Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

la Economie Europeana - Albania

Economie Europeana

Albania

Istoria


Albania este o tara situata in sud estul europei cu o suprafata de 28.748 km patrati si o populatie de 3.145.000 locuitori, din care: 95% albanezi, 3% greci si 2% alte nationalitati .cu moneda nationala lek.(1 USD=107,14 LEK  1 EURO=127,74 LEK )

Religia:Musulmani 70% din populatie, ortodoxi 20%, romano-catolici 10%



Resurse naturale:Carbune, petrol, gaze naturale, crom,cupru, nichel

Albania, la fel ca si alte state ex-comuniste, se afla la moment intr-o stare de tranzitie de la un guvern totalitar si o economie controlata de stat la o piata libera si un sistem de guvernare democratic.

Comunistii au preluat controlul tarii in timpul celui de-al doilea razboi mondial in noiembrie 1944, sub liderul rezistentei, Enver Hoxha. Din 1945 pana in 1990 Albania a avut unul din cele mai represive guverne din Europa. Partidul comunist a fost creat in 1941 sustinut de catre Uniunea Partidelor Bolsevice. Toti care s-au opus partidului au fost eliminati. Enver Hoxha a devenit liderul acestui partid. Pe cursul mai multor decenii, Hoxha a creat si a distrus relatii cu Belgrad, Moscova care a investat  in arme, si China care a construit uzine de baterie in sudul albaniei, mereu in intersul sau propriu. Tara a fost izolata, intai de vest si apoi chiar si de estul comunist

In 1985, Enver Hoxha a murit si Ramiz Alia l-a inlocuit. Initial, Alia a incercat sa urmeze calea lui Hoxha, insa in Europa de est schimbari profunde deja se incepusera: Regimul totalitar a fost presat de catre Statele Unite, Europa si opozitia poporului.. Dupa ce Nicolae Ceausescu a fost executat in Revolutia din 1989, Alia a inteles ca el putea sa fie urmatorul daca nu implementa schimbari radicale. El a semnat Tratatul de la Helsinki (care fusese semnat de catre alte tari in 1975) care garanta unele drepturi umane. El a permis pluralismul politic, si cu toate ca partidul sau a castigat in alegerile din 1991, era clar ca schimbarile nu pot fi oprite. In alegerile generale din 1992, Partidul Democrat a luat 62% din voturi.

In alegerile generale din iunie 1996, Partidul Democrat a incercat sa castige o majoritate absoluta si a manipulat rezultatele. In 1997, frauda a socat intregul guvern si s-au inceput proteste. Multe orase au fost controlate de catre cetateni inarmati. Aceasta anarhie si rebeliune a permis Partidului Socialist sa castige alegerile din 1997.

Totusi stabilitatea nu s-a intors imediat in anii dupa protestele din 1997. Lupta pentru putere in interiorul Partidului Socialist a condus la o serie de guverne cu scurta durata. In 1998 si 1999 mii de refugiati din Kosovo au intrat in Albania. In iunie, 2002, un candidat de compromis, Alfred Moisiu, un fost general si ministru al apararii, a fost ales urmasul Presedintelui Meidani. In alegerile parlamentare din iulie 2005, Sali Berisha, liderul Partidului Democrat a revenit la putere, in mare parte datorita luptelor interne ale socialistilor si a unei serii de scandaluri despre coruptia guvernului socialist al lui Nano

In perioada comunista, foarte putini albanezi au avut curajul sa treaca dincolo de granitele tarii lor. Nu numai ca era foarte periculos, dar isi expuneau in acest fel si familiile persecutiilor politice. In prezent, din cele 4 milioane de cetateni albanezi, aproximativ un milion traieste in strainatate mai mult in grecia si in italia.



PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE


1.Agricultura si industria alimentara

Agricultura este cel mai important sector al economiei albaneze, cu o pondere in PIB

de peste 50%, forta de munca implicata ridicandu-se la 800 mii angajati.

Produsele industriei alimentare detin o pondere de aproximativ 10% din totalul

exporturilor albaneze. Principalele produse ale industriei alimentare sunt: produsele

de panificatie, pestele, legumele si fructele conservate, produsele din carne, laptele

si produsele lactate.

2. Industria prelucratoare

Industria prelucratoare a atras un numar mare de societati mixte, formate in special

de companii din Grecia si Italia. Acestea isi desfasoara activitatea in industria

alimentara, textila si prelucrarea lemnului.

In industria textila, care detine o pondere de aproximativ 38% din totalul exporturilor,

exista oportunitati importante pentru investitorii straini.

Silvicultura este un alt sector important al industrei albaneze, sustinut de traditia in

acest domeniu si materia prima relativ ieftina. Sectorul ofera oportunitati de investitii

pentru productia de cherestea, furnir, tamplarie si mobila.

In cadrul industriei farmaceutice cel mai important producator este compania

Profarma, care a fost privatizata in noiembrie 2000, 88% din actiuni fiind detinute de

compania nationala Aldosh. Profarma, cu sediul la Tirana, are in prezent un numar

de 184 de angajati si produce 130 de produse farmaceutice. Alte doua firme cu

activitate in acest sector sunt PRODENTALFARMA, societate mixta italiano-albaneza si EUROMEDICA.

In cadrul sectorului materialelor de constructii, cu o pondere de aproximativ 9%

din totalul exporturilor albaneze, productia interna de ciment se ridica la cca. 200.000

tone anual, iar importurile la cca 600.000 tone.

3. Industria extractiva

Albania dispune de resurse minerale importante, care includ rezerve de crom, nichel,

petrol, carbune. De asemenea exista rezerve de bauxita si fosfor si depozite mai

reduse de ghips, sare, argila, bitum si marmura.

Mina de crom Kalimash este concesionata companiei turce Hayri Ogelman Perollajat.

Alte doua mine de crom Pojaska si Perrenjas si fabrica Elbasan au fost concesionate

pentru o perioada de 30 de ani companiei italiene Darfo, care a investit in

retehnologizare circa 40 mil.USD.

In ceea ce priveste resursele de petrol, Albania dispune de rezerve de aproximativ



550 mil. tone. Guvernul albanez incurajeaza investitiile straine in acest sector,

exploatarile continentale si maritime atragand tot mai multe companii straine, printre

care se numara si Occidental Petroleum (SUA), Premier Oil (Marea Britanie), OMV

(Austria), Coparex (Franta).

4. Industria energetica

Termocentralele si hidrocentralele albaneze dispun de o putere instalata de 1656 MW,

producand anual cca. 3,6 miliarde KWh.

Infrastructura energetica a Albaniei este, insa, incapabila sa tina pasul cu cererea interna

crescanda, situatie la care se mai adauga si criza majora cu care a fost confruntata aceasta tara

in asigurarea cu energie electrica, criza agravata si de:

- consumul ilegal (conectare la retea) de curent electric de catre consumatorii locali, fara

plata facturilor aferente;

- impactul negativ produs de conditiile hidrologice adverse (seceta), sistemul energetic

albanez bazandu-se, in proportie de cca. 95%, pe energia produsa in/de hidrocentrale.

In aceste conditii, construirea termocentralei de la Vlora va contribui la:

- - cresterea productiei de energie electrica in Albania si, pe cale de consecinta, la

reducerea dependentei fata de importuri;

- - imbunatatirea sigurantei aprovizionarii cu energie electrica;

- - reconectarea Albaniei la Sistemul UCTE (Uniunea pentru Coordonarea

Transmiterii Electricitatii);

- - participarea Albaniei la SEEREM (Piata Regionala pentru Energie Electrica din

Sud-Estul Europei).

In ce priveste Balanta energetica a Albaniei in anul 2003, aceasta se prezinta dupa cum

urmeaza:

- - Furnizarea de energie electrica a inregistrat o crestere fata de anii precedenti;

media zilnica a fost de 16,9 milioane KWh sau, in procente, cu 11% mai mare decat

in anul 2002, respectiv 13% comparativ cu anul 2001.

- - Productia interna a crescut cu cca 54,2% comparativ cu anul 2002, ceea ce - in

cifre absolute - inseamna 1724 milioane KWh mai multa energie electrica.

Productia din hidrocentrale a reprezentat 98,3% din totalul productiei interne si 78,5% din

distributia anuala.

- - Importul de energie electrica a scazut cu cca 54,5% comparativ cu anul 2002,

inregistrandu-se cel mai scazut nivel al importului de energie electrica din ultimii trei

ani. Astfel, importul de energie electrica in anul 2003 a reprezentat doar 15% din

totalul energiei electrice distribuite pe retea, comparativ cu 31 si 41% cat a

reprezentat in anii 2001, respectiv 2002.

- - Pierderile pe retea au scazut la 45% fata de 59% in anul precedent. In anul

2003 pierderile pe retea au fost de 6,2 milioane KWh pe zi, din care 4,5 milioane pe

reteaua de distributie.

- - Consumul de energie electrica in sectorul casnic a fost de 185 milioane KWh,

inregistrand o crestere de cca 11% fata de media lunara a anului 2001 si de cca. 9%

fata de media lunara a anului 2002.

- - Investitiile interne in sectorul electro-energetic au fost de 6407 milioane lek (=

cca 55 milioane USD).

Guvernul albanez acorda o atentie deosebita restructurarii principalei companii de

producere a energiei electrice - KESH, angajandu-se ca:

- - pana la finele anului 2004 sa reorganizeze corporatia KESH sub forma de

holding, cu companii distincte pentru productie, transport si distributie, companii ce

vor fi supuse procesului de privatizare in urmatorii 2-3 ani;

- - pana in anul 2015 sa investeasca in sectorul energiei electrice cca 1,2 miliarde

USD (sau 100 milioane USD pe an).

5. Telecomunicatiile

Sectorul telecomunicatiilor din Albania este cel mai slab dezvoltat din Europa, dispunand

de o densitate de linii principale fixe de doar 2% (2 linii telefonice/100 locuitori). In anul

2001 (date statistice de care dispunem) functionau in Albania 120.000 linii telefonice fixe

si 250.000 telefoane mobile.

Operatorul albanez de telecomunicatii, ALBANIAN TELECOM, se afla in plin proces de

privatizare, proces in care sunt implicate BERD si Banca Mondiala. O data cu finalizarea

acestui proces, va avea loc liberalizarea sectorului telecomunicatiilor.

Prin legea 8618/1998 a fost infiintata Autoritatea de Reglementare a Sistemului de

telecomunicatii (ERT). Incepand cu anul 2000, ERT a preluat atributiile Departamentului

de Stat al Postei si Telecomunicatiilor, devenind autoritatea responsabila cu

reglementarea sectorului telecomunicatiilor.

Operatorul principal de telefonie mobila este Albania Mobile Communications (AMC),

care functioneaza din 1996. In iulie 2000, 85% din pachetul de actiuni detinut de

compania nationala de telefonie mobila a fost achizitionat de companiile Cosmote din

Grecia si Telenor din Norvegia. Odata cu preluarea pachetului majoritar al AMC, piata



serviciilor GSM a fost deschisa concurentei. In septembrie 2000 a fost organizata licitatia

pentru acordarea unei a doua licente de servicii GSM, care a fost castigata de consortiul

format de companiille Vodafone (Marea Britanie) si Panafon (Grecia)

6.Transporturile

In general, infrastructura de transport a Albaniei este inadecvata, invechita si insuficient

finantata. Din acest motiv, guvernul a elaborat programe de reabilitare a infrastructurii de

transport rutier, aerian si maritim, alocand, in acest scop, importante fonduri. Numeroase proiecte

de investitii in infrastructura de transport s-au realizat si se vor realiza in continuare in perioada

urmatoare sub auspiciile Pactului de Stabilitate, marile organizatii internationale (Banca Mondiala,

USAID si BERD), acestia reprezentand - in acelasi timp - si cei mai mari finantatori ai acestor

In perioada anilor 2000-2005 comertul exterior al Albaniei se prezinta astfel:

- in milioane USD -

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Export 208,0 275,0 255,7 304,5 330,0 561,0

Import 811,7 938,0 1070,0 1331,6 1448,0 1921,0

Sold -603,7 -663,0 -814,3 -1027,1 -1155,0 -1360,0

Structura comertului exterior al Albaniei

La export:

- - produse alimentare, bauturi, tutun;

- - produse minerale, lubrefianti si materiale similare;

- - produse chimice si plastice;

- - piei brute si prelucrate;

- - produse din lemn;

- - materiale de constructii;

- - masini si echipamente;

- - altele

a) a) Principalele destinatii la export au fost, in ordine: Italia, Grecia, Germania,

Macedonia.

b) b) Numai cca. 32% din exporturile Albaniei au fost produse fabricate de societati

integral albaneze, diferenta (pana la 100%) au fost produse fabricate (in lohn) de

companii straine si/sau societati mixte constituite, mai ales, cu Italia si Grecia.

La import:

- - produse alimentare, bauturi si produse din tutun;

- - produse minerale, combustibili si electricitate;

- - produse chimice si plastice;

- - piei animale si produse prelucrate din acestea;

- - produse din lemn si articole din hartie;

- - produse textile si incaltaminte;

- - masini, echipamente si piese de schimb;

- - altele.

Originea importurilor a fost, in ordine: Italia, Grecia, Turcia, Germania

Albania si Uniunea Europeana

Albania semneaza Acordul de Stabilizare si Asociere cu Uniunea Europeana

Coalitia de guvernamant din Albania si membrii opozitiei au lasat divergentele politice acasa si s-au deplasat la Luxemburg luni (12 iunie) pentru semnarea Acordului de Stabilizare si Asociere cu Uniunea Europeana.

Acordul, considerat a fi un jalon important pe drumul Albaniei catre integrarea in UE, prevede o serie de criterii politice si economice care trebuie indeplinite de autoritatile de la Tirana.

'Salutam progresul continuu al Albaniei in domeniul reformelor, printre care se numara combaterea coruptiei si crimei organizate', a declarat Comisarul UE pentru Extindere, Olli Rehn. 'Cu toate acestea, Albania inca se confrunta cu probleme dificile legate de reforme. Acordul de Stabilizare si Asociere acorda intr-adevar Albaniei un cadru solid pentru ca tara sa solutioneze aceste probleme, iar Uniunii Europene oportunitatea de a o sprijini in aceste demersuri.'

Implementarea sustinuta a acordului va fi esentiala pentru ca pasii oficiali ulteriori catre integrarea in UE sa poata fi luati in considerare, a adaugat Rehn.

Intre timp, Primul Ministru Sali Berisa a descris semnarea ASA ca pe 'o mare obligatie pentru toti albanezii' si a declarat ca aceasta marcheaza sfarsitul celor 15 ani de tranzitie a tarii de la comunism.

'Acesta este un contract pe care il semnam cu Uniunea Europeana. Este cel mai serios contract pe care l-am semnat in toata istoria noastra cu natiunile de pe acest continent. Obligatia noastra este sa respectam punctual acest document. Garantez tuturor cetatenilor albanezi ca guvernul ramane deschis catre cooperare cu toate partidele politice, grupurile de interese si cu cetatenii. Vom realiza reformele si vom implementa ASA', a declarat Berisha.

Alaturi de Berisha, Ministrul de Externe Besnik Mustafaj si alti membri ai cabinetului, in delegatia albaneza s-au aflat de asemenea presedintele grupului parlamentar al Partidului Socialist, Pandeli Majko, fostul Ministru al Integrarii, Ermelinda Meksi, si alti reprezentanti ai opozitiei. Demonstratia de unitate a fost una rar intalnita in politica albaneza, a afirmat presa.

Adunarea Albaniei s-a intrunit in sesiune speciala pentru a saluta acordul, in timp ce ceremonia de semnare era difuzata live pe un ecran urias din cladirea parlamentului. Elevi de la diferite scoli din Tirana au fost prezenti la ceremonii.

Semnarea ASA cu Albania are loc la cinci ani dupa ce autoritatile de la Bruxelles au semnat acorduri similare cu Croatia si Macedonia. Ambele tari au devenit acum candidate oficiale ale UE.

Se preconizeaza ca economia Albaniei va beneficia de pe urma semnarii acordului. Cu toate acestea, cetatenii asteapta cu nerabdare mai ales sansa liberalizarii regimului vizelor si a unei circulatii libere.



Parlamentul Albaniei si Comisia Europeana (CE) vor ratifica probabil acordul in luna iulie. Acesta trebuie ratificat de asemenea de toate cele 25 de state membre UE. Intregul proces va dura probabil cel putin doi ani.

Albania primeste aprobarea NATO

La reuniunea NATO de la Bucuresti liderii statelor membre au hotarat joi extinderea aliantei cu doi noi membri, Albania si Croatia. Anuntul a fost facut de secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer. 'Sunt incantat, ca si dumneavoastra, ca le pot ura bun venit presedintilor si premierilor Croatiei si Albaniei la acesasta reuniune speciala a Consiliului Nord Atlantic', a spus secretarul general NATO.

Pentru Albania si Croatia, evenimentele s-au derulat diferit la summitul Bucuresti 2008. 'Este un miracol', a declarat prim-ministrul albanez Sali Berisa. 'Ne-ati acordat o mare incredere prin decizia voastra. Doresc sa jur solemn astazi, in fata voastra, ca vom pretui aceasta incredere, mai presus de toate, ca pe o mare responsabilitate pentru natiunea mea'.

Presedintele albanez Bamir Topi a afirmat ca este unul din cele mai importante evenimente din istoria tarii sale si a promis ca va acorda ajutor celorlalte aspirante din regiune. 'Albania va sprijini integrarea Republicii Kosovo si va fi de asemenea dispusa sa ofere contributii individuale in cadrul politicii NATO si UE pentru integrarea Bosniei si Hertegovinei, Muntenegrului si Serbiei', a afirmat el.

Liderul opozitiei Edi Rama i-a impartasit euforia. 'Invitatia de aderare la NATO este un semn al inceperii unei noi zile pentru Albania', a afirmat el la o conferinta de presa. Desi aderarea reprezinta 'un succes pentru cetatenii albanez, aceasta aduce totodata o noua responsabilitate pentru politica Albaniei', a adaugat el.

Manifestarile de bucurie au inceput pe strazile din Tirana la cateva minute dupa ce NATO a invitat in mod oficial Albania sa adere. Steagurile Aliantei si Albaniei au fost arborate unul langa altul in fata institutiilor de stat si parlamentului. Coloane de masini cu oameni atarnand pe geamuri si fluturand steagurile Aliantei si Albaniei au facut inconjurul capitalei, iar autoritatile au programat o petrecere stradala oficiala.

Economia albaniei se pregateste pentru Uniunea Eurepeana

Modernizarea industriei agricole si cresterea atractivitatii pietei bursiere sunt cele mai mari provocari ale guvernului de la Tirana

Oficialii albanezi vor sa grabeasca trecerea la o economie de piata si sa stimuleze investitiile straine pentru ca cea mai saraca tara a Europei sa poata adera la UE in zece ani.

Uniunea Europeana spune ca este mult prea devreme sa stabileasca o data pentru aderarea Albaniei la spatiul comunitar si a cerut ca reformele promise sa fie implementate. 'Nu cred ca putem ajunge la o intelegere precisa in acest stadiu', a afirmat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, referindu-se la acordarea unui statut de candidat la UE, Albaniei. Guvernatorul bancii centrale de la Tirana, Ardian Fullani, spune insa ca cea mai saraca tara a Europei va putea adera la UE in urmatorii zece ani, in conditiile in care investitiile straine alimenteaza cresterea economica, iar guvernul se straduieste sa grabeasca trecerea la o economie de piata.

Multi albanezi lucreaza in agricultura

Albania, care a fost invitata, luna trecuta, sa se alature Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a ramas in urma celorlalte state din Europa de Est in ceea ce priveste stimularea competitiei in fosta economie controlata de stat. Dupa cum arata datele detinute de Bank of Albania, venitul pe cap de locuitor al tarii era de 3.150 dolari, in anul 2007, iar rata somajului a ajuns la 13,5%.

Albania ramane una dintre cele mai sarace tari din Europa, cu 18,5% din populatie traind in mizerie. Peste 60% dintre albanezii care au o slujba lucreaza in agricultura, dar in ultima perioada industria de constructii si servicii a inregistrat un progres. In acelasi timp, 40% din populatia de 3,6 milioane de locuitori nu are apa curenta.

Investitiile straine, 6% din PIB

Preturile-record ale alimentelor si ale energiei la nivel global pun presiune asupra inflatiei din Albania care a accelarat la 4,6%, in luna martie, conform biroului de statistica al tarii. Banca centrala planuieste insa sa reduca majorarea preturilor alimentelor pana la un nivel situat intre 1 si 3 procente. Cele mai mari provocari ale autoritatilor de la Tirana sunt modernizarea industriei agricole si crearea unor piete de capital si actiuni mult mai atractive.

Micul stat european a inregistrat anul trecut o crestere economica de 6%. Bank of Albania este multumita de nivelul actual al monedei nationale, lekul albanez. 'Tranzactionarea libera a lekului este una dintre cele mai bune strategii pe care am initiat-o in anii 1990', a adaugat Fullani. Acum, oficialii de la Tirana se straduiesc sa atraga mai multi investitori straini si sa imbunatateasca infrastructura. Investitiile straine directe vor creste anul acesta la mai mult de 6% din PIB, estimeaza Bank of Albania.