|
|
|
SCHELETUL MAINII
Scheletul mainii este format din 27 oase asezate in trei grupe: carp, metacarp si falange.
CARPUL
Carpul este alcatuit din 8 oase carpiene si constituie segmentul proximal al scheletului mainii; el uneste metacarpul cu extremitatile distale ale oaselor antebratului. Cele 8 oase carpiene sunt asezate pe doua randuri transversale: proximal si distal.
Randul proximal este format, dinspre lateral spre medial, cand mana este in supinatie, din scafoid, semilunar, piramidal si pisiform.
Randul distal este format (in aceeasi ordine) din: trapez, trapezoid, osul mare si osul cu carlig.
SCAFOIDUL - este un os usor alungit, cu axul mare oblic, inferior si lateral. Fiind os cap de rand, prezinta 3 fete articulare si 3 fete nearticulare. Fetele nearticulare sunt anterioara, posterioara si laterala; cea anterioara prezinta tuberculul osului scafoid.
Fetele articulare sunt superioara, inferioara si mediala; fata superioara se articuleaza cu fata articulara carpiana a radiusului. Fata inferioara se articuleaza cu trapezul si trapezoidul iar fata mediala se articuleaza cu semilunarul, superior, si cu osul mare, inferior.
SEMILUNARUL - prezinta 2 fete nearticulare si anume anterioara si posterioara. Superior se articuleaza cu fata articulara carpiana a radiusului, inferior se articuleaza cu osul mare si osul cu carlig, iar medial se articuleaza cu piramidalul. Lateral prezinta fata articulara cu scafoidul.
PIRAMIDALUL - este cel mai medial os al randului deoarece pisiformul este asezat anterior. Prezinta doua fete nearticulare si anume posterioara si mediala. Superior se articuleaza cu fata articulara carpiana a radiusului, inferior cu osul cu carlig, iar lateral cu semilunarul. Ante rior se articuleaza cu pisiformul.
PISIFORMUL - este cel mai mic os al carpului. Prezinta 4 fete si 2 poli (superior si inferior). Cele 4 fete sunt laterala, mediala, anterioara si posterioara. Numai fata posterioara este articulara (cu piramidalul). Medial, pisiformul mai prezinta un sant, pe unde trece nervul ulnar.
TRAPEZUL - este primul si cel mai lateral os al randului distal al carpului. Prezinta 3 fete articulare si 3 fete nearticulare, fapt ce este o caracteristica a oaselor cap de rand. Fata anterioara prezinta tuberculul osului trapez si este nearticulara. Fetele laterala si posterioara sunt nearticulare. Superior realizeaza articulatia cu scafoidul, medial realizeaza articulatia cu trapezoidul, superior, si cu metacarpianul II, inferior.
Inferior, prin fata sa articulara in forma de sa, se articuleaza cu baza primului metacarpian.
TRAPEZOIDUL - prezinta 2 fete nearticulare, anterioara si posterioara. Fata superioara se articuleaza cu scafoidul, cea laterala se articuleaza cu trapezul, cea mediala cu osul mare, iar fata inferioara se articuleaza cu metacarpianul II.
OSUL MARE - este cel mai voluminos os al carpului, fiind situat central. Fata superioara are forma unui cap articular si de aici deriva si numele sau de " os capitatum " . Ea se articuleaza cu scafoidul si semilunarul. Inferior prezinta 3 fete articulare pentru metacarpienele II, III, IV.
Fata laterala se articuleaza cu trapezoidul, iar cea mediala cu osul cu carlig. Anterior si posterior prezinta fete nearticulare.
OSUL CU CARLIG - prezinta 2 fete nearticulare: fata anterioara (la nivelul careia se gaseste carligul osului) si fata posterioara. Are 4 fete articulare si anume laterala, mediala, inferioara si superioara. Fata laterala se articuleaza cu osul mare, cea mediala se articuleaza cu pirami dalul, cea inferioara se articuleaza cu metacarpienele IV - V, iar cea superioara se articuleaza cu semilunarul.
METACARPUL
Metacarpul formeaza scheletul palmei si reprezinta primul rand de oase lungi ale mainii. Este alcatuit din oasele metacarpiene, numerotate de la I la V, dinspre lateral spre medial, cand mana se afla in supinatie. Metacarpienele se articuleaza superior, prin bazele lor, cu oasele carpiene din randul distal, iar inferior, prin capul lor, cu baza falangei proximale corespondente. Metacarpienele prezinta un corp, numit diafiza si doua extremitati: baza si capul. Baza este situata proximal si prezinta o fata articulara concava. Capul este situat distal si prezinta o suprafata articulara convexa pentru falanga proximala corespondenta.
Intre cele 5 metacarpiene se delimiteaza 4 spatii interosoase intermetacarpiene.
METACARPIANUL I-este cel mai scurt si cel mai gros; el se articuleaza superior cu trapezul.
METACARPIANUL II-este cel mai lung; superior se articuleaza cu trapezul, trapezoidul si osul mare, iar medial baza se articuleaza cu metacarpianul III.
METACARPIANUL III-se articuleaza superior cu osul mare. Baza sa are lateral o fata articulara cu metacarpianul II, iar medial, o fata articulara cu metacarpianul IV. Posterior, baza are procesul stiloid, ce intra intre osul mare si trapezoid.
METACARPIANUL IV-se articuleaza cu metacarpienele III si V (lateral), iar superior, baza se articuleaza cu osul mare si osul cu carlig.
METACARPIANUL V-este cel mai mic si mai subtire. Baza, pe lateral, se articuleaza cu metacarpianul IV, iar superior se articuleaza cu osul cu carlig.
SCHELETUL DEGETELOR MAINII
Scheletul degetelor mainii este alcatuit din 14 oase, numite falange, care reprezinta segmentul distal al scheletului mainii. Mana are 5 degete, care sunt numerotate de la 1 la 5, dinspre lateral spre medial, cand mana este in supinatie. In limbajul curent, obisnuit, ele se mai numesc: degetul 1 (police), degetul 2 (aratator, index), degetul 3 (medius), degetul 4 (inelar), degetul 5 (auricular). Policele este alcatuit din doua falange, una proximala si una distala. Degetele 2, 3, 4 si 5 sunt alcatuite din cate 3 falange si anume falanga proximala, falanga medie sau intermediara si falanga distala sau unghiala. Fiecare falanga prezinta o extremitate proximala, numita baza falangei, un corp sau diafiza si o extremitate distala, numita capul falangei. Baza prezinta o suprafata articulara concava, iar capul o suprafata articulara convexa.
OSUL COXAL
Osul coxal este un os lat de forma unui patrulater neregulat, comparat cu o elice. Fiecare coxal este format din 3 oase: ilion, ischion si pubis.
ILIONUL - este situat in partea superioara a coxalului si prezinta corpul ilionului, asezat inferior si aripa osului iliac, asezata superior.
ISCHIONUL - este situat inferior si posterior si prezinta corpul ischionului, situat superior si posterior si ramura ischionului ce se afla inferior si posterior.
PUBISUL - este situat in partea inferioara si anterioara si prezinta corpul pubisului, superior si ramurile pubisului (superioara si inferioara).
Ramurile ischionului si pubisului delimiteaza gaura obturata.
Corpurile celor 3 oase se intalnesc la nivelul acetabulului, liniile lor de sudura avand aspectul literei "Y " Partea superioara a acetabulului va corespunde ilionului, cea inferioara ischionului, iar cea anterioara pubisului.
In ansamblu, coxalul prezinta o fata laterala, o fata mediala, 4 margini si 4 unghiuri.
FATA LATERALA prezinta in sens supero-inferior fata externa a aripii osului iliac, acetabulul si gaura obturata.
Fata externa a aripii osului iliac prezinta 3 linii fesiere si anume anterioara, posterioara si inferioara.
Acetabulul este o cavitate aproximativ hemisferica, situata la jumatatea acestei fete laterale. Prezinta in partea inferioara o scobitura numita incizura acetabulara; pe marginea anterioara a incizurii acetabulare se afla tuberculul obturator posterior. Fundul acetabulului este nearticularsi se numeste fosa acetabulara. Periferia cavitatii este semilunara si se numeste "facies lunata" (fata lunata), servind pentru articulatia cu capul femural in articulatia soldului. Gaura obturata se afla in partea cea mai inferioara a fetei laterale; ea este acoperita de membrana obturatoare. Marginea sa superioara prezinta santul obturator ce este marginit medial si inferior de creasta obturatoare.
La jumatatea crestei se afla tuberculul obturator anterior ce corespunde marginii inferioare a ramurii superioare a pubisului. Santul obturator este transformat in canal obturator datorita faptului ca superior gaura obturata este astupata de membrana obturatoare; marginea libera superioara a acesteia constituie limita inferioara a canalului obturator. Canalul obturator este o legatura intre bazin si coapsa; la nivelul sau trec in ordine supero-inferioara nervul, artera si vena obturatoare.
FATA MEDIALA sau pelvina prezinta fosa iliaca, fata auriculara, tuberozitatea iliaca si linia arcuata. Fosa iliaca serveste insertiilor musculare. Fata auriculara se afla posterior de fosa iliaca si este articulara cu fata corespunzatoare de pe sacru.
Tuberozitatea iliaca este situata posterior de fata auriculara. Linia arcuata este situata inferior si anterior de fata auriculara; ea ajunge la marginea anterioara a osului la nivelul crestei pectineale.
MARGINEA SUPERIOARA corespunde crestei iliace.
MARGINEA ANTERIOARA prezinta in sens supero - inferior: spina iliaca antero-superioara, spina iliaca antero-inferioara (separata de precedenta printr-o incizura), eminenta ilio-pectinee (ce corespunde unirii ilion - pubis), creasta pectineala si tuberculul pubic. Tuberculul pubic se continua medial si posterior cu creasta pubisului.
MARGINEA POSTERIOARA prezinta in sens supero - inferior spina iliaca postero-superioara, spina iliaca postero-inferioara, marea incizura ischiatica, spina ischiatica (incrucisata posterior de pachetul vasculo-nervos rusinos intern), mica incizura ischiatica si tuberozitatea ischiatica.
MARGINEA INFERIOARA este formata din marginile inferioare ale ramurii inferioare a ischionului si ramurii inferioare a pubisului.
Cele 4 unghiuri ale coxalului corespund spinei iliace antero-superioare, spinei iliace postero-superioare, tuberozitatii ischiatice si fetei simfizare. Fata simfizara corespunde unghiului antero-inferior, este indreptata medial si serveste pentru articularea cu coxalul opus.
