|
|
|
RESPIRATIA LA VERTEBRATE
Ciclostomi
au branhii situate in pungi branhiale care se deschid cu un capat in faringe (prin fante) iar cu celalalt la exterior prin orificii independente sau printr-un canal comun; apa cu O2 patrunde prin gura sau fante, schimbul de gaze se realizeaza la nivelul branhiilor; apa incarcata cu CO2 iese din pungi tot prin fante
Pesti
la pestii cartilaginosi (rechin) branhiile sunt protejate in pungi deschise separat la exterior si cu un capat in faringe;
la pestii ososi (crap) sunt cinci arcuri branhiale din care numai 4 poarta branhii intr-o cavitate branhiala acoperita de un capacel numit opercul.
Branhiile sunt formate din lame iar acestea sunt formate din lamele acoperite de un epiteliu unistratificat
in inspiratie apa patrunde prin gura in cavitatea branhiala, scalda branhiile si se fac schimburile de gaze;
in expiratie gura se inchide si apa este expulzata prin ridicarea operculelor
la pestii ososi nr miscarilor respiratorii variaza direct proportional cu activitatea organismului; pastravii traiesc in ape reci de munte cu continut ridicat in O2 iar carpii pot trai si in ape cu continut scazut de O2
la zvarluga si tipar un rol important in respiratie il are intestinul: pestii inghit O2(bule de are) care ajunge in intestin si schimbul de gaze se realizeaza si la nivel intestinal-CO2 este eliminat prin anus respiratia inestinala are loc vara cand teperatura apei este crescuta si cantitatea de O2 solvit scade
la pestii dipnoi si crosopterigieni exista niste saci alungiti care deriva din faringe cu rol de plamani din cauza faptului ca in Africa raurile seaca vara
la anghila exista respiratie tegumentara iar la embrionii si larvele de rechini si dipnoi exista branhii externe
Amfibieni
au fose nazale faringe laringe trahee bronhii si plamani
broasca ridica si coboara planseul bucal, aerul patrunde in cavitatea bucala prin narine pana la plamani
expiratia se datoreaza muschilor corpului si elasticitatii plamanilor care expulzeaza aerul
respiratia tegumentara completeaza respiratia pulmonara insuficient dezvoltata chiar daca la speciile terestre suprafata plamanilor este mai mare decat la cele acvatice; larvele au branhii
Reptile
la cameleoni si crocodili mucoasa laringelui formeaza niste cute similare corzilor vocale de la mamifere
glota este acoperita de epiglota in timpul deglutitiei (ca bolul alimentar sa nu cada pe caile respiratorii)
plamanii sunt saciformi si au suprafata mai cutata decat la amfibieni pentru a mari suprafata pe care se realizeaza schimburile gazoase dar forma lor depinde de forma corpului astfel ca serpii au un singur plaman cilindric
mecanismul respiratiei este similar cu cel de la mamifere si se realizeaza pe baa contractiei si relaxarii muschilor care se prind de coaste
la chelonieni (broaste testoase) intervin miscarile de ridicare si coborare a planseului bucal; cand membrele sunt in carapace ele compreseaza corpul si aerul iese din plamani iar daca sunt iesite din carapace aerul este inspirat
Pasari
este total diferita de a celorlalre vertebrate datorita adaptarii la zbor.
-laringele nu are corzi vocale. Traheea prezinta la locul in care se ramifica in cele doua bronhii, un organ caracteristic numit syrinx cu care emit sunete. Traheea si bronhiile au inele cartilaginoase care le mentin deschise in permanenta.
-au doi plamani acoperiti de pleure. In fiecare plaman patrunde cate o bronhie primara care se dilata intr-un vestibul care se continua cu mezobronhia. Din ea se desprind 12-16 bronhii secundare care se ramifica spre periferie intr-un sistem de tuburi mici numite parabronhii. Din ele pornesc bronhiile respiratorii scurte si numeroase care se continua cu capilarele aeriene aflate in contact direct cu capilarele sangvine.
-caracteristic pentru pasari este ca nu au alveole pulmonare;au in schimb saci aerieni (9 perechi de saci) care sunt dilatatii terminale ale mezobronhiilor sau ale bronhiilor secundare. Volumul sacilor aerieni este de cateva ori mai mare decat al plamanilor. La pelican, barza, pescarus, lebada, ramificatii ale sacilor aerieni patrund in stern si coaste si le pneumatizeaza.
-cans pasarea nu zboara, miscarile cutiei toracice determina respiratia. Plamanii nu adera la cutia toracica asa ca isi modifica putin volumul-sacii aerieni reprezinta o rezerva de aer.
-cand pasarea zboara, cutia toracica devine imobila. Cand aripile se ridica aerul intra in plamani pana in sacii aerieni. Cand aripile se coboara sacii sunt comprimati si imping aerul din nou in plamani si apoi la exterior. Aerul trece de doua ori prin plamani-la a doua trecere oxigenul mai poate trece in sange.
Mamifere
-laringele are corzi vocale. La rozatoare, rumegatoare si maimutele urlatoare, peretii laterali ai laringelui sunt dilatati in organe de rezonanta
-traheea se ramifica in doua bronhii care se ramifica in interiorul plamanului formand arborele bronsic=tuburi din ce in ce mai mici, ultimele ramificatii fiind alveolele pulmonare(dau aspect buretos plamanului)
-in inspiratie muschii (diafragma si intercostalii) se contracta si cutia toracica isi mareste volumul. Plamanii adera la peretii cutiei toracice prin pleure si sunt trasi odata cu aceasta asa incat isi maresc si ei volumul. Presiunea intrapulmonara scade fata de cea atmosferica si aerul patrunde de la exterior in plamani.
-in expiratie muschii inspiratori se relaxeaza si cutia toracica revine la dimensiunile initiale. Plamanii sunt comprimati, presiunea intrapulmonara creste peste cea atmosferica si aerul este impins la exterior
-la om exista doua tipuri de disfunctii respiratorii legate de presiunea oxigenului in aer (21%O2, 0,03% CO2,78% N2 1% alte gaze-argon si gaze inerte). La altitudine presinuea partiala a oxigenului e mai mica decat la nivelul marii (hipobarism) cu toate acestea multe animale traiesc pana la 5500 m capra Ibex din Himalaya traieste la 6000m iar vulturii pana la 7000m. Omul traieste pana la 5000m (Tibet, Himalaya, Anzi) dar au cutiaa toracica mai mare, frecventa miscarilor respiratorii este de 50 pe minut iar globulele rosii sunt 7 mil pe mm3. Tulburarile de respiratie apar peste 2500 m iar peste 7000 se administreaza o2 din tub. Scafandrii suporta o crestere a presiunii de 1 atm la fiecare 10 m adancime (hiperbarism) toracele se comprima datorita presiunii apei. Decompresiunea brusca trecerea de la presiune mare la presiune atmosferica in cazul ridicarii scafandrului duce la decomprimarea plamanilor cu rupturi ale tesuturilor si formare de bule de gaz (azotul din sange trece din lichid in gaz) in capilare letale. Decompresia poate fi evitata prin ridicare treptata in camera hiperbarica. Delfinul poate ramane sub apa 15 min balena 30 min in timpul scufundarii respiratia este oprita prin inchiderea orificiilor nazale si a sfincterelor bronhiolelor. balenele au N2 dizolvat in grasimea lor si nu sunt amenintate de embolii-se pot scufunda pana la 900 m
