|
|
|
Insula Hawaii
Hawaii (statul) singura insula stat si cel mai sudic stat al SUA. Staul este compus din opt insule principale si 124 secundare si bancuri de nisip. Honolulu este capitala si cel mai mare oras din Hawaii.Se intinde pe 3900 km de la coasta de vest a SUA. Statul Aloha adica Hawaii a fost numit oficial ca al cincizecilea stat a uniunii pe 21 august 1959 si ocupa o suprafata aproape in intregime vulcanica la origine. Noi suprafete ce se afla aproape de nivelul marii deriva din bancuri de corali. Aceste bancuri s-au format de-a lungul unei perioade cand nivelul marii a fost mai mare decat este acum. Relieful divers din Hawaii include deasemenea munti inalti de peste 4000 m, mari intinderi de straturi sterpe de lava. Plaje aurii bogate in palmieri, stanci magnifice si canioane foarte colorate, campii si paduri multicolore.
Insulele Hawaii au fost colonizate de imigrantii polynezieni acum mai bine de 1000 de ani, dar probabil au ramas necunoscute in Polynesia pana cand capitanul James Cook le-a descoperit in 1778. El le-a numit Insulele Sandwich in onoarea patronului John Montagne al IV-lea conte Sandwich. In 1796 regele Kamehameha I a unit insulele intr-un singur regat independent. In 1893 monarhul hawaian a fost demis si Hawaii a devenit succesiv o republica in 1894, o posesie a SUA in 1898 si un teritoriu SUA in 1900. De-a lungul ultimei jumatati a secolului al IX-lea Hawaii si-a dezvoltat o economie bazata pe plantarea si cultivarea de zahar si mai tarziu de ananas pt export.Mii de imigranti majoritatea din Asia au venit sa lucreze pe plantatii. Numele statului vine din specificul insulei
Hawaii si este un cuvant polynesian cu inteles necunoscut. In secolul al IX-lea numele a fost atribuit intregului arhipelarg.
Locul Hawaiiului in istorie mondiala moderna a fost stabilit pe 4 decembrie 1941 cand un masiv atac aerian asupra flotei de la Pearl Harbor si asupra altor instalatii militare din Hawaii a precipitat intrarea SUA in al II-lea razboi mondial. Rolul Hawaii-ului ca una din cele mai puternice baze militare americane a continuat pana in prezent.
Hawaii-ul
postbelic a fost deasemenea marcat de diversificarea economiei cu o mare
dezvoltare a turismului, industriei si primirea in Uniune in 1959. In Hawaii
exista o mica discriminare rasiala. In cea mai mare parte rezidentii traiesc
intr-o societate ce reprezinta o fuziune armonioasa si unica de rase, limbi,
religii si culturi. Multi dintre rezidentii din Hawaii de obicei se numesc
hawaiieni, ei tind sa rezerve acest termen pentru cei care au stramosi
hawaiieni.
Statul Hawaii este compus dintr-un lant de insule ce se intinde pe aproape 2600 km, intre insula Hawaii in sud si insula Kure in nord. Statul are o arie totala de 16729 km patrati incluzand 93 km patrati de apa interioara. Este al patrulea stat mic. Statul se imparte in opt mari insule care sunt: de
Muzeul cultural polinezian
la est la vest - Hawaii, Maui, Kahoolawe, Lanai, Molokai, Oahu, Kauai, si Niihau. In nord de aceste insule principale se intinde o regiune de stanci si bancuri de corali: cea mai mare dintre acestea este Laysan, care acopera doar 400 de hectare.
Statul
Hawaii nu este coextensiv cu unitatea geografica numita Insulele Hawaii sau
Lantul Hawaii-an. Insulele Midway din nord nu fac parte din stat dar sunt
administrate de guvernul SUA. Atolul Palmyra, o insula in sudul insulelor
principale a fost teritoriu Hawaii-an dar a fost exclus in 1959 si a ramas
teritoriu SUA.
Climatul
Cele opt insule ale Hawaii-ului care se intind la sud de Tropicul Racului, au un climat tropical determinat de latitudine, curentii oceanici si vanturile de nord.
Activitati economice
Structura economica Hawaiiana a suferit o succesiune de schimbari incepand cu ultimul an al secolului XVIII. In acea vreme nativii hawaiieni aveau o economie primitiva dar suficienta, bazata pe agricultura si pescuit.
Contactul cu lumea exterioara a adus o verietate de noi culturi si-a dezvoltat comertul. Dar in Hawaii nu s-a dezvoltat o ramura economica principala pana la jumatatea secolului XIX. Intre 1860 - 1930 economia din Hawaii a fost dominata de cultivarea in mari plantatii si exportul de zahar, iar la inceputul lui 1900, ananas. In 1930, guvernul SUA a accelerat dezvoltarea instalatiilor militare in Hawaii. Mari investitii federale in Hawaii inainte si dupa al II-lea Razboi Mondial au dezvoltat rapid o sursa majora de locuri de munca si venituri.
Pe
de alta parte activitatea economica a decazut dupa razboi, dar in 1950 cu
eforturi economice s-a reusit relansarea ei prin aparitia unor noi surse de
venit. Intre 1950 - 1960 productia s-a diversificat, industria turismului s-a
dezvoltat la o scara mare, si a crescut rata comertului cu alte tari.
Investitiile guvernului pentru activitatiile militare si non militare sunt
principala sursa de venit pentru rezidentii hawaiieni.
Turismul este cel mai important domeniu din activitatea economica. Al doilea domeniu ca importanta il reprezinta industria, urmata de agricultura, care este dominata de prelucrarea zaharului. In prezent productia pe plantatiile de ananas si zahar a scazut semnificativ. Pentru mai mult de un secol, preturile scazute si tehnologia avansata au facut ca productia de zahar si ananas sa ramana pana astazi. Recent, costurile mari din Hawaii au slabit competitivitatea comerciala pe piata zaharului si a ananasului. Numarul mare de comercianti reflecta importanta comertului in Hawaii.
Hawaiiul are o forta de munca de 600.000 de oameni. Dintre acestia, 41 % lucreaza in spitale sau restaurante, 5 % lucreaza in departamente de stat cum ar fi armata, administratia publica, 26% sunt comercianti si functionari publici, 4% in constructii, 3% in agricultura si servicii agricole, silvicultura sau piscicultura si 4% in industrie. In 2000, 25 % din muncitorii hawaiieni apartin unui sindicat. Hawaii ca si New York au cea mai mare rata de inscriere intr0un sindicat din tara.
Rolul economic al fortelor armate
Comparativ cu alte state, Hawaii este cel mai important centru de instalatii militare si investitii militare in economia statala.
Baza militara Smith, din insula Oahu, reprezinta cartierul general al Fortelor Marine din Pacific, centrul de comanda al armatei SUA pentru intregul Pacific. Alte instalatii principale in stat sunt bazele navale de la Pearl Harbor, Hickam (baza anti- aeriana), Wheeler,Lualualei, Corpul Marinei din Kaneohe Bay si rezervatiile militare Scholfield Barracks si Fort Shafter din Oahu si Barking Sands Missile Range in Kauai. Investitiile militare in constructie, intretinere si statele de plata fac parte din viata intreprinderilor din Hawaii.
Un factor important in economia Hawaiiului este faptul ca armata isi procura personalul din locuitarii insulei.
Agricultura
In 2000 erau 5700 ferme in Hawaii. Teritoriul ocupat de ferme era de 582747 hectare din care 20% sunt ocupate de culturi.33% din terenul ocupat de culturi este irigat.
De ani de zile trestia de zahar a fost cea mai importanta cultura din Hawaii, si ananasul a doua cultura ca importanta. Acum cele doua sunt aproape egale in economia agricolo.
Majoritatea productiei de trestie de zahar si ananas se obtine de pe cateva plantatii si regiuni foarte mari. Desi micile ferme sunt numeroase, in special in Oahu, ele ocupa o aria mica din culturi.
Singura cultura comerciala semnificativa produsa pentru export de catre fermele mici este cafeaua, ce creste in districtul Kona in partea de vest a insulei Hawaii si pe plantatiile din Kauai. Legumele si fructele sunt cultivate in principal pentru uz local. Ananasul a fost principalacultura ca valoare in 1997, depasind pentru prima data venitul produs de trestia de zahar. In timp ce productia de ananas a sczut constanta dea lungul anilor '90, cresterea preturilor in ferme pentru ananas au facut din ea cea mai valoroasa cultura din Hawaii.
Insulele Hawaii au produs odata mai mult de 40% din productia de compot de ananas si mai mult de 70% din productia de suc de ananas.
Productia a inceput sa decline in anii '60 cand companiile producatoare si-au inchis operatiile in Hawaii si si-au deschis altele mai profitabile in ASIA.
Cultara de ananas era de 29900 hectare in 1961 si a scazut la 8100 hectare in anii '90. Ananasul este cultivat mai mult pe marile plantatii din Oahu, Maui, si Kauai. Deasemeni fructul este cules manual, masinile ocupandu-se doar de plantare si procesare.
Majoritatea culturilor de ananas se afla pe tinuturi deluroase. Ananasul poate fi crescut pe soluri relativ slabe, dar cultura de ananas necesita mai multa irigare decat cea de trestie de zahar.
De ani de zile, trestia de zahar a fost cultura
principala in Hawaii. In anii '90
fermierii incercat alte culturi cum ar fi alunele si cafeaua. Trestia de zahar
face parte acum din diversele culturi din Hawaii. Aici trestia de zahar culeasa
urmeaza un proces de curatare.
Productia de trestie de zahar fiind pentru mult timp principalul produs agricol din Hawaii a scazut dramatic in anii '90. In 1997 a ramas a doua cultura ca valoare in economia statului. Trestia de zahar creste in principal in insulele Hawaii, Kauai, Maui si Oahu mai ales pe partile aride ale insulelor in campuri irigate. Productia de trestie de zahar variaza de la an la an, creand in industrie un flux mare. Plantatiile de zahar sunt in majoritate mecanizate. Trestia de zahar este culeasa din aprilie pana in septembrie, dar utilizeaza o forta de munca anuala si nu una sezoniera. Fiecare camp de trestie ajunge la maturitate in 22-24 de luni comparativ cu o perioada de 12 luniin alte state. Din perioada mare de crestere rezulta o concentratie mare de zahar in trestie. Hawaii a depus mari eforturi in a-si diversifica agricultura, care depindea numai de trestia de zahar si ananas. Cafeaua ce creste in mare parte de-a lungul coastei de vest a insulelor Hawaii reprezinta o cultura majora pentru export. Productia de cafea a scazut considerabil in anii '60 - '70 , dar si-a revenit la mijlocul anilor '80 . Tarziu in anii '90 , culturile de cafea s-au triplat. In aceeasi perioada florile, in special orhideele, si alunele au crescut in importanta la export. Papaya, bananele si o mare varietate de legume sunt cultivate in micile ferme din Oahu, in principal pentru consumul local.
Pescuitul
Pestele a fost pentru mult timp sursa principala de hrana.Tonul este pestele cel mai folosit, atat pentru export cat si pentru consumul local. Vanzarile de ton acopera 1/3 din venitul annual obtinut din comert ceea ce in 1999 era de 65 de milioane $. Pescuitul sportiv de-a lungul coastei este foarte popular pentru turisti
Silvicultura
Resursele de santal si multi alti pomi valorosi comerciali au fost epuizate pana la jumatatea secolului XIX asa ca industria lemnului nu mai are o activitate pe scara mare. Asadar, statul si cativa particulari incearca sa refaca cateva specii de arbori. Padurile acopera 43 % din suprafata si aproape jumatate din totalul lor este considerat comercial. Exceptant exploatarile de lemn de santal de la inceputul secolului XIX, industria cherestelei din Hawaii nu a fost un sector prea productiv al economiei.
Mineritul
Arhipelargul detine resurse minerale majore dar mineritul este limitat la productia de materiale de constructii si accesorii pentru constructia drumurilor. Pietrisul si cimentul sunt doua dintre produsele minerale importante. Nisipul, piatra ponce, varul si coralii sunt deasemenea procesate. Hawaiiul are deasemenea mari zacaminte de bauxita si titan ce nu au fost inca exploatate. Industria
Aproape toata energia electrica a arhipelargului este produsa de uzine electrice cu instalatii de aburi sau Diesel ce au drept combustibil petrolul. In plus, unele uzine de pe plantatiile de zahar ard reziduurile fibroase ramase in urma rafinarii zaharului. O mica parte a energiei este hidroelectrica si este produsa pe insulele Kauai si Hawaii. Statul studiaza fezabilitatea diferitelor energii alternative, chiar si a energiei solare.
Aceasta industrie aduce cele mai mari venituri pentru aceste insule. Oahu era de departe cea mai vizitata insula, dar construirea si promovarea facilitatilor turistice au ajutat la popularizarea celorlalte insule. Mai mult de jumatate dintre vizitatori vin din SUA, iar majoritatea dintre ceilalti sunt canadieni si japonezi. Numarul de vizitatori ce vin din SUA s-a diminuat in ultimii ani, dar o rapida crestere a vizitatorilor din celelalte tari, in special din Japonia, a stopat declinul. Venitul obtinut din turism a fost, astfel de 13,8 mid $ in 1998.
Hawaii este dependenta de caile de transport maritime si aeriene pentru dezvoltarea sa economica, bazata pe comert si turism. Se bazeaza deasemenea si pe legaturile dintre insulele componente.
Majoritatea vizitatorilor ajung in
arhipelag pe calea aerului. Zborul de 3900 km de la San Francisco la Honolulu
dureaza mai putin de cinci ore. Statul detine 30 de aeroporturi. Aproape toate
liniile de transport inter insulare sunt aeriene, iar statul are cinci dintre
cele mai aglomerate 100 de aeroporturi din SUA, inclusiv Honolulu al 23-lea ca
aglomeratie din Uniune.
Navele oceanice cara majoritatea produselor importate si exportate. Remorcherele si barjele transporta produse ca zaharul, ananasul si petrolul intre insule si in lungul coastelor. Acest trafic local este facut cu produse fermiere trimise la Honolulu pentru procesare si exportare precum si cu bunuri importate ce din Honolulu urmeaza a fi distribuite celorlalte insule.
Honolulu este de departe cel mai mare port al arhipelagului. Se remarca de asemenea porturile Barbers Point pe insula Oahu, Kahului pa Maui, Hilo pe Hawaii si Nawiliwili pe Kouai.
Cateva cai ferate scurte au fost construite inainte de cel de-al II-lea Razboi Mondial, in mod special pentru a cara zaharul si ananasul si pentru a muta proviziile armatei. In prezent doar linia turistica din Maui mai este folosita.
Autostrazile reprezinta modul de baza de transport pe pamant. In 1999 erau 6788 km de sosele publice in special in lungul coastei, inclusiv 89 km de autostrada federala. Accesul catre zonele muntoase ale insulei cu ajutorul masinii este limitat.
In ciuda faptului ca arhipelagul este aflat in centrul Oceanului Pacific, Hawai a facut comert in exclusivitate cu statele continentale in ultimul secol. Printre multele importuri ce sunt aduse in arhipelag putem numi titeiul si produsele petroliere, aparate, vehicule motorizate, produse alimentare, ingrasaminte chimice si numeroase bunuri consumabile. Multe automobile si alte produse sunt acum importate din Japonia si din alte zone industrializate ale Asiei. Cele mai expotrtate produse ale arhipelagului sunt zaharul brut, melasa, si ananas procesat. Alte produse exportate sunt cafeaua, alunele si alte produse alimentare, haine, flori (orhidee in special), ciment si produse petroliere. Honolulu este un centru intermediar al statului intre arhipelag si restul lumii pentru comert. Japonia este cel mai important partener de comert, dar Hawaiiul intretine relatii comerciale si cu Australia, Canada si Filipine.
Populatia hawaiana
Date generale despre populatie
Conform recensamantului din 2000 arhipelagul
are un numar de 1211537 locuitori rezidenti. Aceasta reprezinta o crestere cu
9,3% fata de recensamantul din 1990 cand erau 1108229 locuitori. In 2000 statul
avea o densitate medie de 73 locuitori pe km2. Populatia si
densitatea locuitorilor difera de la o insula la alta. Oahu este de departe cea
mai populata insula cu ¾ din populatia statului. In 2000 numara 876156 de
locuitori cu o densitate
de 567 locuitori pe km2. Hawaii cea mai mare insula din zona avea o populatie de numai 148677 de locutori si o densitate de 14 locuitori pe km2.
Bastinasii sunt descendenti directi ai
locuitorilor polynezieni ai insulelor. Conform recensamantului din 2000
bastinasii hawaiieni si insulari din Pacific erau 9,4% din populatie, si mult
mai multi din locuitorii insulelor au stramosi printre bastinasi. Statul Hawaii
este singurul stat unde asiaticii reprezinta cel mai mare grup rasial insumand
41,6% din populatie. Pe
plaja Waikiki
