|
|
|
ANALIZATORUL GUSTATIV
LIMBA
(LINGUA, GLOSSA)
Limba este un organ musculo-membranos, de forma conica, foarte mobil, care participa la alcatuirea peretelui inferior al cavitatii bucale. Limba este organul gustului. Ea are si un rol digestiv foarte important, participand la masticatie si deglutitie, iar la noul-nascut la sugere. Limba mai are si rol fonator, in articularea consoanelor linguale.
CONFORMATIA EXTERIOARA.
Limba nu poate fi vazuta in intregime chiar daca gura este larg deschisa. Ea e formata din doua segmente: corpul si radacina. Separatia dintre corp si radacina o face un sant in forma de V, numit santul terminal, situat la cativa milimetri inapoia V-ului lingual. El prezinta la varful lui o depresiune numita gaura oarba. Radacina limbii este portiunea dinapoia santului terminal. Ea e situata in faringe, de unde si numele de segment faringian.
Corpul limbii este portiunea situata inaintea santului terminal. Aceasta portiune se gaseste in cavitatea bucala si de aceea e numit segmentul bucal.
Corpul limbii prezinta doua fete (fata dorsala sau superioara si fata inferioara), doua margini, un varf si o baza.
Limba are un schelet osteo- fibros, un continut muscular si o membrana invelitoare; este lipsita de submucoasa.
Scheletul osteo- fibros este format din osul hioid si din doua formatiuni fibroase: membrana hioglosiana si septul lingual.
Muschii limbii se impletesc intre ei intr-un mod extrem de complicat. Dupa origine, ei se grupeaza in muschi extrinseci (cu origine pe oasele sau pe organele invecinate) si muschi intrinseci (care se fixeaza cu ambele capete in interiorul limbii. Sunt formati din fibre striate.
Muschii extrinseci sunt: m. genioglos, m. hioglos, m. stiloglos, m. tonsiloglos, m. palatoglos si faringoglos. Ei actioneaza asupra limbii in intregime, realizand deplasari ale ei.
Muschii intrinseci sunt: m. longitudinal inferior, m. longitudinal, m. transvers, m. vertical. Rolul lor este de a modifica forma acestui organ.
Limba este un organ extrem de mobil. Cu varful ei putem sa parcurgem toata cavitatea bucala: inapoi pana la palatul dur, pe laturi pana la arcadele dentare si inainte pana in vestibul. In cazuri de mobilitate exagerata, aceste limite pot fi depasite.
Receptorii gustativi sunt stimulati prin contact direct de un anumit numar de substante sapide, numai daca ele sunt solubile in apa. Pentru fiecare substanta exista un prag de perceptie diferit. Astfel, dintre substantele acide, pentru acidul clorhidric, pragul este solutia de 0,0009M; dintre substantele sarate, pentru clorura de sodiu, pragul este solutia 0,o1 M; dintre substantele dulci, pentru zahaoza, pragul de perceptie il reprezinta solutia de 0,01M, iar dintre substantele amare, pentru chinina, pragul este solutia 0,000008M. Se observa cat de sensibili sunt receptorii fata de substantele amare in comparatie cu celelalte substante.
Sub influenta unui stimul gustativ continuu, se produce fenomenul de adaptare, mai rapid pentru substantelesarate si dulci. La om, senzatia de sarat data de o solutie de NaCl 5%, dispare complet dupa sapte secunde.
Caile de transmitere de la nivelul papilelor linguale pana la scoarta cuprinde trei neuroni: protoneuronul situat in ganglionii nervilor cranieni; deutoneuronul, in bulb si cel de-al treilea neuron, in talamus.
5.ANALIZATOR OLFACTIV
Stimuli : subst odorante dizolvate in mucoasa olfactiva
Segmentii
-periferic : celulele recept olfactive reprez de neuronii bipolari
-intermed : protoneuron(neur bipolari)/axonii neuronil bipolari
formeaza nervii olfactivi care fac sinapsa cu deutoneuronul caii
olfactiv in bulb
axonii deuto-neuronilor conduc info spre cortex
-central girul hipocampic.
