|
|
|
Ceramica elenistica/greceasca (secolele III-II BC)
Odata cu ceramica elenistica incepe o perioada a schimbarilor fundamentale in decoratia vaselor. Tehnicile figurilor negre si rosii, care au dominat pentru mai mult de trei secole tehnica decorarii vaselor grecesti au fost abandonate si inlocuite cu alte tehnici.
Pe multe dintre vasele elenistice, suprafata a fost acoperita cu slip alb si ornamentele au fost adaugate cu culori tempera. Multe dintre vasele de tip Hadra (numite astfel dupa cimitirul din Hadra, langa Alexandria) au fost decorate in aceasta tehnica; asa sunt si somptuoasele vase Canosa (majoritatea descoperite la Canosa, in sudul Italiei), care combina pictura cu decoratia plastica; si cele mai importante, vasele de tip Centuripe, descoperite in oraselul Centuripe din Sicilia, care au adesea scene constand in mai multe figuri pictate in diferite culori, fiind aproximativ ca stil cu picturile murale de la Pompeis i Herculanum. Aici sunt adaugate si ornamente in relief.
Dar la majoritatea vaselor elenistice decorurile pictate sunt inlocuite cu ornamente in relief. Inspiratia vine dinspre vasele din metal. Cele mai importante stiluri decorative sunt:
Calene ware - denumita astfel dupa mai multe exemplare descoperite la Cales, in sudul Italiei si pentru ca poarta semnatura mesterilor din Cales - consta din gutti (vase folosite pentru alimentarea lampilor), cupe si boluri decorate cu figuri in relief. Subiectul favorit de pe boluri este apoteoza lui Herakles. Reliefurile sunt luate dupa tipare, care reproduc prototipuri din metal, ca si, de exemplu, pe un kylikes cu medalioane care reproduce monede siracuzane din secolul al V-lea BC. Suprafata este acoperita in intregime cu firnis negru. Cele mai timpurii exemplare apartin sfarsitului secolului al IV-lea BC, majoritatea secolului al III-lea BC.
Ceramica cu decoruri aplicate in relief imitata de asemenea dupa vasele din metal, au fost aplicate altor vase cu firnis negru - amphorae, kratere, hydriai si skyphoi - descoperite atat in Grecia continentala, cat si in Estul Greciei. O mare cantitate de vase lise cu firnis negru - fie total nedecorate, fie fiind ornamentate cu palmete si alte ornamente stampilate - au fost gasite atat in Est, cat si in Vest. Ele reprezinta ceramica comuna din acel timp.
Ceramica megariana - desoperita pentru prima data la Megara, dar apoi in multe alte locuri, inclusiv in Attica - consta indoesebi din boluri cu decoruri in relief in exterior. Ca si vasele bucchero de tip etrusc, ea a fost produsa ca o combinatie dintre ceramica realizata la roata olarului, stampilare si imprimare in tipare. Bolurile erau puse in tipare din lut, al caror interior a fost stampilat cu motive decorative in momentul in care pasta era inca moale. Si aici suprafata este acoperita cu firnis, care a fost ars cateodata negru, alta data rosu. Decorul consta din ornamente florale si ocazional din scene figurate. Cele mai tarzii include ciclul epic dupa binecunoscutele tragedii, spre exemplu, ale lui Euripides (Ifigenia in Aulis).
Vasele pergameniene, au fost produse probabil la Pergam in intervalul 150-50 BC. Aveau de asemenea firnis negru sau rosu, dar figurile in relief erau realizate separat in tipare si atasate vaselor facute la roata olarului. Aceleasi figuri apar in diferite combinatii. Herakles si Eros sunt personajele preferate.
In perioada romana decorate in relief au continuat sa fie produse. Sigillatele arretine si mai tarziu terra sigillata din marile centre de productie vestice au folosit aceeasi tehnica precum ceramica megariana, dar de aceasta data firnisul a devenit rosu stralucitor, fiind obtinut in urma arderii oxidante.
Alta categorie de vase care dateaza din secolul I BC si de mai tarziu este cea a glazurarii - vasele decorate in relief erau acoperite cu o glazura albastru-verzuie, tehnica folosita indeosebi in Egipt si pentru o perioada limitata in Estul Greciei.
Atelierele ceramice
a. Localizare si facilitati
Un atelier ceramic in Grecia antica avea o structura extrem de simpla. El consta numai din cateva camere in care se lucra, din cateva incaperi pentru depozitare si din cateva pasaje acoperite cu tigle in jurul unei curti. In curte puteau fi de asemenea 2-3 gropi mari pentru spalarea impuritatilor din lut si un cuptor intr-un colt.
Atelierele ceramice, uneori singulare sau duble, alteori grupate intr-un numar mai mare, erau localizate de regula intr-un loc unde putea fi gasit lut - de regula langa rauri - sau acolo unde era o pozitie strategica pentru a putea fi vandute produsele, respectiv langa portile oraselor sau langa cimitire.
In Athena, binecunoscutul cartier al olarilor a fost un district numit Kerameikos dintr-un motiv lesne de inteles. Era situat exact in interiorul portii principale de ceremonii din orasul inconjurat de ziduri, Poarta Dypilon, si aproape de unul dintre cele mai mari cimitire (imagini Kerameikos).
b. Lucratorii
De regula, olarii nu angajau persoane din afara familiei: femeile si copiii ajutau cu totii si munca grea era facuta de sclavi. Dar existau si ateliere mari, cu un numar de angajati, care erau specializati pe diferite operatiuni care se faceau in cadrul atelierului: modelarea vaselor, finisarea lo, aplicarea decoratiilor, transportarea lutului, arderea vaselor (pregatirea cuptorului pentru ardere).
c. Lutul si prepararea lui
Lutul in starea sa naturala nu are plasticitatea necesara pentru a se putea face ceramica din el. In primul rand trebuia subtiat cu apa si spalat de impuritati precum pietrele sau radacinile de plante, proces care era repetat de mai multe ori intr-o serie de cisterne (gropi) care aveau acest rol. Dupa spalarea finala, era lasat in groapa (tank) sa se usuce, fiind acum o pasta subtire. In aceasta stare era taiat in bucati in forma de caramizi si depozitat intr-o camera umeda, undeva va ramane workable pentru o vreme. Oricum olarul are nevoie de mai mult decat unuldintre aceste blocuri, il rupea pe genunchi si apoi il «arunca» pe roata.
d. Roata olarului
Roata olarului, care a fost inventata in Mesopotamia in mileniul IV BC, a fost pentru prima data introdusa in Grecia in jurul anului 2200 BC. Ea consta dintr-un disc plat invartit pe o axa verticala care era fixata in podea. Pe ea lutul era «aruncat» si lucrat in forma unui vas.
La inceput, roata a fost rotita in mod normal de un sclav, dandu-i astfel posibilitatea olarului sa aiba mainile libere pentru a lucra lutul. Apoi un disc conducator cu diametrul mai mare a fost adaugat jos pe ax si olarul il invartea atunci cu piciorul.
De ce roata olarului a reprezentat asa o mare inventie? Deoarece a dus la cresterea productivitatii atelierelor si i-a dat posibilitatea olarului sa realizeze simetria formelor si sa produca o mai mare varietate de forme.
Pentru vasele mici, corpul a fost facut dintr-o piesa si fundul si tortile au fost lipite dupa aceea. Vasele mari erau facute in mai multe sectiuni orizontale care erau puse cu atentie in pozitie, una peste alta si lipite impreuna in interior cu lut subtire (curgator). Recipientele terminate erau apoi puse la uscat in umbra, inainte de a fi preluate de artist pentru a fi pictate.
Structura cuptorului de ardere a ceramicii grecesti:
1. Camera de alimentare;
2. Gratar perforat pe care sunt asezate vasele;
3. Orificiu pentru verificarea etapelor arderii;
4. Zid de piatra care bloca intrarea cuptorului dupa ce vasele au fost asezate in cuptor;
5. Camera de ardere;
6. Cos sau orificiu pentru introducerea oxigenului
Etapele arderii ceramii grecesti
Ceramica greceasa era arsa o singura data, dar procesul arderii cuprindea trei etape:
1. Focul era alimentat si intretinut cu lemn (de regula de stejar si pin sau de maslin si pin) pana cand temperatura din cuptor ajungea la 800°C. Orificiul de deasupra cuptorului era lasata deschis in aceasta etapa, astfel incat lutul sa devina rosu prin oxidare.
2. Se adaugau lemne verzi pe foc si deschiderea de sus a cuptorului era acoperita, asa incat combustia producea oxid de carbon si lutul devenea negru - mediu reductant. Temperatura crestea acum la 950-1050 °C, ceea ce reprezenta maximum: daca urca mai mult, lutul se topea ca lava si vasele isi pierdeau complet forma.
3. Orificiul de deasupra cuptorului era redeschis ca sa poata patrunde mult oxigen si temperatura scadea treptat pana la 900 °C. Acesta era momentul cand cele doua culori se diferentiau: partea din vas care a fost imbaiata in solutie de lut ramane neagra, in timp ce partile pictate devin rosii.
Firnisul stralucitor caracteristic vaselor grecesti era produs ca rezultat direct al procesului de ardere, nefiind folositi nici un fel de aditivi. Intreaga tehnica se baza pe controlul constant al atmosferei si temperaturii din cuptor
Tehnica pictarii ceramicii grecesti
In cazul vaselor cu figuri negre (secolele VII-VI BC), figurile erau umplute cu un firnis negru, iar restul vasului ramanea nepictat. Mesterul olar realiza mai intai desenul preliminar al reprezentarilor, cu carbune sau prin incizarea lor fina cu ajutorul unui instrument ascutit. Detalii precum trasaturile fetei, faldurile vesmintelor etc. erau realizate in acelasi mod.
Existau si culori adiacente - purpuriu si alb pentru bratele si picioarele descoperite ale femeilor, care erau rezistente la ardere.
In cazul vaselor cu figuri rosii (secolele V-IV BC), fundalul era pictat in negru si figurile erau nepictate, devenind rosii in urma arderii vasului. Detaliile erau pictate cu o pensula fina, in negru sau maro.
Culori adiacente - o paleta mai variata, fiind realizate din pigmenti naturali: albastru, roz, verde-galbui, care erau adaugate dupa arderea vaselor.
In perioada de tranzitie dintre cele doua tehnici pincipale, exista si vase pictate in ambele stiluri, fiecare dintre ele pe cate o fata a vasului = sunt denumite "vase bilinve".
Al treilea stil de decorare a vaselor - denumit "white ground" - se realiza prin pictarea fundalului in alb, apoi se pictau figuri in negru sau rosu. In general au fost produse in acest stil vase funerare (lekythoi)
5. Temele motivelor decorative: -petreceri (drinking-parties);
- sport;
- la munca;
- scene erotice;
- casatoria;
- dansul;
- religia;
- artizanatul;
- copiii si jucariile si jocurile lor;
- rol funerar (jelirea, reprezentarea stelelor funerare);
- zeii si familiile lor:- 'afaceri de familie de pe Muntele Olimp" «fotografii de familie» pe pamant
-eroii si muncile lor: Theseu, Herakles ;
6. Comertul cu produse ceramice: - cumparatori privati;
- vanzare en grosse;
- pravalii/magazine;
- comenzi din partea statului;
- lista de preturi;
..- unitati de masura;
- corabii;
- vanzatori de ceramica;
- porturi maritime;
- self-made businessmen
LISTA PICTORILOR VASELOR GRECESTI
Geometric Period
Dipylon Master
Hirschfield Painter
Painter of Athens
Birdseed painter
Black Figure Period
Red Figure Archaic Period
Agrigento Painter
Akestorides Painter
Ambrosios Painter
Andokides Painter
Apollodoros (vase painter)
Argos Painter
Bonn Painter
Boot Painter
Bowdoin-Eye Painter
Briseis Painter
Brygos Painter
Cage Painter
Carpenter Painter
Cartellino Painter
Charmides Painter
Chelis Painter
Clinic Painter
Colmar Painter
Copenhagen Painter
Delos Painter
Dikaios Painter
Diogenes Painter
Dish Painter
Dokimasia Painter
Douris (vase painter)
Dutuit Painter
Eleuis Painter
Elpinikos Painter
Epeleios Painter
Epidromos Painter
Epiktetos
Euaichme Painter
Euaion Painter
Eucharides Painter
Euergides Painter
Euphronios
Euthymides
Flying-Angel Painter
Foundry Painter
Gales Painter
Gallatin Painter
Goluchow Painter
Harrow Painter
Hegesiboulos Painter
Hermaios Painter
Hermonax
Hischylos Painter
Hypsis
Kiss Painter
Leningrad Painter
Makron (vase painter)
Matsch Painter
Myson
Nikon Painter
Oidipus Painter
Oinanthe Painter
Oionokles Painter
Onesimos (vase painter)
Pan Painter
Pasiades Painter
Pedieus Painter
Peithinos Painter
Perseus Painter
Pheidippos
Phintias
Pig Painter
Pithos Painter
Poseidon Painter
Providence Painter
Psiax
Salting Painter
Scheurleer Painter
Sikelos
Siren Painter
Skythes
Smikros
Syleus Painter
Syriskos Painter
Telephos Painter
Thalia Painter
Thaliarchos Painter
Tithonos Painter
Triptolemos Painter
Troilos Painter
Tyszkiewicz Painter
Winchester Painter
Red Figure Classical Period
Aberdeen Painter
Achilles Painter
Aegisthus Painter
Aischines Painter
Aison (vase painter)
Alkimachos Painter
Altamura Painter
Amazon Painter
Ancona Painter*
Aristophanes
Athens Wedding Painter
Barclay Painter
Bird Painter
Black Thyrus Painter
Bologna Painter
Bosanquet Painter
Boreas Painter
Chicago Painter
Chrysis Painter
Cleveland Painter
Christie Painter
Codrus Painter
Coghill Painter
Curti Painter
Curtius Painter
Deepdene Painter
Dinos Painter
Diomed Painter
Duomo Painter
Dwarf Painter
Eleusian Painter
Erbach Painter
Eretria Painter
Erichthonios Painter
Erotostasia Painter
Eumporos
Euphronios Painter
Eupolis Painter
Filottrano Painter
Florence Painter
Geneva Painter
Gugliemi Painter
Hasselmann Painter
Hector Painter
Heimarmene Painter
Hephaistos Painter
Herakles Painter
Inscription Painter
Iphigeneia Painter
Jena Painter
Kadmos Painter
Kekrops Painter
Kleophron Painter
Klugmann Painter
Lewis Painter
Lid Painter
Lykaon Painter
Marlay Painter
Medias Painter
Meleager Painter
Midas Painter
Mikion Painter
Mykonos Painter
Naples Painter
Nausicaa Painter
Nekyia Painter
Niobid Painter
Orchard Painter
Oreithyia Painter
Orestes Painter
Orpheus Painter
Painter of the Oxford Grypomachy
Pantoxena Painter
Pasithea Painter
Peleus Painter
Penelope Painter
Penthesilea Painter
Phiale Painter
Pistoxenos Painter
Polion
Polydektes Painter
Polygnotos
Pompe Painter
Pronomos Painter
Quadrate Painter
Painter of the Reading lekanis
Reed Painter
Retorted Painter
Subouroff Painter
Semele Painter
Shuvalov Painter
Sotades
Spreckels Painter
Suessula Painter
Syracuse Painter
Talos Painter
Tarquinia Painter
Thanatos Painter
Timokrates Painter
Toya Painter
Trophy Painter
Upsala Painter
Painter of the Vienna lekanis
Villa Giulia Painter
Washing Painter
Wedding Procession Painter
Woman Painter
Painter of the Wooly Satyrs
Wuzberg Camel Painter
Xenophantes Painter
Hellenistic Period
Asteas
Baltimore Painter
Capua Painter
Darius Painter
Ganymede Painter
Marsyas Painter
Patera Painter
Python
Underworld Painter
Varrese Painter
We have selected a number of painters and potters. Select a name to see vases assigned to a particular painter.
625-570
570-525
after the invention of red-figure - from 525
525-500
500-450
450-400
4th century
Portrait by Cecil Beaton: Sir John Beazley, Beazley Archive
Sir John Beazley (1885-1970) was Professor of Classical Archaeology and Art in the University from 1925-1956. A world authority on Greek Art, he established the study of Athenian figure-decorated pottery as a branch of fine art. His scholarship now forms the basis for the Beazley Archive Pottery Database.
Early Black Figure Painters
Nessos Painter (625-600)
Gorgon Painter (600-580)
Sophilos (580-570)
Komast Group (585-570)
Mature
Kleitias (570-565)
C Painter (570-560)
Tyrrenian amphorae (565-550)
Painter of Akropolis 606 (570-560)
Nearchos (570-555)
Lydos (560-540)
Heidelberg Painter (575-555)
Classic
Exekias (560-540)
Group E
Amasis Painter (566-530/25)
Little Master Cup Painters
Late
Affector (540-520)
Princeton Painter (550-540/30)
Swing Painter (540-520)
Nikosthenes (550-510)
Antimenes Painter (530-510)
Leagros Group
(520-500)
Bi-Linguals (530-515 B.C.)
Andokides Painter = Lysippides Painter?
Psiax
