|
|
|
ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVIZIONARE
1 Fundamentarea previziunii - diagnoza
Elaborarea unei previziuni este precedata de o analiza complexa cu caracter retrospectiv privind activitatea economico-sociala pana la momentul initial al previziunii si se elaboreaza diagnoza.
Aceasta analiza are caracterul unui bilant al nivelului dezvoltarii care diagnosticheaza aspectele calitative ale evolutiei care definesc tendintele, fenomenele si procesele economice esentiale care devin conditii ale dezvoltarii viitoare, precum si aspectele calitative care pot fi pozitive daca actiunea lor este stimulata in viitor sau negative a caror actiune trebuie descurajata in viitor.
Diagnoza se bazeaza pe date statistice certe pentru perioada anterioara momentului inceperii analizei si pe date preliminare pentru perioada dintre momentul inceperii analizei si momentul inceperii perioadei de previziune. Pe baza acestor date se stabileste nivelul care va fi atins la sfarsitul perioadei de baza (momentul inceperii previziunii viitoare) care va reprezenta punctul de plecare (nivelul de referinta) pentru definirea evolutiei viitoare.
Diagnoza are menirea de a prezenta starea economiei nationale la un moment dat si de a evidentia anumite fenomene esentiale si persistente care dobandind caracter de tendinta pot influenta evolutia vietii economico- sociala.
Fundamentarea previziunii inseamna a stabili fiecare element al acesteia pe o baza de informatii suficienta, sigura, oportuna folosindu-se calcule si studii riguroase, luandu-se in considerare a unei multitudini de interdependente, a evolutiilor previzibile, luandu-se tot odata masuri de siguranta impotriva riscului si incertitudinii. Problema cea mai importanta si dificila este cea a stabilirii resurselor de care dispune economia nationala pentru perioada de previziune si repartizarea acestora in raport cu nevoia sociala. Totodata trebuie luat in consideratie rolul deosebit al pietei.
Organizarea elaborarii previziunilor
Stabilirea coordonatelor dezvoltarii economiei nationale necesita studierea interdependentelor multiple ale unor elemente ale trecutului, prezentului si viitorului, corelarea diagnozei cu studiile privind situatia prezenta si cu investigatiile prospective in vederea stabilirii obiectivelor strategice, a resurselor disponibile si a cailor de actiune.
La elaborarea previziunilor se porneste de la cerintele pietei si de la faptul ca realizarea lor practica are loc prin mecanismul specific economiei de piata care valideaza orice constructie previzionala - prognoza, plan, program.
In cadrul previziunilor se estimeaza stadiul initial resursele necesare si rezultatele preconizate, urmarindu-se ca pe ansamblul economiei nationale sa se asigure echilibrul financiar, monetar si material.
Previziunile sunt elaborate de Comisia Nationala de Prognoza, impreuna cu organele centrale de sinteza economico-sociala, cu institutele stiintifice de specialitate dupa o prealabila consultare a judetelor, organizatiilor guvernamentale, a partidelor politice, a expertilor romani si straini.
Procesul elaborarii prognozelor cuprinde mai multe etape:
- valorificarea informatiilor oferite de diagnoza - determinarea nivelului si structurii economiei nationale la un moment dat; descifrarea tendintelor de durata, cuantificarea influentelor determinate de factorii favorizanti sau defavorizanti, ai evolutiei fenomenelor si proceselor economice.
- elaborarea de studii perspective cu caracter explorator si a prognozelor prioritare care se refera la resursele umane, resursele naturale, cercetarea stiintifica , conjunctura economica internationala, protejarea nivelului ambiant si calitatea vietii oamenilor.
- elaborarea macroprognozei preliminare.
- elaborarea prognozelor sectoriale, pe domenii de activitate, ramuri, subramuri, pe grupe de produse, pe produse de mare importanta pentru economia nationala, pe probleme de sinteza ca: investitiile, pregatirea si perfectionarea fortei de munca, cercetarea stiintifica, protejarea nucleului ambiant si in profil teritorial pe unitati administrative - teritoriale: zone, regiuni, , judete, localitati.
- elaborarea prognozei finale care sintetizeaza la nivelul economiei nationale toate studiile perspective. Ea reflecta mai in amanunt toate laturile vietii economice si sociale. Se realizeaza, utilizandu-se un model de simulare. Se elaboreaza mai multe variante: maxima, medie, minima. Varianta optima se concretizeaza intr-un sistem de indicatori privind: produsul national brut, produsul intern brut, valoarea adaugata, venitul national pe ramuri si forme de proprietate, utilizarea produsului intern brut pentru fondul de consum si fondul de investitii, gradul de valorificare a resurselor, respectiv indicatorii de eficienta, factorii generatori de schimbari in productie si consum, modificarile in structura economiei nationale, comparatii internationale, ridicarea calitatii vietii.
- elaborarea planului economiei nationale trebuie sa ia in seama, asigurarea desfasurarii autonome a activitatii agentilor economici si sa asigure stimularea initiativelor acestora in vederea realizarii obiectivelor stabilite de Guvern.
- la nivelul agentilor economici trebuie sa se realizeze o activitate interna pentru planificarea proprie, autonoma, obiectiv necesara sub diferite forme: prognoze, planuri, programe. Acestea se intocmesc pe baza analizei posibilitatilor reale de care dispune fiecare agent economic si a contractelor incheiate cu partenerii interni si externi.
- la nivelul economiei nationale planul se elaboreaza pe termen mediu (3-5 ani), pe termen scurt si anual.
- proiectia estimativa a dezvoltarii pe perioada de 3-5 ani porneste de la prognoze si va cuprinde o serie de scenarii strategice alternative care reflecta politica sociala si economica a Guvernului. Asadar, este vorba de stabilirea obiectivelor principale de politica economica si sociala pentru perioada de previziune.
- elaborarea unor programe economice cu caracter orientativ, de informare a agentilor economici si a populatiei privind dezvoltarea economiei nationale. Se publica si se dezbat principale probleme economice-sociale ce se contracareaza pe termen scurt, mediu si lung.
- elaborarea schitei programului economic pe perioada respectiva de 3 sau 5 ani.
- cadrul general de dezvoltare
- stabilirea prevederilor ferme pe baza comenzilor de stat si achizitiilor guvernamentale, proiectarea structurilor pe sectoare de activitate a celor ferme si ai celor orientativi.
- elaborarea proiectului de plan prin corelarea structurilor sectoriale intr-un ansamblu coerent.
- dezbaterea proiectului de plan in organul legislativ - Parlament. Este posibil ca pe durata desfasurarii vietii economice si sociale sa se actualizeze previziunile pentru a fi puse in concordanta cu noile realitati care nu au putut fi prevazute initial.
3. Capitolele si profilurile previziunilor
Pentru organizarea judicioasa a activitatii de previziune este necesara gruparea sistematica a diferitelor activitati, a diverselor obiective din plan si de aceea planul are mai multe capitale.
Capitolul de plan reprezinta o parte integrata a planului macroeconomic care cuprinde obiectivele concrete ce urmeaza a fi realizate in perioada previzionala intr-o anumita ramura sau domeniu de activitate si mijloacele prevazute in acest scop.
Structurarea previziunilor pe capitole delimiteaza activitatile ce trebuie realizate in diferitele domenii; permite prezentarea sistematica a acestora in vederea analizei indeplinirii prevederilor, contribuie la definirea politicii Guvernului in fiecare domeniu in cadrul strategiei generale de dezvoltare.
Capitolele planului sunt:
- capitole de ramura, care reflecta mai multe aspecte ale reproductiei intr-o singura ramura-industrie, agricultura, transporturi, comert.
- capitole de sinteza care cuprind un singur aspect al reproductiei in mai multe ramuri, capitolele: de investitii, care se realizeaza in toate ramurile economiei nationale, munca si salarii, cercetarea stiintifica, eficienta economica, gradul de rentabilitate.
Profilurile in care se elaboreaza previziunile sunt: profil de ramura - care asigura o serie de echilibre, de proportii la nivelul macroeconomic, delimiteaza prevederile pe ramuri si subramuri conform clasificarii unitare pe economia nationala. Planul fiecarei ramuri este organizat pe trei capitale: obiective obligatorii, obiective orientative, recomandari de actiuni care vor fi stimulate de stat - resurse greu accesibile, produse solicitate dar deficitare; profil departamental - care grupeaza principali agenti economici cu atributii in domeniul respectiv. Productia unui anumit produs se realizeaza intr-o multitudine de unitati care se gasesc in structura mai multor ministere, de pilda productia de energie electrica se realizeaza in centrale care apartin mai multor ministere si departamente; profilul regional al planului rezulta din insusi faptul ca in cadrul organelor centrale de previziune functioneaza o Directie Regionala . El are rolul de a orienta amplasarea noilor obiective in apropierea resurselor ale materiei prime, energetice, de forta de munca si de consumatori, asigurandu-se valorificarea resurselor materiale si umane existente in toate zonele tarii si reducerea costurilor de productie si sociale; profilul social - are in vedere formele de proprietate, dezvoltarea si consolidarea acestora, ca cerinta a functionalitatii economiei de piata.
