Avalanse - factorii naturali care influenteaza declansarea avalanselor

Avalansa este o deplasare rapida a zapezii de pe versantul unui munte, adesea avand in compozitie aer si apa, dar cateodata poate contine si roci sau bolovani. Avalansele sunt printre cele mai mari pericole ce se pot intalni pe munte.

Pot aparea tipuri diferite de avalansa de zapada:

-Avalanse de zapada uscata- In general acestea se produc la temperaturi reduse de -5 grade. Zapada are un aspect prafos si grauntos, cristalele de zapada fiind rotunde. Sunt destul de periculoase deoarece duc la formarea unor aerosoli ce pot conduce la randul lor la sufocarea celor prinsi de caderea de zapada.
Tot in cadrul acestei categorii se mai afla si avalansa pulver, cea cu nori, cea cu zapada granuloasa si cea cu 'placi de vant'.
Avalansa cu nori este insotita de soc si o unda de suctiune, putand sa aiba viteza si de 200-300 km/h, iar avertizarea producerii ei este data de o bubuitura asemanator unui tunet. Se produce in primmele 24-48 de ore de la ninsoare, in general numai in lunile de iarna.

-Avalanse cu zapada umeda- se produc de regula in stratul de zapada umeda si grea. Mari cantitati de zapada se deplaseaza de-a lungul versantilor distrugand mai totul in calea lor.
Acestea se produc si primavara pentru ca atunci apare apa in interiorul stratului de zapada.

-Avalanse in placi- in cadrul acestora stratul superficial inghetat si cel mijlociu se desprind.

Modul de plecare:

-Din punct fix
-Din linie
-Mixta
-Din crevasa

Pozitia planului de alunecare:
- In zapada proaspata;
- In interiorul straturilor de zapada;
- In zapada veche;
- Pana la sol;

Prezenta apei in zapada:
- Absent
- Prezent

Traseul parcurs:
- Panta- avalansa de versant;
- Culoar- avalansa de culoar;

Tipul miscarii:
-Cu aerosoli;
-Curgere liniara;

Pozitia straturilor de glisaj:
- Avalansa de suprafata;
- Avalansa adanca;

Factorii care contribuie la declansarea avalanselor:
1. Relieful;
Morfologia solului;
3. Prezenta unor paturi de alunecare;
4. Zapada
5. Densitatea

Conditii meteo:
1. Temperatura- sub 0 grade celsius nu permite coeziunea intre straturile de zapada;

Exista un pericol iminent de avalanse atunci cand:
1. Exista caderi de zapada- ninsori abundente recent;
Incalzire brusca a vremii- se trece repede de la anotimpul rece la cel cald;
3. Dupa ninsori mici cu vant.

Masuri de prevenire a avalanselor:

1.Marcarea cu panouri speciale a traseelor turistice in care e posibil sa se produca avalanse;
Interzicerea traseelor expuse la astfel de pericole;
3.Pregatirea salvamontistilor pentru interventie;
4.In zonele aglomerate se merge in monom- unul in spatele altuia, la distanta de minim 20 de metri, pentru a evita surprinderea mai multor oameni in caderea de avalansa.

Tehnica de salvare:
Cel care este surprins de avalansa trebuie sa isi tina mainile indepartate de corp incercand sa inoate in zapada, fapt ce poate ajuta la mentinerea individului deasupra zapezii.
Daca o persoana a fost prinsa sub zapada, el isi poate determina pozitia corpului prin aruncarea unui obiect sau pur si simplu scuipand (pentru ca se poate ca in timpul avalansei sa fiti surprinsi cu capul in jos), deoarece se poate determina in acest mod centrul de greutate al Pamantului.
Exemple de catastrofe pe plan international:

- Franta, 1601: Chèze et Saint-Martin (Pirinei): 107 morti, numerate sate distruse
- Franta, 1749: Huez (Isère): 130 morti, mare parte a localitatii distrusa
- SUA, Statul Washington, 1910: o avalansa a surpins si smuls de pe o cale ferata doua trenuri
- Canada, 1910: avalansa cu 62 morti ( muncitori care dezgropau un tren acoperit de alta avalansa)
- Nanga Parbat (muntii Karakorum),1937: 16 alpinisti germani si serpasi morti in avalansa - ingropati in somn in tabara a IV-a
- Peru, 10 ianuarie 1962: avalansa uriasa, pornita de sub vf.Huascaran - 4000 de victime in 9 mici localitati
- Franta, 1970: Val d'Isère (Savoia): 39 morti, 37 raniti, o cabana distrusa
- Peru, 31 mai 1970: avalansa uriasa ( cutremur care a dizlocat un ghetzar suspendat) - distruge oraselul Yungay - peste 15.000 victime
- Franta, 20 ianuarie 1981, departamentele Savoia si Isere: peste 100 locuinte, biserici, anexe gospodaresti distruse de avalanse
- Elvetia, Galtur: 23 februarie 1999: zeci de cladiri, 31 morti si 18 raniti (circa 250.000 mc de zapada pulver cantarind circa 87.000 tone au coborat 1300 m diferenta de nivel cu circa 250 km / h)

Exemple de avalanse mari in Carpatii romanesti, cu victime

- catastrofa de la Balea din 17 aprilie 1977, in care au pierit 23 de schiori sibieni
- grupul de militari surprinsi de o avalansa declansata de o explozie a genistilor pe V.Balii, la construirea Transfagarasanului
- moartea in martie 1988 a unui inginer de la releul TV de pe Cucurbata Mare, la coborare pe schiuri spre Arieseni

Exemple de rezultate ale cercetarilor statistice

O statistica pe 35 de ani pentru Alpii elvetieni indica media de 75 de oameni/an acoperiti de avalanse, din care decedati 35/an.
- O statistica pe 28 ani pentru Alpii francezi da media de peste 100 persoane/an implicate in avalanse, cu o medie de 30 morti/an, cu minime ( ex. iarna 1996/1997 - 23 de morti; 2002/2003 - 26 morti) si maxime ( iernile 1969/1970, 1980/1981 si 2005/2006 cate 55-57 morti)
- O statistica pe cateva decenii in SUA indica 20-30 victime/an in avalanse
- O statistica poloneza pe 1985-2000 pentru Tatra poloneza indica 1-4 morti/an
- O statistica de ansamblu pentru Alpi, pe perioada 1940-1980, estimeaza la aproximativ 19.000 numarul de avalanse care au cauzat decese (3.800 de morti) si pagube materiale mari

FACTORII NATURALI CARE INFLUENTEAZA DECLANSAREA AVALANSELOR

1 Relieful:

1.1.Inclinarea pantei

- Avalanse se pot declansa pe pante cu inclinatia intre (aproximativ) 20 si 55 grade.
- Pe pantele cu inclinatie mai mare, zapada nu se aseaza / acumuleaza
- Pantele cu inclinatie mai mare, dupa caz, pot fi 'maturate' de avalanse venite de mai sus
- Pantele cu inclinatie mai mica pot fi periculoase cand sunt continuarea / la baza unor pante / valcele / culoare inclinate.
- Chiar si zone plate sau contrapante relativ apropiate de o panta pot fi periculoase uneori
- Firul vailor inguste, sub forma de 'V', e mai periclitat de avalansele spontane venite de pe versant, decat fundul/firul vailor largi, in forma de 'U'

1.2 Morfologia suprafetei solului:

- Pantele lungi continue (plane, convexe sau concave) sunt mai periculoase ca cele discontinue ( 'in trepte')
- Pantele mai 'netede' (ex. placile stancoase, fetele inierbate sau acoperite cu ienupar pitic, afinis, smardar etc.) sunt mai periculoase ca cele 'rugoase' ( cu padure, jnepenisuri, tufisuri, blocuri de stanca etc.) pentru ca acestea 'retin' zapada ( Cu conditia sa nu fie total acoperite si 'netezite' de zapada mai veche, care anihileaza efectul)

2 Zapada:

1. Grosimea stratului de zapada:

- Stratul de zapada devine potential periculos la peste 30 cm grosime ( in medie, de regula)
- Grosimea stratului depus se poate aprecia mai bine la depuneri uniforme (ninsori calme), dar greu la cele neuniforme ( ninsori cu vant sau vant dupa ninsori cu zapada prafoasa)

2 Densitatea zapezii:

- Densitatea zapezii poate fi foarte diferita
- De ex, 1 metru cub de zapada 'pulver' are sub 50 kg, in schimb 1 metru cub de gheatza are peste 900 kg.
- Prin urmare, masa unui strat de zapada 'firn' echivaleaza cu a unui strat de peste 10 ori mai gros de zapada 'pulver'!

3.1. Temperatura.

- Frigul accentuat sub 0 grade C mentine pericolul de avalansa ( pentru ca nu permite realizarea unei coeziuni intre fulgii de zapada - cristale- si nici cu stratul anterior sau cu solul, zapada ramanand 'pudroasa' / 'pulver'). Asa se intampla adesea in Carpati in miezul iernii.
- Incalzirea moderata / progresiva a vremii reduce pericolul de avalansa ( pentru ca favorizeaza tasarea stratului nou de zapada si marirea coeziunii interne - dintre cristale - precum si 'sudarea' cu stratul mai vechi).
- Incalzirea accentuata / brusca a vremii ( cu vant / front cald sau ploaie) creste pericolul de avalansa ( pentru ca zapada se inmoaie, devine apoasa, 'grea', putand usor aluneca pe straturile mai vechi sau pe 'pat' (stanca, iarba.) Asa se intampla adesea in Carpati primavara.
- Inghetarea zapezii vechi / apoase, daca e mai profunda ( nu doar stratul f. superficial - 'crusta') reduce pericolul de avalansa ( pentru ca se consolideaza coerenta din interiorul stratului). Asa se intampla la val de frig dupa o perioada calda, sau primavara in timpul noptii, dimineata devreme sau seara sau la umbra.

3.2 Vantul

- Vantul asociat ninsorii creste pericolul de avalansa ( pentru ca produce depuneri inegale si care sunt adesea greu de anticipat sau recunoscut)
- Vantul puternic dupa ninsoare sau cand zapada a ramas mai mult timp pudroasa creste pericolul prin acelasi mecanism, putand transporta zapada de la suprafata.

Astfel, valcelele, culoarele, alte adancituri ale reliefului sunt umplute cu zapada adusa de vant, iar crestele / muchiile vor ramane cu mai putin sau chiar libere sau doar cu stratul vechi de zapada.

In plus, vantul depune zapada si in alte locuri decat cele concave, sub forma de 'placi de vant', cu consistenta diferita in functie de faptul ca sutn formate 'in vant' sau 'sub vant'.

3.1 Generalitati privind mecanismul de declansare

Fiind o alunecare brusca a zapezii pe panta, dupa ce initial zapada respectiva era statica, avalansa se explica prin legile fizicii.

Modelata mecanic, simplificat, apare cand componenta tangenta la panta a greutatii depaseste forta de frecare statica ce retinea pana atunci respectiva masa de zapada. Acesta rupere a echilibrului static existent pana atunci sa poate intampla daca scade aderenta sau creste greutatea.

3.2 Aspecte aprofundate ale mecanismului de declansare

3.1 Precizari introductive

Fiecare ninsoare aseaza un nou strat de zapada peste cel (cele) mai vechi. Vedem ca ninge mult sau putin, cu fulgi mari sau mici, ca zapada e mai 'uda' sau mai 'uscata' etc. Patura de zapada nu este uniforma, chiar si atunci cand pare a fi asa - exista diferente microscopice importante in spatiu si timp, care influenteaza mult posibilitatea de a se declansa o avalansa.

Generalitati privind clasificarea practica a avalanselor

Avalanse cu zapada uscata:
(cu trei subtipuri, in ordine crescanda a densitatii zapezii) :
- Avalansa cu zapada pudroasa (cu nor)
- Avalansa cu zapada granuloasa (fara nor)
- Avalansa cu zapada in placi uscate

Avalanse cu zapada umeda:
(cu trei subtipuri, in ordine crescanda a umiditatii):
- Avalansa cu zapada in placi umede
- Avalansa cu bulgari si rulouri
- Avalansa de fuziune

Avalansa cu zapada pudroasa

Apare dupa ninsori abundente cazute pe timp friguros

- Se declanseaza:
- spontan, la orice ora din zi sau din noapte, nefiind legate de temperatura si neimplicand o modificare calitativa a stratului de zapada
- provocat (de diverse cauze exterioare, ex. de oameni).

Are doua componente distincte :
- avalansa propriu-zisa
- norul avalansei

- Avalansa propriu-zisa este masa de zapada care aluneca pe panta. Sau mai corect spus 'zboara' paralel cu panta, atingand viteze de 200-400 km/h !!
- 'Norul' este format din microcristale de gheata. El insoteste avalansa propriu-zisa si este in sine foarte periculos.

- Zapada fiind foarte usoara si fragila, 'zboara', pe o 'perna de aer'
- Nu se insinueaza ca un ic intre stratul existent si straturile de aer, ci navaleste la vale ca un talaz imens, izbind 'cu fruntea' ca un berbec straturile de aer imobile. Prin urmare:
- Produce un zgomot foarte puternic ('ca un tunet')
- Frontul avalansei si norul creaza 'efectul de suflu'.

Suflul este o veritabila unda de soc:
- poate culca la pamant padurea, smulge acoperisuri, declansa alte avalanse etc.
- asupra oamenilor poate produce barotraume grave, afectand plamanii etc.

- 'Norul' avalansei poate ucide oameni daca microparticulele ce-l compun intra in bronhii / plamani, prin
- inhalare ( inspirarea aerului cu particule fine de zapada)
- patrundere fortata, involuntara, in plamani, din cauza presiunii
Moartea se poate produce pe doua cai:
- prin mecansim reflex, ce produce o blocare involuntara prelungita a miscarilor respiratorii
- prin mecanism asemanator inecului

- Ca la toate tipurile de avalansa, riscul de ranire grava / moarte creste mult daca omul este antrenat intr-o avalansa pe un culoar / valcel, din cauza riscului sporit:
- de a fi izbit de stanci si alte obstacole sau de elemente dure din masa avalansei
- de a fi strivit de presiunea crescuta la trecerea prin sectiuni mai inguste
- de a fi ingropat de avalansa ( eventual foarte adanc) chiar daca aceasta are volum mic

3. Avalansa cu zapada granuloasa

- Se produce cu zapada formata din microgranule de 2-5 mm, deci nu din fulgi cu forme arborescente.
- Microgranulele pot fi:
- cristale poliedrice, cu forme regulate
- structuri amorfe elipsoidale.

- Acest tip de zapada poate fi:
- proaspat ninsa ('mazariche' foarte fina)
- mai veche, a carei structura s-a modificat (fenomen frecvent si la suprafata zapezii, prin proces de metamorfoza constructiva).

- Se declanseaza:
- spontan, oricand
- provocat

- Se comporta ca un covor rulant: Zapada curge pe panta, lipita de ea, intra ca un ic sub straturile de aer imobil. Prin urmare:
- Nu se formeaza nor
- Nu produce suflu
- Nu produce zgomot semnificativ (e silentioasa)

- La oprire zapada se taseaza mai putin, mai lent.
- Prin urmare:
- se poate mai usor sapa in ea de catre salvatori, dar uneori curge inapoi in sant/ groapa
- uneori chiar cei ingropati reusesc sa razbata singuri la suprafata
- se pastreaza mai mult aer in masa de zapada si confera astfel sanse sporite de supravietuire

- Ca la toate tipurile de avalansa, riscul de ranire grava / moarte creste mult daca omul este antrenat intr-o avalansa pe un culoar / valcel, din cauza riscului sporit:
- de a fi izbit de stanci si alte obstacole sau de elemente dure din masa avalansei
- de a fi strivit de presiunea crescuta la trecerea prin sectiuni mai inguste
- de a fi ingropat de avalansa ( eventual foarte adanc) chiar daca aceasta are volum mic

4. Avalansa cu zapada in placi uscate

- Se mai numeste avalansa cu placi de zapada sau cu 'placi de vant'

- Sunt produse de obicei de 'placi de vant' = mase lenticulare de zapada compacta
- Placile de vant sunt formate din zapada tasata, adesea dura, dar pe ansamblu fragila
- Forma si dimensiunile placilor de vant difera ( de obicei diametru de metri - zeci de metri, rar sute)
- Placile de vant se formeaza, ca moment:
- in timpul ninsorilor viscolite cu zapada uscata
- dupa ninsori linistite, cand incepe vant puternic si la suprafata e un strat de zapada neconsolidat
- Placile de vant se formeaza, ca mecanism, prin redistribuirea inegala, de catre vant, a zapezii, prin:
- dezgolirea unor zone expuse ex. creste, fete si alte zone convexe sau expuse
- acumulari in zone concave sau ferite ( culoare, valcele, partea superioara a versantului, sub cornisa = placa 'sub vant', cu zapada 'suflata', mai putin tasata)
- acumulari in zone expuse perpendicular la vant (placa 'in vant' , din zapada 'tencuita', mai dura - se formeaza pe versant, adesea sub creasta, simetic cu placa formata 'sub vant' pe partea opusa)

- Pot fi produse, mai rar, de placile tip crusta
- Placile tip crusta:
- se formeaza prin 'imbatranirea' zapezii cu intarirea numai a stratului superior (nu prin acumulare de zapada datorita vantului)
- sunt mai intinse dar mai subtiri decat 'placile de vant'
- la zone plate sau pante mai mici, doar se 'prabusesc' brusc, cu zgomot surd ('vuum'), in micile goluri formate sub ele, dar fara sa 'plece',
- pe pante inclinate semnificativ, pot crapa brusc, de regula cu zgomot sec tip 'pocnet' sau 'sfasiere' si pot fie sa nu 'plece', fie sa plece la vale generand o avalansa

- Identificarea placilor se poate face uneori, privind cu atentie, pe baza de diferente de culoare:
- Placile de vant sunt mai albe (zapada mai proaspata decat in rest)
- Crusta produsa de inghet-dezghete e mai gri, mai mata, fata de placile de vant
- Adesea, placa e ascunsa vederii de un mic strat de zapada ninsa proaspat si uniform

- Avalansele cu placi sunt de obicei 'avalanse de strat' , alunecand pe un strat mai vechi
- Fragmentele mai mari de placi aluneca incalecandu-se si spargandu-se.
- In cazuri fericite, pe pante medii, largi, omul antrenat de avalansa se deplaseaza impreuna cu placile, ca pe un covor rulant, pana la o zona plata unde se opresc, fara a fi lovit sau ingropat de ele. - Riscul de a fi ingropat de o avalansa tip placa este:
- mai mic ca la alte tipuri, daca e pe o fata
- comparabil sau mai mare cu alte tipuri de avalansa, daca e pe un valcel / culoar
- Riscul de a fi ranit ( prin lovire sau strivire) de placi este mare daca sunt de mari dimensiuni si / sau foarte dure sau se ajunge la viteze mari ( in functie de lungimea si inclinatia pantei)

- Ca la toate tipurile de avalansa, riscul de ranire grava / moarte creste mult daca omul este antrenat intr-o avalansa pe un culoar / valcel, din cauza riscului sporit:
- de a fi izbit de stanci si alte obstacole sau de elemente dure din masa avalansei
- de a fi strivit de presiunea crescuta la trecerea prin sectiuni mai inguste
- de a fi ingropat de avalansa ( eventual foarte adanc) chiar daca aceasta are volum mic

- Avalansele tip placa, in comparatie cu alte tipuri de avalanse:
- sunt cele mai frecvente avalanse provocate de oameni ( turisti, alpinisti, schiori, snowboarderi) care 'taie' placa fara sa isi dea seama sau ignorand pericolul. Mai rar se declanseaza spontan ( de obicei indirect, ex. prin ruperea unei cornise care cade apoi pe placa)
- statistic provoaca cele mai multe victime ( peste 80 - 90% din mortii in avalanse

5 Avalansa cu zapada in placi umede

Avalansele cu placi umede:
- Se mai numesc si:
- avalanse 'cu zapada umeda'
- avalanse 'de fund' ( pentru ca adesea intereseaza tot stratul de zapada, lasand solul dezgolit, antrenand bolovani, vegetatie etc.)

- Se produc la incalzire accentuata:
- la crestere brusca a temperaturii generale ( front cald, 'inmuierea' gerului)
- la insorire puternica a versantului respectiv

- Zapada care le formeaza este moale, grea, uda, cu coerenta redusa in interiorul stratului / paturii precum si la substrat, fapt accentuat de aparitia frecventa a unei pelicule lichide, cu efect lubrefiant

- Apar mai ales pe culoare, dar si pe fetze
- Au un traseu aproape identic an de an, previzibil ( 'culoare de avalansa' tipice, observabile si vara prin lipsa vegetatiei fata de zonele vecine)

- Apar de regula primavara, cam in aceeasi perioada a anului, 'curgand' la ore fixe ( cele mai calde ale zilei - tinand cont si de cum bate soarele pe acea panta)
- Uneori se produc si in miezul iernii, cand vin fronturi de aer cald ( atunci pot curge la orice ora, si noaptea)

- Viteza de curgere e mult mai lenta (25-100 km/h) fata de avalansele cu zapade uscata
- Nu produc efect de suflu, nici nor, de obicei nici zgomot puternic

- Sunt de obicei autodeclansate, dar pot fi declansate si de oameni.
- Fac de regula victime in randul celor care, in mod imprudent, se afla in calea lor.

- Sunt foarte periculoase pentru cei pe care ii antreneaza cu ele / ii acopera, deoarece:
- zapada lor are densitate mare si deci poate strivi cu presiunea ei pe cel prins
- la oprire zapada se taseaza foarte tare, se 'betoneaza', fiind extrem de greu de degajat
- fiind umeda, face ca cel ingropat sa intre mai repede in hipotermie decat la una uscata

- Totusi, fiind mai lente, lasa adesea celor implicati o anumita sansa de a scapa prin fuga lateral sau la vale sau adapostirea dupa obstacole ex. stanci

6 Avalansa cu bulgari si rulouri

- Se produce de regula primavara sau in perioade relativ calde
- Se produce cu zapada uda, moale, lipicioasa.

- Mecansmul este: pornesc mici fragmente la vale si, prin rostogolire, cresc treptat in dimensiuni ca bulgari sau rulouri ( burelet, ca un covor rulat) 'infasurand' continuu, in spirala, un strat de zapada pe ele ( arata in sectiune ca o cochilie de melc).

- Pot ajunge si la diametre mari, de peste 1-2 metri si mase de multe sute de kilograme

- Multe din aceste avalanse sunt nepericuloase, bulgarii si rulourile venind la vale izolat si lent, striind pantele insorite si culoarele dar si padurea rara, permitant sa te feresti relativ usor din calea lor daca esti atent sa ii observi la timp

- Pot fi uneori periculoase cand:
- bulgarii / rulourile devin foarte mari si te surprind, incat nu te poti feri
- bulgarii vin in viteza foarte mare si sunt mari sau / si multi sau vin sarind prin aer ( fiind foarte grei si duri te pot lovi grav, chiar mortal)
- bulgarii aduna progresiv, prin rostogolire, toata zapada din culoarul respectiv, inclusiv pamant si pietre
- bulgarii / rulourile iau viteza si apoi se sparg, declansand avalanse secundare

7 FACTORII NATURALI CARE INFLUENTEAZA DECLANSAREA AVALANSELOR

- Sunt cu zapada 'putreda' care se scurge ca o masa lichida
- Pot antrena si alte materiale
- Sunt mai rare