amonte de valvula cu valoarea diametrului nominal al tubulaturii.
In cazul unei tubulaturi foarte lungi reducerea substantiala a curgerii are loc de obicei in timpul inchiderii ultimului sfert din cursa ventilului (alteori 25% din cursa ventilului).
De aceea la tubulaturile lungi si foarte lungi efectele undei de presiune implica o atentie deosebita privind modalitatea si timpul de inchidere a acestor valvule.
Cu alte cuvinte inchiderea de la capatul acestor conducte lungi se va face treptat, uniform si cu respectarea unui timp minim de cel putin - 30 secunde.
Pe timpul operatiilor de manipulare a marfii (produs petrolier) se impun a fi luate toate masurile de precautie, iar un ofiter responsabil se va afla in permanenta la bord impreuna cu un membru din echipaj pentru asigurarea securitatii operatiunilor.
In permanenta un membru din echipaj se va afla pe punte sau in camera de incarcare (control) pentru a asigura o supraveghere atenta.
Din partea terminalului un reprezentant trebuie sa asigure un serviciu permanent de asistenta pe toata durata stationarii si operarii in dana terminalului.
In dana terminalului mai exista un alt om al terminalului ce executa o supraveghere atenta (permanenta) pe tot timpul operatiunilor de la nava.
Intre nava si terminal trebuie stabilit un sistem de comunicatii clar, concis, intr-un limbaj comun in special pentru stoparea operatiunilor (stop de urgenta).
Pe timpul manipularii marfii, ofiterul responsabi trebuie sa se asigure ca marfa patrunde / iese din cargo-tank la valoarea ratei prestabilite si ca nu exista pierderi.
Personalul de serviciu de la tank cat si cel de la terminal au obligatia de a controla in permanenta tubulaturile, reductiile, presiunea atunci cand se iau probe sau se efectueaza masuratori ale ulajelor trebuie evitata inhalarea gazelor de hidrocarburi.
Cel care efectueaza operatiunea trebuie sa se pozitioneze pe o directie perpendiculara pe directia vantului.
Daca opratiunea de prelucrare a probelor (sau masuratorilor de ulaj) se efectueaza la o marfa cu continut ridicat de hidrogen sulfurat sau benzen, marfa prezinta un pericol deosebit pe toaa durata operatiunilor.
In timpul masuratorilor, capace de ulaj trebuie sa stea deschise cat mai putin, masuratorile efectuandu-se rapid.
Pentru masuratori la hidrocarburi, benzeni aceasta opratiune se face cu masca pe figura.
MANEVRELE CU POMPE SI INSTALATII DE MARFA.
La o manipulare incorecta a pompelor sau valvulelor exista riscul aparitiei undelor de presiune ce pot cauza avarierea tubulaturii, a reductiilor, a conexiunii nava-uscat.
Pentru evitarea aparitiei undei de presiune intre cele 2 parti (nava si terminal) trebuie facuta cunoscuta si respectata:
1. Rata de pompare;
2. Viteza de curgere
3. Viteza de manevrare a valvulelor.
Manevrarea valvulelor - impune ca regula generala ca valvulele din capatul din aval sa fie inchise impotriva curgerii fluidului numai in caz de urgenta si numai de catre terminal.
Acolo unde se folosesc pompele pentru transferul marfii toate valvulele din instalatie vor fi deschise pe linia dorita inainte de pornirea pompei cu exceptia valvulelor de pe refularea pompei.
Ca regula generala - la pornirea pompelor centrifuge acestea vor fi puse in functie numai cu o valvula de refulare inchisa.
Inceperea incarcarii trebuie precedata de manevrarea tuturor valvulelor de la terminal pana la (in) tancul de marfa.
Incarcarea trebuie sa inceapa la un debit redus care poate fi apoi sporit (crescut) pana la atingerea valorii debitului nominal de incarcare.
In apropierea momentului de terminare a incarcarii nava trebuie sa solicite reducerea ratei (debitului) de incarcare pana la o valoare care sa permite un control eficient al curgerii finale in vederea realizarii valorii prestabilite a ulajului.
Dupa incarcarea fiecarui cargo-tank este necesara o noua verificare a ulajelor pentru a ne asigura ca s-a verificat cantitatea (marfa) solicitata si o alta cantitate.
Pentru momentul final al imcarcarii se solicita un timp oarecare pentru pozitia de "Atentiune" timp necesar pentru stoparea pompelor din terminal.
Acest timp trebuie facut cunoscut navei inca inainte de inceperea operatiunii de incarcare.
Acolo unde este posibila, incarcarea finala, se face (trebuie efectuata) prin cadere libera.
Unde nu este posibil (atunci cand pompele se afla in functiune) pana la sfarsitul perioadei de "Atentiune" parametri de pompare (debit, presiune, etc.) trebuie astfel reglati incat valvulele de control de la dana sa poata fi inchise imediat daca nava solicita acest lucru.
Intotdeauna se vor inchide prima data valvulele de la dana si apoi cele de la nava.
MASURI DE SIGURANTA LA INCARCAREA MARFURILOR VOLATILE (CU CONCENTRATIE, PRESIUNE DE VAPORI).
Evitarea incarcarii cand exista sisteme slabe sau vapori de aer.
Folosirea initiala a ratelor scazute.
Reducerea timpului total de incarcare.
Evitarea aparitiei vidului pe liniile de incarcare.
Folosirea unor rate mici in partea finala a incarcarii.
Evitarea ventilatiei si a pierderii de gaze la nivelul dechiderilor in punte.
Evitarea incarcarii unor produse volatile ce au stat expuse in magistrale expuse soarelui la uscat.
Daca acest lucru nu este posibil se va asigura: - o buna ventilare a tank-urilor asigurand ejectia, iesirea dirijata a gazelor in afara suprafetei (deasupra) suprastructurii la cel mai inalt nivel posibil.
O supraveghere marita si un control eficient al dispersiei gazelor la iesirea acestora in atmosfera.
INCARCAREA PRODUSELOR INCALZITE.
Daca nava este destinata sa transporte produsepetroliere puternic incalzite (ex. bitum), pot apare avarii la nivelul structurii tank-ului, al ehchipamentelor si a unor componente precum ar fi: supape, pompe, garnituri de teansare, etc.
Atunci cnd o marfa prezinta o temperatura prea ridicata comandantul, care-si cunoaste nava si instalatiile, poate refuza incarcarea acestora.
Ca masuri de precautie: marfa poate fi incarcata in mai multe tank-uri ceea ce face ca suprafata de racire sa fie astfel mai mare.
Ca masura de siguranta: ca urmare a incarcarii unor produse la o temperatura mai mare (>) de 100sC tank-urile si tubulaturile aferente trebuie sa fie complet uscate.
DESCARCAREA.
Trebuie sa inceapa la o rata scazuta si numai dupa ce isi da acordul terminalul. (O.K).
Daca in linia terminalului exista o anumita presiune, valvula de la manifoldul navei va fi deschisa numai dupa egalizarea presiunilor intre cele 2 parti (terminal si nava), dupa care urmeaza cresterea gradataa presiunii de pompare din instalatia navei.
Pe toata durata descarcarii trebuie asigurat un control permanent al ratei de descarcare pentru ca acesta sa fie in conformitate cu rata preconizata.
Daca pe timpul descarcarii se utilizeaza un tank pentru primirea resturilor din tank-urile stripuite, acesta trebuie tinut sub supraveghere continua pentru ca nivelul sa nu creasca accidental.
Daca in pararel cu descarcarea se incepe balastarea tank-urilor de balastare segregat se impune a fi luate masuri de precautie pentru evitarea patrunderii gazelor in tank-urile ce se balasteaza.
Pentru asigurarea performantelor pompelor de marfa pe masura descarcarii este necesara crearea in permanenta a unei suprapresiuni in cargottank-urile ce se descarca.
Atunci comprimat si vaporii de apa nu vor fi utilizati pentru cresterea presiunii pentru acuza pericolului acumularii energiei electrostatice.
In final trebuie asigurata curatirea conductelor si a reductiilor de marfa. Dupa curatirea acestora si inainte de deconectarea tubulaturilor se vor deschide robinetii de drenare de la manifold pentru colectarea picaturilor de produs si pentru echilibrarea presiunii produsului din instalatie cu presiunea atmosferica.
TRANSFERUL PETROLULUI NAVA LA NAVA.
In acest caz se impune a fi respectate toate masurile de siguranta in concordanta cu situatia concret creata pentru transfer
Pe timpul operatiei de pompare, in cazul transferului, cele 2 nave se pot afla in diverse situatii cum ar fi:
in stationare la ancora sau in dana;
in mars aflate in drumuri paralele, sau acelasi drum sau la ureche.
MANIPULAREA BALASTULUI.
Operatia de balastare poate sa inceapa numai dupa o discutie prealabila cu reprezentanti terminalului si acordul terminalului privind momentul inceperii operatiunii si a duratei ei.
Daca operatiunea (balastarea) se efectueaza in tank-uri ce nu sunt gass-free se impune in impune respectarea acelorlasi masuri de siguranta ca in cazul incarcarii produselor volatile deoarece pe timpul balastarii produselor volatile deoarece pe timpul balastarii vor fi eliminate din cargo-tank-uri gaze ce pot formaamestecuri periculoase cu aerul.(in combinatie cu aerul)
Pentru manipulare balastului segregat in paralel cu terminarea descarcarii marfii nu este necesar acordul terminalului.
Atunci cand inceperea balastarii se face cu ajutorul pompelor de marfa trebuie asigurata o manevrare corecta pentru evitarea pierderi de petrol la nivelul prizelor kingstone.
La balastarea tancurilor nedegazate sau neinertate se impun urmatoarele masuri de siguranta:
- deschiderea cu precautie a valvulelor de la cargo-tancuri.
introducerea initiala a balastului(curgerea) la o rata redusa si cu o viteza de sub 1ms pana cand inaltimea balastului in tanc atinge 1,5 metri si aceasta pentru evitarea efectului de GHEIZAR ce provoaca o acumulare electrostatica considerabila la nivelul de imprastiere al apei in ceata la punctul de intrare in cargo-tanc.
Gheizar- intr-un tanc nedegazat.
INTRAREA IN SPATIILE INCHISE
La intrarea in spatiile inchise pericolele pot fi
1.prezenta hidrogenului sulfurat , a benzenului
2.lipsa oxigenului O2.
3.o iluminare defectuoasa.
GAZELE DE HIDROCARBURI
Sunt proprii oricarui spatiu in care a fost depozitat sau transferat un produs petrolier sau in care acestea au patruns accidental (exemplu coferdamuri, spatii sau tancuri adiacente tancurilor de marfa si tancurilor de balast segregat, etc.).
Pentru siguranta activitatii omului in aceste spatii este necesar a se asigura un control si mentinerea unei concentratii de gaye de sub 1%.
LIPSA SAU INSUFICIENTA OXIGENULUI
Se constituie ca un real pericol pentru om.Aceasta se poate constata la intrarea intr-un compartiment etansat vreme indelungata, in special cand in acest spatiu a existat apa sau este supus conditiilor de umiditate.
Nu este permisa intrarea in aceste compartimente fara aparat de respiratie pana cand nu se asigura o ventilatie corespunzatoare sau o concentratie de oxigen de valoare normala, O2-21%.
Pentru intrarea in astfel de spatii ,compartimente, este necesara testarea concentratiei de oxigen.
PREZENTA BENZENULUI SI A HIDROGENULUI SULFURAT
Poate sa apara in tancurile in care au fost depozitate anumite produse petroliere.Acolo unde este posibila prezenta acestor gaye toxice, accesul (intrarea) este permisa numai cu aparatul de respirat.
ILUMINATUL DEFECTUOS
Alunecarea, lovirea in timpul (momentul) accesului in compartimentul (tancul) prost iluminat.
MASURI DE SIGURANTA CE TREBUIE LUATE SI RESPECTATE
LA INTRAREA OMULUI IN SPATII INCHISE.
Intrarea oricarui om se va face numai cu permisiunea unui ofiter responsabil care inainte de a da aprobarea s-a convins ca atmosfera din acel spatiu (tanc) este adecvata.
Pe tot timpul activitatii omului in spatiul inchis trebuie realizata si mentinuta o ventilatie eficienta pentru asigurarea unei concentratii normale de oxigen.
Activitatea celui sau celor ce patrund in spatiul inchis v-a fi supravegheata obligatoriu de catre un membru din echipaj la gura de intrare in spatiul respectiv.
Pentru cazurile sau cazul de urgenta in mod obligatoriu trebuie stabilit un sistem de comunicatie clar, concis si inteles de catre toti participanti.
Intotdeauna este bine sa intre 2 oameni, in echipa.
Echipamentele de protectie vor fi corespunzatoare si in buna stare de folosinta.
Aparatul de respirat, eventual un echipament de reanimare, trebuie sa fie apte si amplasate intr-o pozitie accesibila, sigura.
LUCRUL IN SPATIILE INCHISE
Vor fi respectate masurile de siguranta de mai sus.In plus inainte de inceperea activitatii trebuie efectuat un control in zona de actiune astfel incat sa nu existe reziduuri in zona care sa degaje gaze toxice sau inflamabile.
Pe toata durata lucrului in spatiile inchise, acestea trebuie sa fie ventilate in mod continuu.
Uneltele utilizate vor fi transportate de catre cei ce lucreaza, coborarea uneltelor se va face de regula in saci sau galeti. Niciodata nu vor fi aruncate uneltele utilizate.
Inaintea folosirii sculelor de impact (ciocan,dalta,etc.), ofiterul responsabil de lucrare trebuie sa se convinga de faptul ca nu exista posibilitatea aparitiei gazelor de produs petrolier. Daca lucrarea este de durata trebuie asigurata o testare periodica a atmosferei care sa fie sub 1% L.F.L.(Limita inferioara de inflamabilitate).
De asemeni trebuie asigurat un iluminat corespunzator cu un echipament ce prezinta siguranta intrinseca.
Inainte de inceperea lucrului trebuie asigurat un control pentru depistarea oricarei depuneri sau reziduuri in zona de lucru.
In vederea efectuarii lucrului la rece trebuie un permis de lucru.
La lucru la cald este obligatoriu un control al existentei depunerilor si reziduurilor pe o raza de cel putin 3 metri fata de zona de lucru. Daca lucrul la cald ar putea cauza transferul de caldura printr-un perete etans obisnuit, spatiul adiacent trebuie umplut cu lichid pana la nivelul la care se efectueaza lucrarea.
Echipamentul de stingere a incendiului trebuie sa fie verificat, pregatit pentru a putea fi folosit imediat daca situatia o impune.
SALVAREA SI REANIMAREA
Alarmarea constituie prima actiune in acest sens. Cu cat aceasta se efectueaza mai prompt succesul poate fi asigurat. Viteza de actionare are o pondere deosebita in salvarea celor afectati.
ASISTENTA SI ECHIPAMENTUL CORESPUNZATOARE
Echipamentele trebuie sa fie in permanenta in buna stare de functionare. In mod obligatoriu la bordul navei trebuie sa existe o grupa de interventie care sa asigure
reanimarea. Aceasta grupa se formeaza din randul personalului cu o pregatire superioara.
