Sistemul monetar 

1. Introducere

Pentru a-si realiza functiile prin fluxurile si circuitele monetare si financiare moneda trebuie sa dispuna de propriul sistem de functionare ca institutie a societatii, sistem care are la baza un anumit etalon caracteristic, care permite masurarea valorilor, compararea si conservarea acestora, in functie de etalon definindu-secaracteristicile monedei. Moneda circula, participa la plati si tranzactii, este economisita si investita in forme monetare diverse, prin instrumente financiare specifice, insa indiferent de periaoada si regiune moneda s-a regasit in componentele sale definitorii: etalon, unitate de masura, putere de cumparare si convertibilitate, toate coagulate procesual, prin modalitati determinate de constituire a formelor monedei, intr-un sistem monetar, mai mult sau mai putin delimitat, consistent si coerent.

Obiectivul capitolului

Analiza, explicarea si intelegerea sistemului monetar, a configuratiei acestuia, a modului de formare a sistemelor monetare si a caracteristicilor circulatiei monetare in cadrul sistemului monetar.

3. Concepte cheie

Sistem monetar, unitate monetara, etalon monetar, paritate monetara, circulatie monetara.

4. Rezumatul capitolului

Sistemul monetar reprezinta un complex de institutii si de modalitati care permit reglementarea circulatie monetare dintr-o tara, prin intermediul unui set de norme juridice ce emana de la autoritatea publica, cat si totalitatea instrumentelor si tehnicilor de plata.

Componentele sistemului monetar, derivate din organizarea si reglementarea circulatiei monetare, trebuie sa asigure realizarea urmatoarelor obiective: baza monetara a sistemului; circulatia monedei; creatia monetara; dimensionarea cantitatii de moneda; organizarea relatiilor monetare; stabilitatea monetara.

Privite in evolutie, sistemele monetare s-au caracterizat prin urmatoarele elemente:

unitatea monetara, definita in functie de etalonul adoptat ca baza a sistemului monetar, care se caracterizeaza prin: valoarea paritara, paritatea monetara, cursul de schimb.

etalonul monetar a imbracat diverse forme: metalul pretios, valute, cos de valute, puterea de cumparare.

valoarea paritara, reprezentand continutul de etalon monetar, serveste la stabilirea paritatii monetare (raportul intre valorile paritare ale monedelor), dupa 1974 renuntandu-se la aceste doua caracteristici ale unitatii monetare.

In prezent, pe baza etalonului abstract, puterea de cumparare a monedei, sunt definite unitatile monetare si raportul dintre ele, adica cursul de schimb.

Componenta functionala a sistemului monetar, emisiunea de moneda s-a facut diferiantiat:

in cazul monedei metalice din aur si argint, cu valoare integrala, emisiunea se facea prin baterea monedei, libera s-au reglementata, cantitatea de moneda necesara stabilindu-se principial prin automatismele pietei, acestea mentinandu-se si in conditiile monedei converibile in aur, prin mecanismele punctelor aurului;

in cazul monedei de hartie, fiduciara  si a monedei de cont, fara valoare integrala, scripturala emisiunea de moneda este reglementata, reglata si controlata de catre sistemul bancar, de catre bancile centrale, necesarul de moneda fiind stabilit, de regula, prin decizii de politica monetara.

Modalitatile de precizare si de caracterizare a unitatii monetare, etalonul monetar, prin formele evolutive, a consacrat urmatoarele tipuri de sisteme monetare:

v    sistemul monetar bimetalist, in care etalonul monetar este indeplinit de catre aur si argint (bimetalism integral, paralel, partial);

v    sistemul monetar monometalist aur, in care continutul de aur al monedei este fixat prin lege, care a cunoscut urmatoarele forme:

monometalismul aur moneda, forma clasica a etalonului aur, baterea, circulatia, convertibilitatea fiind libere, moneda avand valoare integrala,

monometalismul aur lingouri, forma limitata a etalonului aur, aurul moneda fiind retras de pe piata, convertibilitatea fiind limitata la valoarea unui lingou, bancile intervenind pentru a regla circulatia monetara;

monometalismul au devize, se abate de la automatismele etalonului aur, alaturi de aur functionand ca etalon anumite monede nationale puternice, monede forte, care treptat au eliminat aurul din functia directa de etalon, paritatile fixe fiind inlocuite cu flotarea libera, pe piata, a valorii monedelor, a cursurilor de schimb.

v    sistemul monetar bazat pe etalonul putere de cumparare, etalonul fiind o abstractie, facand imposibila redarea sub forma fizica a valorii de intrebuintare, care corespunde la un moment dat unitatii monetare. Cursul de schimb al monedelor fiind o putere de cumparare externa a acestora, cursul nominal fiind diferit de cursul real, acesta din urma exprimand raportul dintre preturile marfurilor comercializate intre tari.

Abstractie sinergica, puterea de cumparare a unitatii monetare este determinata prin contributia cantitativa, calitativa si structurala a tuturor marfurilor produse in economie, constituind, pe alt plan, revenirea la moneda marfa - etalon.

P_c = Q/P, unde:

P_c = moneda-marfa etalon sub forma valorii de intrebuintare ce se poate cumpara cu o unitate monetara;

Q = ansamblu marfurilor produse, exprimate in unitati monetare;

P = preturile monetare ale marfurilor.

In acest fel valoarea monedei, respectiv puterea de cumparare a acesteia, depinde de nivelul preturilor.

Moneda bancara, fiduciara si de cont (scripturala), a devenit instrumentul monetar ideal.

Initial moneda de hartie (fiduciara) era convertibila liber in aur(prin obligatia existentei in banci a rezervei de aur necesare), treptat convertibilitatea in aur limitandu-se la cantitati mari de aur (lingouri), in final, convertibilitatea in aur disparand, in conditiile sistemului aur-devize convertibilitatea monedei realizandu-se intr-o valuta, care potential ar fi putut fi convertibila in aur. In acest caz, cursurile valutare erau supuse unor fluctuatii continue si multiple in functie de cererea si oferta de pe piata.

In prezent, convertibilitatea reprezinta capacitatea unei monede de a circula liber pe plan international, determinata de puterea de cumparare cu care fiecare economie inzestreaza propria moneda, adica gama de produse si servicii ce poate fi procurata la un moment dat cu o unitate din  moneda respectiva. In acest caz, Banca Centrala intervine pe piata pentru a sustine cursul monedei nationale, pentru a garanta, cel putin potential, dreptul de procurare de valuta de pe piata, de folosire libera a acesteia in tranzactiile comerciale, in relatiile de plati.

Monedele sunt, din punct de vedere al convertibilitatii, liber convertibile, precum valutele puternice; convertibile, intern (de cont curent) si extern; neconvertibile.

Elementul esential al convertibilitatii il reprezinta cursul de schimb, putind fi delimitate urmatoarele regimuri de curs de schimb: fix, legat, flotant, programat, monitorizat.

Produsele monetare au doua functii economice interdependente: crearea si redistribuirea monedei.

Redistribuirea monedei genereaza  si extinde relatiile financiare, prin care se modifica averea pe care subiectii economici o detin in cadrul tranzactiilor financiare. Tranzactiile financiare reprezinta calea prin care moneda, temporar inactiva, este transferata intre subiectii economici, transformandu-se in moneda activa, utilizandu-se instrumentele financiare, a caror miscare reflecta modificarea volumului tranzactiilor financiare, prin fluxurile financiare  interconectate in circuite financiare.

Circulatia monetara reprezinta procesul de miscare a monedei in cadrul si in scopul asigurarii circulatiei bunurilor si serviciilor.

Preeminenta monedei de cont in relatiile de plata, utilizarea instrumentelor financiare in cadrul tranzactiilor, creeaza o independenta relativa a circulatiei monetare fata de circulatia marfurilor, stabilitatea parametrilor circulatiei monetare depinzand de stabilitatea economiei.

Circulatia monetara indeplineste doua functii: de institutionalizare a sistemului monetar si de subzistenta, de asigurare a cantitatii de moneda necesara. Aceste doua functii evidentiaza legatura intre cantitatea de moneda in circulatie, pretul bunurilor si serviciilor si viteza de circulatie a monedei (legea circulatiei monetare).

5. Concluzii

Sistemul monetar reprezinta un ansamblu institutional si reglementativ prin care se realizeaza circulatia monetara pe un anumit teritoriu delimitat, in economia contemporana sistemele monetare indeplinind doua functii interdependente, anume, crearea banilor si redistribuirea acestora, functii realizate printr-un ansamblu de relatii monetare si financiare, concretizate intr-o diversitate de tranzactii financiare, generatoare de fluxuri financiare purtatoare de moneda si de instrumente financiare de transfer a monedei ( de plata, de finantare, de economisire etc).

6. Subiecte model pentru pregatire

a. caracterizarea sistemului monetar.

b. emisiunea monetara si formele sistemului monetar

c. puterea de cumparare a monedei.

d. circulatia monetara.

7. Teste pentru autoevaluare

1.     Precizati care dintre elementele enumerate sunt componente reprezentative ale sistemului monetar: creatia monetara, etalonul monetar, valoarea monetara, emisiunea si circulatia monetara, convertibilitatea monetara.

2.     Evidentiati care sunt elementele care determina puterea de cumparare a monedei.

3.     Precizati care este diferenta dintre paritatea monetara si cursul de schimb. 

4.     Aratati care dintre termenii enumerati constituie obiective ale sistemului monetar: reglementarea monetara, baza monetara a sistemului, creatia monetara, stabilitatea monetara, multiplicarea monetara, puterea de cumparare a monedei.

5.     Mai jos de punctul inferior al aurului exportatorul solicita incasarea datoriei in aur sau in moneda sa ? Explicati de ce ?

6.     Precizati care este diferenta dintre depreciere si devalorizare monetara. Care dintre ele genereaza inflatie? Explicati de ce.