Muntii apuseni

MUNTII APUSENI

Muntii Apuseni au o pozitie particulara abatindu-se de la directia lantului sinuos al Carpatilor romanesti si inchid triunghiul care circumscrie Depresiunea Transilvaniei.

Muntii Apuseni ca unitate geologica structurala majora sint delimitati de cursul Muresului la sud si de Crisul Repede la nord; spre vest dau o serie de promontorii care inainteaza in domeniul Cimpiei Crisurilor, iar spre est limita descrie o curba cu un intrind ce contureaza golful de la Huedin (PI. V).

Din punct de vedere morfologic. Muntii Apuseni se prezinta ca un bastion compact, lobat, cu inaltimea medie de 700 m si maxima de 1859 m. Nodul central al Muntilor Apuseni il constituie Muntii Gilau. Din acesta se esaloneaza spre vest si sud o serie de masive care constituie in acelasi timp si trepte morfologice.

Spre NV se delimiteaza Muntii Vladeasa, cuprinsi intre Somesul Cald la sud, Crisul Repede la nord si Valea Iadului la vest. Cel mai inaintat masiv in aceasta directie il constituie Muntii Padurea Craiului care se intind la vest de Valea Iadului si scad treptat in altitudine.

La vest de Muntii Gilau, intre riurile Somesul Cald la nord si Aries la sud sint Muntii Bihor, iar intre izvoarele Ariesului si Ariesul Mic se gaseste Masivul Biharia cu virful Curcubata (1859 m), intre Crisu Negru si Crisu Alb se intind Muntii Moma si Muntii Codru care formeaza cel de al doilea promontoriu.

La sud de Valea Ariesului, intre Ariesul Mic, Crisul Alb si Valea Abru-dului, se gaseste Muntele Gaina. La est de acesta se delimiteaza Muntii Abrudului, iar mai la est, intre Aries la nord si Valea Ampoiului la sud, se gasesc Muntii Trascau cu Culmea Bedeleu.

In partea sudica a Muntilor Apuseni, strajuind Valea Muresului, de la est spre vest se delimiteaza: Muntii Vintului, intre Riul Ampoi la nord si cu-oarul Deva-Brad; Muntii Drocea, intre culoarul Deva-Brad si culoarul Birzava-Madrizesti spre vest; Muntii Zarandului intre acesta din urma si Cimpia Crisurilor. Muntii Zarand formeaza cel de al treilea Promontoriu al Muntilor Apuseni.

Reteaua hidrografica, cu exceptia Muresului, care traverseaza Muntii Apuseni in partea sudica, este divergenta. Astfel, unele riuri curg spre vest, c um sint cele trei Crisuri. Sint mai putin importante apele ce curg spre sud, in schimb, spre est curg Ampoiul, Galda si Ariesul, ultimul avind ca afluent pe stinga Riul Iara. Toate sint tributare Muresului. Spre nord curg Somesul Cald si Somesul Rece, traversind o buna parte din Muntii Apuseni. La acestea se mai adauga riurile Dragan si ladu pe care le colecteaza Crisu Repede.

Muntii Apuseni au rezultat din evolutia unei zone de rifting care s-a produs in blocul (microplaca) transilvano-panonic (v. fig. 91). Prin aparitia acesteia, microplaca transilvano-panonica s-a divizat in blocul panonic si blocul transilvan. "Spargerea' microplacii transilvano-panonice s-a produs, in comparatie cu aparitia zonei de expansiune majore Vardar (din care a evoluat Oceanul Tethys), mult mai tirziu, insa nu cu mult inainte de Neojurasic. Fata de zona Vardar, zona labila sud-apuseana a evoluat si prezinta caracterele unei zone de expansiune intraplaca, mai exact intramicroplaca continentala.

Prin trasaturile structogenetice. Muntii Apuseni releva analogii cu celelalte ramuri ale Carpatilor. Astfel, si in Muntii Apuseni se distinge o zona cristalino-mezozoica in care sint implicate structuri mai vechi (prealpine), si o zona de flis rezultata din evolutia unei zone de rifting. Prima reprezinta marginea continentala deformata a microplacii riftate; cea de a doua constituie cicatricea fostei zone de expansiune sau sutura vest-carpatica (sud-apuseana).

Astfel interpretata situatia, si in Muntii Apuseni s-ar putea vorbi de o zona cristalino-mezozoica si de o zona a flisului, care sint bine distincte si ar putea fi denumite ca atare. S-a incetatenit insa denumirea de Muntii Apuseni de Nord (pentru zona cristalino-mezozoica) si Muntii Apuseni de Sud (pentru zona flisului). Dupa opinia noastra Muntii Apuseni de Nord si Muntii Apuseni de Sud nu constituie, asa cum presupune M. Bleahu, o simpla alaturare geografica a doua portiuni de scoarta cu evolutie geologica deosebita care ar reflecta doar o unitate morfologica si nicidecum geologica. Dimpotriva, structogenetic. Muntii Apuseni de Nord au rezultat din procese tectogenetice generate de zona de rifting din care au rezultat Muntii Apuseni de Sud. La rindul lor, procesele care au condus la edificarea Muntilor Apuseni de Sud au fost influentate de comportamentul marginii blocului panonic din care au rezultat Muntii Apuseni de Nord. Aceasta influenta reciproca si determinanta a proceselor tectogenetice in edificarea celor doua zone cons-tituiente ale Muntilor Apuseni rezulta clar din analiza in detaliu a celor doua unitati structogenetice: Muntii Apuseni de Nord si Muntii Apusenii de Sud (v.'Pl. V).