politica de dividend

1. In anul T, societatea comerciala Sicoved SA prezinta urmatoarele date:

q      Capital social = 50.000 mii lei, format din 5.000 actiuni la o valoare nominala de 10.000 lei/actiune;

q      Cursul actiunilor = 11.500 lei;

q      Profitul net obtinut la sfarsitul exercitiului= 105.000 mii lei;

q      Profitul destinat distribuirii de dividende = 85.000 mii lei

Pentru anul T+1, managerii doresc modificarea politicii de dividend, intrucat au identificat o serie de alternative investitionale deosebit de rentabile, care ar necesita resurse suplimentare (valoarea resurselor necesare este de 200.000 mii lei). Profitul net previzionat aferent anului T+1 este in valoare de 255.000 mii lei, iar cursul pe actiune previzionat este 13.500 lei. Alternativele de modificare ale politicii de dividend sunt urmatoarele:

q      varianta nr.1: distribuire de dividende = 55.000 mii lei; profit net utilizat pentru investitii : 200.000 mii lei;

q      varianta nr.2 : distribuire de dividende = .206.428 mii lei , profit net utilizat pentru investitii: 48.572 mii lei;

q      varianta nr.3: distribuire de dividende : 85.000 mii lei; profit net utilizat pentru investitii: 170.000 mii lei;

q      varianta nr.4: distribuire de dividende: 120.000 mii lei; profit utilizat pentru investitii: 135.000 mii lei.

Pentru care dintre aceste patru variante ati opta daca ati ocupa postul de manager al societatii comerciale Sicoved, daca gradul de indatorare maxim admis pentru finantarea investitiei este de 30%, iar actionarii nu accepta o diminuare mai mare de 5% a dividendului pe actiune, de 20% a randamentului pe actiune si de 60% a ratei de distribuire a dividendelor.

Rezolvare:

1. Determinam cei 3 indicatori pentru cazul politicii de dividend

promovate in anul T:

2.Determinam gradul de indatorare aferent celor 4 variante

varianta 1: G_i =

varianta 2: G_i =

varianta 3: G_i =

varianta 4: G_i =

Se poate observa ca variantele 2 si 4 vor fi excluse inca din aceasta faza, deoarece nu respecta conditia legata de gradul de indatorare.

3. Determinam cei trei indicatori pentru cele doua variante ramase:

varianta 1:

varianta 3:

4. Determinam cu cat se diminueaza valoarea fiecarui indicator in cazul celor doua variante ramase:

varianta 1:

Dividendul pe actiune:

Randamentul pe actiune:

Rata distribuirii dividendelor:

varianta 3

Dividendul pe actiune:

Randamentul pe actiune:

Rata distribuirii dividendelor:

Se poate observa, ca singura varianta care satisface ambele restrictii este varianta 3 de politica de dividend.

2. Societatea comerciala Sarcos SA( cu un capital social alcatuit din 100.000 actiuni cu o valoare nominala de 4.000 lei/actiune) a promovat in ultimii ani o politica a dividendului stabil, asigurand in fiecare an plata unui dividend de 2.500 lei/actiune (in ultimul an profitul net al societatii a fost de 355.000 mii lei; cursul actiunilor a fost 5.600 lei/actiune; ). In ultimii 2 ani, profiturile societatii comerciale au crescut foarte mult, astfel incat aceasta politica nu ii mai multumeste pe actionarii care doresc o parte mai mare din profiturile societatii comerciale. Care dintre urmatoarele variante credeti ca trebuie sa le-o propuna managerii actionarilor pentru a-i convinge sa-si pastreze in continuare actiunile pe care le detin?

q   Varianta nr.1: distribuire anuala a unui dividend de 40% din profitul net;

q   Varianta nr.2: distribuirea unui dividend constant in valoare de 3.500 lei/actiune;

q   Varianta nr.3: distribuirea unui dividend constant de 2.500 lei/actiune si a unui supradividend in valoare de 10% din valoarea profitului net.

Pentru anul T, previziunile realizate cu privire la nivelul profitului si a cursului actiunilor indica:

■ un profit de 285.000 mii lei si un curs de 4.900 lei/actiune in cazul in care exista probleme in activitatea de productie si comercializare a produselor societatii (scenariu pesimist);

■ un profit net in valoare de 455.000 mii lei si un curs de 5.900 lei/actiune, in cazul in care activitatea societatii comerciale evolueaza normal (scenariu normal);

■ un profit de 542.000 mii lei si un curs de 6.100 lei/actiune, in cazul in care anul T se dovedeste a fi un an mult mai bun decat media ultimilor ani (scenariu optimist).

Politica promovata pana in prezent este motivata partial de faptul ca structura actionariatului majoritar era de acord cu politica de dividend promovata (efectul de clientela). Ca urmare a scaderii veniturilor actionarilor acestia doresc cresterea gradului de distributie a dividendelor care li se cuvin.

Rezolvare:

Pentru a putea oferi un raspuns la aceasta problema trebuie sa analizam fiecare dintre variantele propuse in toate cele trei conditii de profit si sa le comparam cu situatia initiala (anul T-1) pe care stim ca actionarii nu o mai accepta.

I. In anul T-1, politica de dividend poate fi caracterizata prin intermediul indicatorilor:

1. randamentul pe actiune pe care l-au obtinut actionarii in anul T-1:

2. rata de distribuire a dividendelor:

II. Analizam varianta nr.1. in toate cele trei cazuri. Indiferent de profitabilitatea societatii comerciale aceasta va plati un dividend de 40% din profitul sau net

1.scenariul pesimist de obtinere a unui profit de 285.000 mii lei si a unui curs de 4.900 lei/actiune.

In acest caz, dividendul total va fi: 285.000 x 40% =114.000 mii lei, adica 114.000.000/100.000 = 1140 lei/actiune.

2. scenariul normal in care profitul ce va fi obtinut este de 455.000 mii lei , iar cursul va atinge valoarea de 5.900 lei/actiune.

Dividendul pe actiune va fi egal cu: (455.000 x 40%)/100.000 = 1820 lei/actiune

3. scenariul optimist in care profitul obtinut va fi de 542.000 mii lei, iar cursul va ajunge la 6.100 lei/actiune.

Dividendul pe actiune va fi in acest caz (542.000 x 40%)/100.000 =2.168 lei/actiune

Se poate observa ca, aceasta varianta nu va putea fi acceptata de catre actionari, deoarece le ofera rate de randament mult inferioare celei pe din ultimul an.

III. Analizam varianta 2, in care politica promovata este tot cea a dividendului stabil, dar de aceasta data stabilit la un nivel superior celui din anul T-1, adica la valoarea de 3.500 lei/actiune

1.scenariul pesimist: valoarea profitului nu va permite acordarea unui dividend de 3.500 lei, deoarece daca tot profitul ar fi distribuit catre actionari acestia ar putea primi maxim: 285.000.000 /100.000 = 2.850 lei/actiune.

2.scenariul normal:

3.scenariul optimist:

Se poate constata ca, nici aceasta politica de dividend nu poate fi acceptata, deoarece in cazul in care profitul nu ajunge decat la valoarea de 285.000 mii lei, societatea nu este capabila sa ofere dividendul promis, in valoare de 3.500 lei/actiune. Efectul de clientela (actionarii societatii comerciale se inscriu in categoria de actionari ce prefera un venit sigur unuia incert) ne intareste concluzia pe are am tras-o anterior.

III. Analizam varianta nr.3, in care se va distribui un dividend constant de 2.500 lei/actiune si un supradividend de 10% din profitul net in cazul in care valoarea acestuia o permite.

1. scenariul pesimist: dividendul/actiune = 2.500 + (10% x285.000)/100.000 = 2.785 lei/actiune

2. scenariul normal: dividendul/actiune = 2.500 + (10% x 455.000) /100.000 =2.955 lei/actiune

3. scenariul optimist: dividendul / actiune =2.500 + (10%x542.000)/100.000 =3.042

Comparand rezultatele obtinute pentru aceasta ultima varianta cu cele din anul de referinta, se poate observa cu usurinta ca aceasta ultima varianta maximizeaza profiturile actionarilor si, in concluzie, aceasta va fi politica promovata de catre societatea comerciala, daca doreste sa-si pastreze actionariatul.

gestiunea financiara a intreprinderii -partea 2

3.   Gestiunea activitatii de exploatare

1. Sa luam spre exemplu cazul unei intreprinderi care produce telefoane mobile. Ceea ce ne intereseaza, este sa determinam, care este cantitatea optima ce ar trebui comandata si mentinuta in stoc pentru una dintre materiile prime folosite si anume pentru carcasele de telefon care sunt aprovizionate la un pret de 20 lei de la mai multi furnizori. Anual se consuma in procesul de fabricatie pentru respectivul tip de telefon 95.000 carcase si departamentul de marketing estimeaza, ca volumul vanzarilor se va mentine si in perioada care urmeaza. Nu exista sezonalitate in vanzarea sau producerea acestui tip de telefon, iar costurile care au putut fi identificate cu privire la comandarea si detinerea acestor materii prime provin din urmatoarele directii:

1. seful de productie avand un program foarte ocupat pe tot parcursul zilei, in zilele in care trebuie facute noi comenzi lucreaza 2 ore in plus fata de programul zilnic, pentru a face comenzile catre toti furnizorii. In aceasta intreprindere orele suplimentare pe care el le efectueaza se platesc cu 50 lei/ora;

2. pentru finantarea stocurilor de marfa se foloseste un credit pe termen scurt cu dobanda de 13% pe an;

3. asigurari aferente stocului de marfa in procent de 2% din valoare;

4. directorul financiar are nevoie de o ora pentru a aproba comenzile, a determina implicatiile fiscale si a autoriza platile. El are un salariu mediu anual de 63.000 lei si lucreaza 2000 de ore pe an;

5. cheltuielile cu telefoanele asociate realizarii comenzilor sunt de 15 lei/fiecare data cand se fac comenzi;

6. alte cheltuieli postale se ridica la 18 lei/fiecare data cand se fac comenzi.

In prima faza vom identifica costurile de comanda de cele de detinere.

In categoria costurilor de comanda pot fi incluse:

salariul aferent orelor suplimentare realizate de seful de productie : 2 x 50 = 100 lei

cheltuielile cu telefoanele: 15 lei

cheltuieli postate: 18 lei

total costuri de comanda unitare: 133 lei

Dupa cum se poate vedea, nu am inclus salariul pentru o ora a directorului financiar, deoarece acest salariu este obtinut ca urmare a realizarii mai multor indatoriri, si nu este direct legat de verificarea acelor comenzi. El primeste acelasi salariu si daca se efectueaza comenzi de 10 ori pe luna, si daca se realizeaza o singura comanda, si de aceea aceste costuri sunt neglijate.

In ceea ce priveste costurile de detinere au fost identificate doua costuri care conduc la urmatoarele costuri unitare:

- costul capitalului imobilizat in stocuri: 13% x 20 lei = 2,6 lei

- costuri cu asigurari : 2% x 20 lei = 0,4 lei

total costuri de detinere unitare : 3 lei

In acest caz cantitatea optima de comandat va fi egala cu:

4. Gestiunea lichiditatii si a fondului de rulment

Societatea comerciala la care lucrati a angajat un nou manager. Pentru a-si forma o impresie asupra starii financiare a societatii acesta va solicita un raport legat de echilibrul financiar al societatii comerciale. Cum a-ti realiza acest raport avand la dispozitie urmatoarele date:

cifra de afaceri: in anul n a fost de 30.587 lei iar in anul n+1 de 55.412 lei;

societatea comerciala a scontat efecte neajunse la scadenta in valoare de 122 lei in anul 1999 si 514 lei in anul 2000;

fondul de rulment total mediu pentru societati cu cifra de afaceri similara, provenind din acelasi sector de activitate a fost de 93.000 lei in anul n si 165.000 lei , in anul n

din bilantul prescurtat al societatii comerciale pot fi sintetizate urmatoarele date:

Pentru anul 1999

(1)   din care pe termen scurt: 5.300 lei; (5) din care pe termen scurt:17.500 lei

(2)   din care stocuri fara miscare: 312 lei;   (6) din care pe termen lung:15.345 lei;:

(3) din care pe termen lung: 4.500 lei; (7) din care pe termen lung: 452 lei

(4) din care pe termen lung: 851 lei

Pentru anul 2000

(1)   din care pe termen scurt: 4.200 lei; (5) din care pe termen scurt:34.201 lei;

(2)   din care stocuri fara miscare: 354 .lei; (6) din care pe termen lung:25.686 lei;:

(3) din care pe termen lung: 9.500 lei; (7) din care pe termen lung: 1.548 lei

(4) din care pe termen lung: 2.495 lei

Rezolvare:

Pentru a realiza o analiza cat mai reala a starii financiare a societatii comerciale vom realiza intr-o prima etapa bilantul financiar:

Pe baza acestui bilant financiar vom calcula si analiza indicatorii care reflecta echilibrul societatii pe termen scurt si lung:

1. L_g :=

anul n: L_g :=

anul n+1: L_g :=

Lichiditatea globala a societatii comerciale este nesatisfacatoare in ambele perioade analizate, situandu-se sub pragul 2-2,5. Se poate observa in anul n+1 o usoara imbunatatire a lichiditatii globale cauzata de cresterea intr-un ritm mai alert (82,22%) a activelor circulante in comparatie cu datoriile pe termen scurt (37,85%).

2. L_r=

anul n:

anul n+1:

Lichiditatea redusa a societatii comerciale se situeaza si ea sub limita normala insa, in anul n+1, datorita cresterii masive a activului circulant lichiditatea redusa se apropie de limita acceptabilitatii.

3. Fondul de rulment net = Capitaluri permanente - Active imobilizate nete

Fondul de rulment net = Active circulante - Datorii pe termen scurt

anul n: FRN = 29.429 +93.697 -103.066 = 20.060

FRN = 94.150 - 74.090 = 20.060

anul n+1: FRN = 62.445 + 125.433 -118.456 = 69.422

FRN = 171.558 - 102.136 = 69422

Pentru ambele intervale de timp se poate observa realizarea echilibrului pe termen lung deoarece capitalurile permanente depasesc utilizarile stabile. Cu alte cuvinte societatea comerciala reuseste sa-si acopere pe seama resurselor stabile necesarul de fonduri pentru investitiile pe care doreste sa le realizeze.

Acest fapt este demonstrat si de valorile urmatoarelor doua rapoarte:

• GFE_AI=

anul n: GFE_AI =

anul n+1: GFE_AI =

• GFR_AI=

anul n: GFR_AI =

anul n+1: GFR_AI =

De asemenea , valoarea pozitiva a fondului de rulment sugereaza ca acesta participa la echilibrarea pe termen scurt a societatii comerciale.

Daca realizam o analiza comparata a celor doi ani avuti in vedere se poate observa ca marimea fondului de rulment net se majoreaza foarte mult in anul n+1 pe de o parte din cauza dublarii capitalurilor proprii si a majorarii cu 33,87% a datoriilor pe termen mediu si lung, iar pe de alta parte din cauza faptului ca societatea a promovat o politica investitionala extrem de putin agresiva. Investitiile au crescut doar cu 14,93% in timp ce capitalurile de care dispunea societatea pe termen mediu si lung au crescut cu 52,59%.

Pe baza fondului de rulment net vom mai calcula urmatoarele rapoarte:

1. P_FRN/CA=

anul n: P_FRN/CA =

anul n+1: P_FRN/CA =

Fata de o valoare normala de aproximativ 33% in ambele perioade analizate, dar mai ales in anul n+1 se observa ca valoarea indicatorului nu este cea dorita. Aceasta se datoreaza pe de o parte politicii investitionale si de finantare a societatii comerciale care au cauzat valorile destul de mari ale fondului de rulment net, iar pe de alta parte faptului ca majorarea cifrei de afaceri nu s-a realizat in acelasi ritm cu cea a fondului de rulment net.

2. D_RFRN =

anul n:D_RFRN =

anul n+1: D_RFRN =

Fata de o valoare normala care se situeaza in jurul a 120 zile se poate observa ca, in cazul nostru, valorile acestui raport ne indica incapacitatea societatii comerciale de a - si reinnoi prin intermediu cifrei de afaceri , fondul de rulment net.

3. Gf_Ac =

anul n: Gf_Ac =

anul n+1:Gf_Ac =

Luand in considerare faptul ca valorile normale a acestui indicator sunt situate in intervalul 25-40% se poate concluziona ca daca in anul n valoarea fondului de rulment a fost insuficienta in anul n+1 valoarea acestuia a crescut prea mult comparativ cu necesarul pe are il inregistra societatea comerciala. Totusi avand in vedere ca valorile obtinute sunt foarte aproape de limitele considerate normale se poate spune ca nu exista probleme foarte mari in ceea ce priveste gestiunea resurselor pe termen mediu si lung.

4. G_FS =   

anul n:G_FS =

anul n+1: G_FS =

Fata de valori relativ normale in anul n se poate observa ca in anul n+1 proportia in care stocurile sunt finantate din capitaluri pe termen mediu si lung este foarte mare, fapt ce ne intareste concluziile pe care le-am tras pana acum referitoare la neconcordanta intre politica de finantare si cea investitionala aferente anului n+1.

5. Fondul de rulment total = activul circulant din bilantul financiar deoarece acesta a fost deja corectat cu valoarea stocurilor fara miscare

anul n: FRT = 94.150;

anul n+1: FRT= 171.558;

Comparand aceste valori cu cele medii inregistrate in sectorul de activitate al societatii comerciale putem deduce ca din acest punct de vedere situatia societatii comerciale se situeaza in limite normale

6. Necesarul de fond de rulment = Utilizari curente - Alocari curente = (Active curente - Disponibilitati banesti - Plasamente financiare)- (Datorii pe termen scurt - Credite pe termen scurt)

anul n: NFR = 94.150 (-5.667) - 74.090 (-15.000) = 29.393

anul n+1:NFR =171.558 (-12.039) - 102.136 (-15.000) = 72.383

Pe baza acestui necesar de fond de rulment se pot calcula si analiza si urmatoarele rapoarte:

anul n:

anul n+1:

Avand in vedere faptul ca ponderea optima nu trebuie sa depaseasca 10-15% se poate constata ca valorile obtinute pentru acest indicator denota o situatie necorespunzatoare in care nevoia de finantare a activelor circulante are o valoare mult prea mare in raport cu vanzarile societatii comerciale. Acest fapt se poate datora fie unei supradimensionari a activului circulant fie a unui caracter putin vandabil a produselor fabricare de catre societatea comerciala.

Aceeasi concluzie poate fi intarita si prin calcului urmatorului indicator.

anul n: dz_NFR

anul n+1: dz_NFR

Comparand necesarul de fond de rulment cu fondul de rulment net putem constata ca desi pe termen lung echilibrul financiar se realizeaza , pe termen scurt societatea are o nevoie de lichiditati atat in anul n cat si in anul n+1. Acest fapt poate fi observat si mai bine prin intermediul urmatorului indicator:

7. Trezoreria neta = fond de rulment net - necesar de fond de rulment

anul n : TN = 20.060 - 29.393 = - 9.333

anul n+1 : TN = 69.422 - 72.383 = - 2.961

Valorile negative ale acestui indicator reflecta o trezorerie neta de pasiv, adica o nevoie de lichiditati pe termen scurt ce va trebui acoperita prin apelarea la resurse curente. Deoarece valoarea acestuia nu este foarte inalta societatea va reusi cu usurinta sa-si procure resursele de care are nevoie