|
|
|
MIGRATIA - DEFINIREA MIGRATIEI
Tranzitia post-comunista a Romaniei la economia de piata a dus la un proces de dezindustrializare care s-a concretizat pentru multi cetateni romani in reducerea salariilor reale, scaderea nivelului de trai si cresterea ratei somajului. In acelasi timp, evolutia societatii romanesti in ultimii 20 de ani, a fost marcata de mai multe fenomene si procese sociale, cum ar fi: saracirea populatiei in proportie de masa, scaderea dramatica a nivelului de trai, stratificarea accentuata a membrilor societatii, amplificarea somajului (circa 1 milion de persoane disponibilizate si ramase fara loc de munca), a coruptiei, a infractionalitatii, a emigratiei din Romania. Aceasta situatie alaturi de eliminarea in 2002 a vizelor de intrare in tarile UE, a contribuit la o raspandire a practicii muncii temporare in strainatate a cetatenilor romani, ca o strategie adaptativa. Migratia fortei de munca in strainatate este unul dintre cele mai importante fenomene pentru transformarile sociale ale Romaniei si pentru vietile cetatenilor sai.
Ca si clarificare conceptuala, migratia este un fenomen ce consta in deplasarea unor multimi de persoane dintr-o arie teritoriala in alta, urmata de schimbarea domiciliului sau de incadrarea intr-o forma de activitate in zona de sosire. Deplasarea teritoriala a unei mase de oameni s-a produs, de regula, in istoria societatii umane, fie datorita unor evenimente politice si militare, unor persecutii religioase si conflicte inter-etnice cu consecinte dramatice asupra vietilor oamenilor, fie din cauza unor cataclisme naturale (seisme, inundatii, seceta prelungita ani in sir, care a condus la infometarea populatiei). Daca este analizat fenomenul migratiei raportandu-ne la o populatie data - perspectiva adoptata, in principal de demografie, atunci se poate vorbi de doua forme de migratie: imigratie - ansamblul intrarilor si emigratie - ansamblul iesirilor.
Migratia concentreaza in jurul sau un set foarte larg de fenomene sociale, motiv pentru care ea constituie obiect de studiu pentru mai multe discipline, precum demografia, geografia populatiei, economia, stiintele juridice, sociologia si altele. Cercetatorii din acest domeniu au incercat sa elaboreze scheme si teorii explicative ale fenomenului. Astfel, migratia este imaginata ca fiind rezultatul unei multitudini de actiuni individuale ale agentilor rationali, care evalueaza costurile, beneficiile si riscurile nu numai in termeni economici, implicate de un asemenea act, elemente care deriva din caracteristicile sistemului.
1.2 CONSECINTELE MIGRATIEI
Interesul manifestat de sociologi pentru acest fenomen al migratiei are la baza faptul ca, in cea mai mare parte a cazurilor, o mobilitate teritoriala este insotita sau genereaza o mobilitate sociala, adica schimbarea statutului social al persoanelor migrante.
Migratia este un fenomen de actualitate in spatiul social romanesc . Odata dezvoltata pana la punctul de a avea efecte importante, migratia nu are, intr-o lume marcata de globalizare, sanse sa dispara in viitor din randul factorilor care trebuie sa fie luati in considerare in orice analiza despre dezvoltarea economico-sociala din Romania. Exista suficiente argumente care confirma ca Romania a intrat in circuitul international pentru a sustine ca lucrurile nu se vor schimba pentru o perioada indelungata de timp.
Conform prognozelor realizate de Institutul National de Statistica, Romania va inregistra o micsorare a volumului populatiei, incat e posibil ca in 2020 sa ajunga la 20 de milioane de locuitori. Migratia circulatorie externa este un fenomen care a inregistrat o crestere constanta in Romania ultimilor ani. Deplasarile temporare in strainatate urmate de reveniri in tara s-au amplificat considerabil in special dupa 2002.
Inainte de revolutia din 89 , migratiile spre zone urban - industriale aveau la origine atractia locurilor " din interior" (din noile intreprinderi si "platforme economice" romanesti), in timp ce migratiile externe actuale au la origine pierderea locurilor de munca (datorita distrugerii industriilor "comuniste"), pe de o parte si atractia unor castiguri mult mai mari, indiferent de tipul de activitate, in diferite tari (Spania, Germania, Italia, Franta, Canada, SUA s.a.m.d.) , pe de alta parte.
In ceea ce priveste consecintele sau efectele migratiei s-au conturat 3 directii de investigare: efectele migratiei asupra populatiei de origine, asupra populatiei de destinatie si asupra migrantilor insisi (Traian Rotariu, in Dictionar de sociologie, 1993).
Situatia populatiei din aria de primire poate fi influentata foarte tare de migratie, atat in sens pozitiv cat si negativ. In perioda de crestere economica, imigrantii contribuie la completarea necesarului fortei de munca; in schimb, in epoci de recesiune, participa la ingrosarea randurilor somerilor, fiind cei mai expusi la concediere si determina un consum suplimentar de resurse . Populatia locala poate reactiona (uneori violent) la prezenta imigrantilor, contribuind la schimbarea masurilor legislative referitoare la migratie. Un alt aspect deosebit de intens cercetat este integrarea migrantilor in comuinitatea de primire. O atentie speciala se acorda contactelor dintre cele doua populatii ale caror culturi sunt mult diferite, fapt ce ridica probleme deosebite de integrare.
Un aspect deosebit de interesant legat de efectele migartiei internationale asupra fortei de munca vine din selectivitatea fenomenului. Indiferent de tipul de migratie, tinerii sunt cu predilectie cei care se implica in migrari internationale. Oferta pentru slujbele care presupun o calificare inalta, in domenii cu o dinamica accentuata fac obiectul analizei complexe privind migratia internationala. Alaturi de migartia pentru studii, exista migratia creierelor care este o migratie difuza, cu un numar mare de destinatii, bazata pe necesitatile crescute si capacitatea de a atrage specialisti ai economiilor dezvoltate. Resursele individuale (capitalul uman) ale migrantilor joaca un rol fundamental, iar indivizii beneficiaza de sprijin in inertia lor in societatea de primire. Din punctul de vedere al tarilor de origine, plecarile de acest tip sunt o pierdere . Integrarea pe o piata de munca straina face ca de investitia in educatia de lunga durata a acestor indivizi sa nu beneficieze staul de origine (cel care plateste o parte sau intreaga scolarizare), ci statul de destinatie. Pe termen lung, plecarile de acest tip afecteaza tocmai capacitatea de dezvoltare asocietatii de origine, lipsind-o de o parte din indivizii sai cei mai capabili (Constantinescu, M., 2005).
Unul dintre cele mai mediatizate si analizate efecte ale migratiei din Romania il constituie cel al banilor trimisi de emigranti din strainatate. Semnificatia pozitiva sau negativa a acestor resurse financiare este dependenta de contextul economic al tarii de origine. Orientarea resurselor financiare furnizate de migratie catre activitati generatoare de venit pare fi mai degraba rezultatul unei a doua "etape" - in investitie, iar asocierea banilor veniti din migratie cu consumul este, in general evaluata pe termen lung.
Alaturi de efectele asupra pietei fortei de munca si a celor ale banilor trimisi din strainatate, migratia are efecte complexe, poate cele mai "dureroase" , asupra structurii, dinamicii, functionalitatii familiei in general si, minorilor, in special. Fenomenul migratiei s-a extins mult in ultimii 20 de ani iar motivul plecarii este in principal castigul financiar care nu poate fi obtinut de familie in tara, problema care este foarte bine cunoscuta de copii.
1.1.1 Consecintele asupra familiei
Familia reprezinta institutia sociala primara. Familia este o forma istorica de comunitate umana , grup de oameni legati prin consangvinitate si inrudire; grup social avand la baza casatoria, alcatuit din soti si copii (explicatie DEX ) Conform Mitrofan I : "familia este nucleul organizarii umane, molecula sau microstructura care realizeaza, in mic, totalitatea functiilor societatii, ca mare sistem: reproducerea si asigurarea comunitatii biologice a speciei umane , producerea mijloacelor de subzistenta, educarea si socializarea nou nascutilor si prin aceasta asigurarea continuitatii moral spirituale a societatii ". Desi relativ independenta in raport cu societatea in interiorul careia se formeaza, familia este determinata in ultima instanta, si conditionata, in organizarea si evolutia sa, de mediul de organizare a societatii pe care o reflecta. Familia nu trebuie inteleasa, conceptual vorbind, numai ca unitate structurala, ci si ca suma a relatiilor inter-individuale care, fie il potenteaza pe individ in constructia si/sau activarea unor posibile retele sociale, fie il plaseaza intr-un cadru constituit dintr-un set complex de combinatii cu caracter economic social, cultural si politic (Landolt si Da, 2005 : 625).
Familia esre grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale deoarece ea influenteaza si modeleaza persoana umana. Unii merg chiar mai departe si sustin ca actiunea ei asupra persoanei este atat de mare, incat ea egaleaza actiunea celorlalte grupuri sociale. Acesta este cu deosebire cazul cercetarilor care vin dinspre psihanaliza, psihologia sociala si sociologie sustinand ca familia este: "adevaratul laborator de formare al persoanei". Transformarea individului in persoana adica in "individ cu status social" este dintai de toate opera familiei. Sunt doua cauze care explica aceasta influenta a familiei asupra persoanei. Una este legata de faptul ca actiunea familiei se exercita mai de timpuriu, iar a doua de faptul ca familia este calea prin care se canalizeaza orice alta actiune de socializare, ea fiind identica cu intreaga lume sociala a copilului.
