|
|
|
Contextul economic general, evolutiile si starea actuala a pietei muncii
In Romania, procesele de reforma economica necesare tranzitiei de la o economie centralizata la o economie functionala de piata si mai ales ritmul si profunzimea acestora, au generat instabilitate economica, si mutatii semnificative pe piata muncii.
Dupa anul 1990 produsul intern brut (PIB) a avut o evolutie oscilanta, perioadele de crestere neasigurand recuperarea scaderilor de valoare adaugata din perioadele de declin.
In anul 2000 produsul intern brut a crescut - in termeni reali - cu 2,1%, fiind primul an de crestere economica dupa o perioada de 3 ani de reducere a activitatii economice.
Cresterea PIB dupa anul
In structura, contributia ramurilor la crearea produsului intern brut releva o imbunatatire a starii de proportionalitate, dar si o evolutie catre structurile moderne, caracteristice economiilor dezvoltate. Astfel, in anul 2002, agricultura si silvicultura contribuiau cu 11,7% la formarea PIB, industria cu 29,1%, constructiile cu 5,0%, iar serviciile cu 44,7%.
Comparativ cu anul 1990, serviciile - atat cele destinate populatiei, cat si intreprinderilor - conditionate direct de cresterea veniturilor si de imbunatatirea caracterului functional al economiei de piata, au inregistrat un progres semnificativ in anul 2002. Acest sector si-a sporit ponderea in valoarea adaugata bruta, nivelul acesteia crescand cu aproape 13 puncte procentuale (de la 32,3% in 1990 la 44,7% in 2002). Totodata, se remarca si o imbunatatire a structurii acestora, prin cresterea mai sustinuta a serviciilor cu potential intern de dezvoltare (serviciile turistice impreuna cu cele de comert au inregistrat o crestere cu circa 6%, iar cele de transport 2 %.
Sunt cuprinse activitatile de comert, transporturi, posta si telecomunicatii, turism, hoteluri si restaurante, administratie publica si aparare, invatamant, sanatate si asistenta sociala si alte servicii prestate agentilor economici si populatiei care au crescut cu 4,5%). O semnificatie aparte o are cresterea serviciilor de comunicatii cu peste 4%, atat prin prisma avantajelor pe piata internationala, cat mai ales din perspectiva trecerii economiei romanesti, intr-un viitor cat mai apropiat, in faza societatii informationale.
Daca sectorul serviciilor a
inregistrat cresteri semnificative, ponderea celorlalte domenii de
activitate s-a diminuat. Astfel, industria, care detinea 40,5% din
PIB creat in
In perioada 01.01.-31.03.2006, productia industriala a inregistrat o evolutie pozitiva fata de aceeasi perioada din anul precedent, indicele brut fiind 104,5% pe total industrie si 104,8% la nivelul industriei prelucratoare. In luna martie 2006, fata de luna corespunzatoare din anul precedent, indicele pe total industrie a fost de 104,3%.
Cifra de afaceri totala a intreprinderilor cu activitate principala de industrie a inregistrat in perioada 01.01.-31.03.2006, in termeni reali, o majorare de 6,0% fata de perioada 01.01.- 31.03.2005; in luna martie 2006, comparativ cu martie 2005, cifra de afaceri totala a crescut cu 0,6%.
Productivitatea muncii in industrie a inregistrat o crestere cu 8,4% in perioada 01.01.-31.03.2006 comparativ cu perioada 01.01.-31.03.2005. Cifra de afaceri totala provine din activitatea principala, cat si din activitatile secundare ale intreprinderilor cu profil industrial.
Cu toate ca are un potential ridicat, turismul nu a inregistrat evolutii favorabile, contributia directa in PIB fiind de 2,6%. Intre 1995 si 2001 numarul sosirilor in unitatile de cazare din Romania a scazut cu peste 31%. Aceasta tendinta negativa a continuat neincetat din 1991, in special datorita decaderii competitivitatii infrastructurii turistice romanesti, in contextul cresterii capacitatii de a calatori a turistilor romani (urmare atat a liberalizarii intrarilor in tarile UE, cat si cresterii capacitatii turistilor romani de a cheltui pentru activitatile turistice).
In anul 2001, ponderea cheltuielilor totale pentru cercetare si inovare in PIB a fost de 0,39%, activitatile de cercetare-dezvoltare desfasurandu-se in sectorul public in proportie de 77%. Fondurile alocate pentru cercetare de la bugetul de stat continua sa se situeze mult sub nivelul necesar pentru ca activitatile de cercetare sa poata indeplini intr-adevar rolul strategic de motor al dezvoltarii economice si sociale. Sistemul de cercetare-dezvoltare din Romania poate fi caracterizat ca un sistem in care cercetarea cu caracter aplicativ este predominanta. Infrastructura de transfer tehnologic si inovare, respectiv organizatiile specializate pentru difuzarea, transferul si valorificarea in economie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare, este foarte slab dezvoltata, legatura dintre cercetare si economie fiind inca fragila.
Romania dispune de un potential ridicat pentru dezvoltarea Societatii Informationale, bazat pe existenta unui nucleu de specialisti cu inalta calificare in domeniul IT si pe o industrie software in continua crestere si sprijinit de un efort guvernamental constant.
Conditia esentiala in procesul de valorificare a acestui potential o constituie dezvoltarea continua a infrastructurii informationale si de comunicatii, insotita de cresterea nivelului de instruire a intregii populatii in acest domeniu.
Desi este avantajata de asezarea geografica, Romania are un sistem de transport slab dezvoltat, iar lipsa de capital investit in acest domeniu devine din ce in ce mai mult o bariera pentru dezvoltarea economica a tarii. De aceea, insuficienta modernizare a principalelor coridoare de transport poate duce la pierderea avantajelor oferite de pozitia geografica a Romaniei, pe rutele de tranzit Vest - Est si Nord - Sud.
In perioada 1990 - 2005, sectorul privat a inregistrat un progres semnificativ, contribuind, in anul 2001, cu 67,1% la crearea PIB, iar in 2002 cu 69%, comparativ cu numai 16,4% in anul 1990.
Balanta comerciala a inregistrat permanent deficite in perioada 1991 - 2002, cuprinse intre 1 miliarde USD si 4,1 miliarde USD, ca urmare, pe de o parte, a cresterii dependentei economiei romanesti de materiile prime si energia din import, precum si, pe de alta parte, a sporirii accentuate a importurilor de masini si utilaje, care au beneficiat in aproape intreaga perioada de anumite facilitati fiscale si vamale legate de promovarea investitiilor straine.
In anul 2002 s-a inregistrat un deficit al balantei comerciale de 4 miliarde USD, sub nivelul inregistrat in anul 2001 (4,2 miliarde USD). Deficitul balantei comerciale in anul 2002 se datoreaza, in principal, soldului negativ la unele grupe de produse, cum ar fi:
- produse ale industriei constructiilor de masini (-2,5 miliarde USD),
- produse ale industriei chimice (-1,6 miliarde USD),
- produse minerale (-1,1 miliarde USD),
- produse agroalimentare (-0,7 mld USD) si altele, sold compensat intr-o oarecare masura de excedentul inregistrat la produse ale industriei usoare (+1,0 mld USD),
- produse din lemn, inclusiv mobila (+0,7 mld USD) si metale comune si articole din metal (+0,5 mld USD).
In ciuda unor progrese in ceea ce
priveste reducerea inflatiei si controlarea bugetului de stat, deficitul
extern de 6-7% din PIB pentru perioada 1996 -
Scaderea rezervelor internationale si un varf al rambursarii datoriei externe au adus tara foarte aproape de o criza a platilor la inceputul anului 1999. Printr-o noua reducere a deficitului fiscal, prin politici aspre referitoare la venituri si printr-o corectare puternica a cursului de schimb valutar, deficitul contului curent a fost redus la aproximativ 4 % din PIB in 1999. Sprijinind aceasta ajustare, in acelasi an, un imprumut stand-by a fost negociat cu Fondul Monetar International.
In anul 2004, ca urmare a diminuarii deficitului comercial, deficitul contului curent a scazut cu 33,2% fata de anul precedent, ajungand sa fie de 1662 mil. euro si reprezentand 3,4% din PIB. De remarcat ca deficitul contului curent a fost finantat in proportie de 69,3% prin influxuri nete de investitii straine directe.
Formarea bruta de capital fix a crescut in anul 2002 cu 8,3% fata de anul 2001, rata de investitie determinata prin raportarea formarii brute de capital fix la produsul intern brut fiind de peste 21%. In cadrul acesteia, investitiile realizate in economie au crescut cu 7,4% fata de 2001, datorita majorarii cu 12,4% a investitiilor in sectorul privat si scaderii cu 1,5% a investitiilor in sectorul de stat. Investitiile in utilaje si mijloace de transport au crescut cu 10,3%, ponderea importului de utilaje in investitiile in utilaje reprezentand 35,9%, ceea ce reflecta capacitatea si disponibilitatea economiei de asimilare a investitiilor de modernizare.
Inflatia a inregistrat in perioada 1990-1994 niveluri deosebit de ridicate, (cresterea preturilor fiind 256,1% in 1993 fata de anul anterior). In anii urmatori, cu exceptia anului 1997, nivelul inflatiei a inregistrat valori mult mai reduse (32,3% in 1995 si 59,1% in 1998).
Abia dupa 2000 se constata aparitia unui trend constant descrescator al acesteia, adica un proces de dezinflatie. In anul 2004, trendul descendent al inflatiei a cunoscut o consolidare remarcabila, rata inflatiei fiind cea mai redusa dupa anul 1990. In structura preturilor de consum, cresteri semnificative s-au inregistrat la tarifele pentru servicii si la marfurile nealimentare, cresteri ce s-au situat peste nivelul indicelui general al preturilor de consum, in timp ce preturile marfurilor alimentare cu cea mai mare pondere in cadrul indicelui preturilor de consum au inregistrat cresteri sub nivelul indicelui general.
Masurile de restructurare/privatizare aplicate cu precadere in sfera utilitatilor publice, de ameliorare a disciplinei financiare in scopul reducerii arieratelor, precum si de promovarea unei politici a veniturilor strict legata de performantele economice tintesc reducerea inflatiei pana la un nivel de circa 9% in anul 2004.
In ceea ce priveste inflatia, Romania se afla pe o traiectorie pozitiva. Dupa ce in anul 2005 procesul dezinflationist a cunoscut o usoara incetinire, evolutia preturilor de consum in anul 2006 certifica continuarea acestei tendinte. In perioada 2008 - 2010 se asteapta o crestere economica rapida fara efecte inflationiste. De altfel, este prevazuta si o politica fiscala si monetara stransa, care va face posibil controlul inflatiei.
In perioada urmatoare procesul dezinflationist va continua pentru indeplinirea obiectivului pe termen mediu, respectiv de a ajunge la orizontul anului 2010 la un nivel al inflatiei comparabil cu cel din Uniunea Europeana
Indicele anual al preturilor de consum masoara evolutia de ansamblu a preturilor marfurilor cumparate si a tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie in anul curent fata de anul precedent (sau alt an ales ca perioada de referinta). Acest indice este determinat ca raport, exprimat procentual, intre indicele mediu al preturilor din anul curent si indicele mediu al anului precedent (sau alt an ales ca perioada de referinta).
Incepand cu anul 1992, indicele mediu al preturilor unui anumit an se determina ca medie
aritmetica simpla a indicilor lunari din acel an, calculati fata de aceeasi baza (octombrie 1990=100). Rata anuala a inflatiei se calculeaza scazand 100 din indicele anual al preturilor de consum
In anul 2002, salariul mediu brut lunar a fost de 5,4 mil. lei, adica aproximativ 170 Euro, inregistrand o crestere de 30 euro fata de 2000. In perioada ianuarie 2000 - ianuarie 2004, salariu minim brut a crescut in termeni nominali de cca. 6 ori, iar raportul dintre salariul minim si salariul mediu s-a apreciat continuu. Cresterea ponderii salariului minim brut in salariul mediu brut de la 0,199 in ianuarie 2000 la 0,374 in ianuarie 2004 indica un pronuntat efect de aplatizare a salariilor. Castigul salarial mediu nominal brut pe economie a fost in iulie 2005 de 957 lei (RON), iar cel net de 730 lei (RON). In iunie 2005 fata de mai 2005 castigul salarial mediu nominal net 100,2%. In anul 2006, salariul mediu brut a fost de 1146 lei, iar cel net de 803 lei.
Salariul real (raportul intre indicele castigului salarial mediu net si indicele preturilor de consum) s-a majorat sensibil, ajungand conform datelor lunare, sa reprezinte in luna octombrie 2002 (luna fara influentele de sfarsit de an: prime, al 13-lea salariu) 62,2% din
nivelul lunii octombrie 1990, comparativ cu 56,8% in luna octombrie 2006.
In perioada 2000 - 2002, Romania a inregistrat o crestere a castigului salarial real de 12,9 puncte procentuale. Cresterea insuficienta a productivitatii muncii a condus la stagnarea salariilor reale si la o slaba cerere a pietei interne. Aceasta situatie a creat dificultati procesului de formare a capitalului brut, care, impreuna cu mediul economic de ansamblu, au avut o influenta negativa asupra atragerii investitiilor straine. Desi situatia s-a imbunatatit in ultimul timp, comparativ cu alte tari in curs de aderare Romania a atras un volum scazut de Investitii Straine Directe. Aceasta situatie se datoreaza in parte procesului dificil si indelungat al privatizarii, care a diminuat interesul investitorilor internationali pentru Romania, dar si absentei unor initiative antreprenoriale majore.
Consumul individual efectiv al populatiei a crescut in 2002 cu o rata mai mica decat produsul intern brut, dar mai ales, fata de cea a salariului real, respectiv cu 3,7%. Daca luam in considerare ca in 2002 castigul salarial real a crescut cu aproape 6%, rezulta ca o buna parte din venituri nu a mai fost destinata consumului, ci a fost economisita si investita.
Consumul colectiv efectiv al administratiei publice a cunoscut o crestere moderata, respectiv de 2% in 2002, in consens cu politica bugetara restrictiva si orientata catre investitii.
Ca urmare, consumul final total a inregistrat in anul 2002 o importanta reducere a ponderii sale in produsul intern brut, respectiv de la 86,2% in 2000 la 82,7% in 2002.
Incepand cu 1990, sectorul IMM-urilor s-a dezvoltat progresiv, incepand practic de la zero. In 1990, au fost inregistrate doar 81 companii noi, dar aceasta cifra a ajuns la o valoare de peste 309303 in 2001, inregistrand cresteri anule, astfel , in anul 2006, ajungand la 459972.
Majoritatea IMM-urilor din Romania sunt microintreprinderi. In Romania, din numarul total al IMM-urilor, in anul 2001, 89,7% erau micro-intreprinderi (8,4% intreprinderi mici si 1,9% intreprinderi mijlocii.
Numarul IMM-urilor din zonele rurale este mai mic decat numarul IMM-urilor active in zonele urbane. Valoarea medie, pe regiuni de dezvoltare, variaza intre 6 si 10 IMM-uri/ 1000 locuitori din zonele rurale. Valoarea medie a acestui indicator in zonele rurale este cu 8,95 IMM-uri/ 1000 locuitori mai mic decat valorile tarii, 17,5 IMM-uri/ 1000 locuitori sau 52 IMM-uri/ 1000 locuitori in Europa-15. Cifrele indica faptul ca sectorul IMM-urilor in zonele rurale este subdezvoltat si necesita un sprijin mai puternic.
