|
|
|
Carpatii Occidentali situati la nord de Mures (M-tii Apuseni)
Limite: Muresul (S), Barcaul si Somesul (N), Dep. Transilvaniei (E), Dealurile si Campia de Vest (V)
Caracteristici:
- altitudini reduse; altitudinea maxima depaseste 1800 m (1849m in M-tii Bihor);
- mozaic petrografic (roci cristaline, roci sedimentare, roci vulcanice);
- aspect palmat;
- Dealurile de Vest si Campia de Vest patrund sub forma unor depresiuni-golf pana la poalele muntelui (in V);
- masivitate redusa: discontinuitati intre grupe, formate din culoare largi de vai si depresiuni;
- pe calcare - relief carstic(Pest. Scarisoara, Pest. Ursilor - in M-tii Bihor);
- relief vulcanic pe rocile vulcanice;
Subdiviziuni:
Grupa centrala Grupa sud-estica Muntii Crisurilor (V)
- M-tii Bihor (1849 m) - M-tii Metaliferi - Mtii Zarand
- Muntele Gaina - M-tii Trascau - Dep. Zarand (pe Crisul Alb)
- M-tii Vladeasa - M-tii Codru Moma
- M-tii Gilau - Dep Beius (pe Crisul Negru)
- Muntele Mare - M-tii Padurea Craiului
- Dep. Vad (Borod) (pe Crisul Repede)
- Mtii Plopis
- M-tii Meses
Clima - relieful prin altitudine si orientarea culmilor introduce modificari locale: scaderi de temperatura si cresterea cantitativa a precip. o data cu nivelul altimetric
- mase de aer foehnizate patrund in Culoarul Alba Iulia Turda si pe Valea Ariesului
- influente oceanice
1. climat de munte
- temperaturi medii anuale de 2-6sC(muntii inalti) si 6-10sC (muntii scunzi)
- precipitatii abundente (800-1200 mm/an)
- in M-tii Vladeasa precip de 1400 mm/an
- vanturile de vest
3. climat de depresiune
- inversiuni de temperatura
Apele
- Somesul Mic, Barcaul, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb
Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine. Specifice este zona de padure
a) Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m. Etajul fagului urca pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca pana la 1400 m. Etajul coniferelor este compus din molid, brad, pin si pe alocuri zada si se ridica pana la peste 1800 m.
Etajele nu sunt strict delimitate, formand paduri de amestec.
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.
Soluri : spodosoluri
