Investitiile straine directe

Investitiile straine directe

ISD reprezinta componenta majora a fluxurilor financiare derulate pe intreg globul. Evolutia impetuoasa a fluxurilor de ISD, in ultimii 20 de ani ai secolului trecut, a determinat internationalizarea structurilor productive ale diferitelor firme. Cresterea numarului si puterii societatilor multinationale este o consecinta a acestui proces. Noile motivatii aparute au produs schimbari in optiunile societatilor multinationale cu privire la modalitatile strategice de a aborda pietele externe.Facand o trecere in revista a principalelor tendinte manifestate pe plan mondial, in domeniul fluxurilor de investitii straine, constatam ca acestea sunt caracterizate de trei trasaturi: cresterea rapida a fluxurilor de ISD si diversificarea surselor acestora; amplificarea eforturilor majoritatii tarilor de a atrage ISD; piata internationala a ISD este cu adevarat globala si extrem de concurentiala.Intrarile de ISD au fost, in anul 2000, de 25,6 ori mai mari decit in anul 1980, ceea ce reprezinta o crestere fara precedent. Totodata acestea au devansat substantial valorile inregistrate de alti indicatori economici cum ar fi PIB-ul mondial sau exporturile mondiale care s-au multiplicat cu putin peste 3 ori.

Evolutia fluxurilor si stocurilor de ISD

- mld. $ -

Tabel nr. 5

Sursa: World Investment Report 2003 si 2006

Printre factorii care au condus la aceasta crestere deosebita a fluxurilor de ISD se pot enumera: ritmurile inalte de crestere economica inregistrate de tarile dezvoltate, care sunt atat principala sursa a fluxurilor de ISD, cat si principala destinatie a acestora; inlaturarea de catre majoritatea tarilor a barierelor din calea capitalului strain si promovarea unor legi care au avut ca scop atragerea investitorilor straini; intrarea incepand cu anul 1990 in rigorile economiei de piata a fostelor tari socialiste. Evolutia negativa a fluxurilor anuale de ISD, in perioada 2001-2003 s-a datorat, in principal, reducerii fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere care au reprezentat, de altfel, parghia majora de concretizare a ISD in tarile dezvoltate, din ultimii ani ai secolului trecut. Alaturi de aceasta cauza esentiala mai putem avea in vedere reducerea cresterii economice, incetinirea proceselor de privatizare si reforma economica din diferite tari, diminuarea nivelului rentabilitatii filialelor ce ar putea fi infiintate in strainatate de firmele multinationale etc. O pondere din ce in ce mai importanta in fluxul intrarilor de ISD o reprezinta in prezent reinvestirea profiturilor sau extinderea investitiilor deja efectuate.Anul 2004 a marcat reluarea procesului de crestere a intrarilor globale de ISD, sporul fata de nivelul inregistrat in anul precedent fiind de 27,4%. Tendinta s-a mentinut si in anul 2005, cand sporul anual a fost de 28,9%. Intrarile de ISD au ajuns in anul 2005 la 916,3 miliarde dolari, fiind cu mult sub maximul de 1409,6 miliarde dolari, atins in anul 2000. In 126 de state din cele 200 monitorizate de UNCTAD s-au inregistrat, in anul 2005, cresteri ale intrarilor de ISD. Evolutia din ultimii doi ani a intrarilor de ISD este in linii mari consecinta acelorasi cauze care au condus la cresterile spectaculoase din ultimii ani ai deceniului trecut. Avem in vedere in acest sens ritmul inalt de crestere a achizitiilor si fuziunilor internationale, profitul mai mare obtinut de firmele multinationale, redresarea burselor etc. Fuziunile si achizitiile au crescut in 2005 fata de 2004, cu 88% ajungand la valoarea de 716 miliarde dolari. Pentru acelasi interval numarul afacerilor incheiate a fost cu 20% mai mare, cifrandu-se la 6134. Afacerile de anvergura (de peste un miliard de dolari) au ajuns la un total de 141 apropiindu-se sensibil de recordul de 175 inregistrat in anul 2000. Fondurile private de investitii care provin in cea mai mare parte din tarile dezvoltate economic, au determinat in anul 2005 aproape 1/5 din totalul achizitiilor si fuziunilor internationale. Trebuie subliniat ca ISD realizate prin astfel de fonduri vizeaza o perioada de 5-10 ani, care este suficient de mare pentru a nu intra in zona plasamentelor de portofoliu, dar suficient de mica pentru a induce efecte benefice trainice in economiile tarilor gazda.Mentinerea in cea mai mare parte a conditiilor care au determinat dinamica pozitiva a fluxurilor de ISD intrate la nivel mondial in ultima perioada se pare ca se va concretiza in continuarea trendului crescator si in anul 2006. Achizitiile si fuziunile internationale realizate in prima jumatate a anului 2006 au fost cu 38% mai mari comparativ cu cele inregistrate in aceeasi perioada a anului anterior. Practica a demonstrat ca investitorii de mare potential isi orienteaza resursele catre economiile caracterizate printr-un inalt nivel de competivitate. Din acest motiv grupul tarilor dezvoltate reprezinta principala destinatie a fluxurilor de investitii straine directe, fiind in acelasi timp si principala sursa de astfel de fluxuri. Pentru o interpretare cat mai corecta a evolutiei fluxurilor de ISD pe categorii de tari am cumulat datele existente in statisticile UNCTAD pentru ultimii sase ani, urmand ca punctual sa facem referiri atunci cand este necesar la situatia inregistrata in anul 2005, comparativ cu cea existenta in anul 2004.  In intervalul 2000-2005, intrarile anuale cumulate de ISD la nivel mondial au fost de 5.045,5 miliarde dolari. Dintre acestea 3.471,1 miliarde dolari, adica 68,8% au fost atrase de tarile dezvoltate. Totodata, in intervalul mentionat tarile dezvoltate s-au aflat la originea unui flux in valoare de 4.114,5 miliarde dolari dintr-un total de 5.254,2 miliade dolari, ceea ce reprezinta un procent de 87,6%.

Situatia intrarilor anuale de ISD pe categorii de tari

- mld. USD -

Tabel nr. 6

Sursa: UNCTAD INVESTMENT REPORT 2006

Situatia iesirilor anuale de ISD pe categorii de tari

- mld. USD -

Tabel nr. 7

Sursa: UNCTAD INVESTMENT REPORT 2006

Fenomenul concentrarii fluxurilor de ISD se manifesta si in interiorul tarilor dezvoltate, unde triada - UE, SUA, Japonia - detine ponderea covarsitoare. Intre anii 2000 si 2005, 90,3% din totalul intrarilor de ISD in tarile dezvoltate au fost atrase de triada, iar 88,8% din totalul ISD iesite din tarile dezvoltate au provenit din triada. Rolul jucat in acest proces de fiecare component al triadei este evidentiat in tabelele nr. 8 si nr. 9.

Intrarile de ISD in cadrul triadei

- mld USD

Tabel nr. 8

Sursa: prelucrate de autor dupa UNCTAD Investment Report 2006

Iesirile de ISD din cadrul triadei

mld USD -

Tabel nr. 9

Sursa: prelucrate de autor dupa UNCTAD Investment Report 2006

Tarile membre ale UE in integralitatea lor s-au dovedit a fi principalul receptor, dar si principalul emitent de ISD pe plan mondial. Dupa un maxim de 696,1 miliarde dolari, ISD intrate in anul 2000 a urmat un declin constant pana in anul 2004, cand nivelul inregistrat a fost de 213,7 miliarde dolari. Anul 2005 a marcat reluarea trendului ascendent al fluxului de ISD intrate in UE, crescand la 421,9 miliarde dolari. Situatia este asemanatoare si in privinta iesirilor de ISD din UE. Nivelul cel mai inalt al iesirilor de ISD din UE a fost atins tot in anul 2000 cu cifra de 813,1 miliarde dolari. Dupa o scadere spectaculoasa in urmatorii trei ani, cand acest indicator a ajuns la numai 286,1 miliarde dolari, a urmat o ascensiune la fel de spectaculoasa, in anul 2005 fiind consemnata cifra de 554,8 miliarde dolari.Pentru intreg intervalul 2000-2005 intrarile de ISD in UE au reprezentat 45,6% din totalul mondial, iar iesirile de ISD au ajuns la 57,6% din totalul mondial.Ultimile zece tari intrate in UE au reprezentat in 2005 destinatia a 34 miliarde dolari ISD, nivel ce reprezinta un nou record in materie pentru acestea. Continuarea procesului de privatizare, reducerea impozitelor pe veniturile firmelor, promovarea de noi facilitati in cele zece noi state membre ale UE, vor face din acestea o tinta preferata pentru investitorii straini, cel putin in perspectiva apropiata.Evolutia nefavorabila in primii ani ai acestui deceniu a iesirilor si intrarilor de ISD din si respectiv in UE a fost determinata de reducerea cresterii economice, de diminuarea fuziunilor si achizitiilor internationale, de necesitatea consolidarii preluarilor efectuate anterior anului 2001 etc. Trebuie precizat ca investitiile directe intre tarile membre ale UE sunt considerate de catre organismele internationale ca facand parte din categoria ISD.SUA, dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, s-au manifestat ca fiind cel mai mare investitor din lume, contribuind decisiv la refacerea Europei de Vest. Ulterior, SUA au devenit cel mai mare receptor de ISD, fapt datorat competivitatii deosebite ce a caracterizat economia americana. Derularea celei mai importante parti din cercetarea stiintifica mondiala, dimensiunile pietei interne apreciabile, si rata profitului inregistrata de firmele americane, fac din SUA o tara de interes deosebit pentru investitorii straini.Fata de perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, volumul ISD atrase de economia americana a devenit in mod constant mai mare decat volumul ISD emise de aceasta. ISD atrase de SUA au reprezentat, in intervalul 2000-2005, aproximativ 16,3% din totalul mondial, procentul iesirilor ISD in SUA fiind de 15,7% din totalul mondial. Situatia cea mai putin favorabila in domeniul ISD a fost inregistrata de SUA in anul 2002, cand au decazut din pozitia de principal absorbant de ISD, fiind intrecute de China, Franta si Germania. Tot in 2002, dupa o perioada de 20 de ani, intrarile (30030 mil. dolari SUA) de ISD in SUA au fost mai mici decat iesirile (119741 mil. dolari SUA) de ISD, inregistrandu-se un deficit al balantei investitiilor externe directe in SUA. Reducerea intrarilor de ISD in SUA, a fost determinata in principal, de inversarea fluxurilor interne de capital in cadrul firmelor multinationale ale caror filiale opereaza in SUA, trecandu-se de la situatia de intrari nete de capital la cea de iesiri nete. Nu trebuie uitate nici atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Situatia in sectorul ISD din SUA a cunoscut o ameliorare continua incepand cu anul 2003, progresele inregistrate fiind sub nivelul atins de multe tari dezvoltate mai ales in ceea ce priveste emiterea de fluxuri investitionale in strainatate. Legea cu privire la crearea de noi locuri de munca in SUA, promulgata in anul 2004 a determinat reducerea impozitelor pe care firmele multinationale americane le platesc pentru profiturile repatriate generate de filialele detinute in strainatate. A avut loc din acest motiv o diminuare a profiturilor reinvestite in strainatate cu consecinte negative asupra iesirilor de ISD din SUA.Japonia. ocupand locul doi intre tarile lumii, din punct de vedere al potentialului economic, ar trebui sa reprezinte atat o sursa, cat si o destinatie de prima marime pentru ISD. In realitate lucrurile nu stau deloc asa. Legislatia japoneza a descurajat o perioada lunga de timp patrunderea ISD in aceasta tara. Cu toate ca in ultimii 25 de ani climatul investitional s-a imbunatatit, investitorii straini au ocolit in general Japonia. Volatilitatea inalta a cursului valutar, forta de munca scumpa, costurile ridicate de operare pe piata locala, derapajele intervenite in procesul cresterii economice au determinat ca in intervalul 2000-2005 intrarile de ISD in Japonia sa reprezinte numai 0,8% din totalul mondial. Aceste rezultate modeste au fost obtinute in ciuda multiplelor masuri adoptate in anul 2003 de guvernul japonez in scopul atragerii investitorilor straini.In privinta fluxurilor de ISD emise de Japonia, situatia este radical schimbata. Performantele tehnologice deosebite atinse in constructia automobilelor, in fabricarea produselor electronice si nu numai, au stat la baza expansiunii firmelor japoneze in lume. Japonia a devenit astfel o semnificativa sursa de ISD. Intre anii 2000 si 2005, valoarea ISD emise de Japonia a reprezentat 4,4% din totalul mondial al iesirilor de ISD. Infiintarea multor filiale in strainatate de catre firmele multinationale japoneze s-a datorat mai ales incercarii de a evita masurile protectioniste impuse de anumite tariTarile in dezvoltare au devenit in ultimul timp din ce in ce mai atractive pentru capitalul strain. Dovada este reprezentata de numarul tot mai mare de filiale infiintate de societatile multinationale in aceasta categorie de tari. Prin atragerea de ISD, tarile in dezvoltare au posibilitatea de a beneficia de o serie de tehnologii detinute de societatile multinationale, dezvoltandu-si astfel sectorul prelucrator si pe cel al serviciilor fara a genera datorie externa. Din totalul mondial al intrarilor de ISD, tarile in dezvoltare au constituit, in intervalul 2000-2005, destinatia preferata pentru 28,5% dintre acestea. Totodata, se manifesta o polarizare a ISD intr-un numar redus de tari in dezvoltare. Astfel, in anul 2005 China, Hong Kong, Singapore, Coreea de Sud din Asia de Sud-Est, Mexic, Brazilia, Columbia, Chile din America Centrala si de Sud, au atras 55,5% din totalul ISD intrate in tarile in dezvoltare.Pe de alta parte, daca in anii '90 fluxurile de ISD emise de tarile in dezvoltare erau relativ neimportante, in ultimii ani au crescut in mod constant, recordul istoric inregistrandu-se in anul 2005 cand au atins nivelul de 536 miliarde dolari. Iesirile de ISD din tarile in dezvoltare au reprezentat, in intervalul 2000-2005, o pondere de 11,4% din totalul ISD emise la nivel mondial.Stocurile de ISD emise de tarile in dezvoltare sunt evaluate la 1400 miliarde dolari in 2005, adica 17% din stocurile de ISD iesite pe plan mondial. Daca in 1990 numai 6 tari in dezvoltare si in tranzitie raportau ca detineau stocuri de ISD iesite, in 2005 numarul acestora ajunsese la 25. ISD provenite din paradisele fiscale fac dificila si chiar imposibila identificarea tarilor de origine reale sau a adevaratelor firme emitente. Ponderea ISD iesite din paradisurile fiscale este intr-o continua scadere din anul 2000, ajungand in 2005 sa reprezinte numai 10% din ISD emise de tarile in dezvoltare si de cele in tranzitie.Fluxurile de ISD emise de tarile in dezvoltare au cu precadere o destinatie regionala. Pentru o mai buna coordonare a activitatii internationale intre tarile din emisfera sudica a fost incheiat Acordul International pentru Investitii. Spre exemplu, conform studiului efectuat in anul 2006 de UNCTAD, 90% din totalul reprezentantilor firmelor africane intervievati au optat pentru efectuarea de investitii in strainatate, dar pe propriul continent. Tarile din Europa de Sud-Est si din Comunitatea Statelor Independente sunt de fapt o parte dintre fostele tari socialiste care au inaintat mai greu in directia tranzitiei catre economia de piata. Aceasta categorie de tari este singura dintre cele evidentiate statistic de catre UNCTAD, care in acelasi interval de sase ani a inregistrat o crestere continua a intrarilor de ISD, de la 9,1 miliarde dolari in 2000 la 39,7 miliarde dolari in 2005. Privatizarea, costul redus al fortei de munca si adoptarea unor reglementari stimulative pentru investitorii straini explica aceasta evolutie. Se manifesta mari diferente de la o tara la alta in privinta valorii ISD atrase. Principalii absorbanti de ISD sunt fie tarile detinatoare de importante resurse naturale si de mari piete de desfacere (Federatia Rusa si Ucraina), fie de tarile care deja sunt membre NATO si de foarte curand chiar membre ale UE (Romania si Bulgaria).Calitatea de emitent de ISD s-a conturat mult mai greu in tarile din aceasta categorie. De astfel, ponderea covarsitoare de 87,1% din totalul ISD iesite in intervalul 2000-2005 din tarile Europei de Sud-Est si CSI este detinuta de Federatia Rusa. Faptul este explicabil pe de o parte prin forta economica a Federatiei Ruse rezultata din resursele naturale uriase pe care le detine si pe de alta parte prin incercarea de a continua exercitarea influentei prin intermediul ISD, in fostele state ce compuneau inainte de 1990 Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (URSS).Ponderea intrarilor de ISD in Europa de Sud-Est si CSI in totalul mondial al ISD atrase a fost, in intervalul 2000-2005, de 2,7%, iar ponderea iesirilor pentru aceeasi perioada s-a cifrat la 1%.Concentrarea fluxurilor de ISD asa cum am prezentat intr-un numar redus de tari, respectiv in cele dezvoltate, ne indreptateste sa afirmam ca sub aspectul repartizarii ISD, globalizarea vizeaza doar un segment al economiei mondiale.

Fluxul intrarilor de ISD in Romania a inregistrat valori anuale modeste, exceptie facand ultimii trei ani ai intervalului scurs din 1990 pana in prezent. Printre factorii care au determinat aceasta situatie putem enumera:

1       infrastructura slab dezvoltata;

2       o anumita rigiditate a fortei de munca dublata de un sistem de formare profesionala neperformant;

3       disfunctionalitatile climatului legislativ;

4       lipsa stabilitatii economice;

5       manifestarea frecventa si la toate nivelurile a actelor de coruptie;

6       birocratia ce a caracterizat activitatea administratiei publice;

7       pierderea startului in infaptuirea reformei economice, cel putin in fata tarilor din zona care au aderat inaintea Romaniei la UE.

Sursa: Agentia Romana de Investitii

Figura nr. 3. Evolutia investitiilor straine directe in perioda 1991-2006 (mil.USD)

Pentru a realiza o mai buna comparatie intre situatia din Romania si cea din celelalte tari foste socialiste am utilizat indicatorul: intrari anuale de ISD pe locuitor.

In Romania, intrarile anuale de ISD pe locuitor au inregistrat, din 1990 pana in 2003 valori sensibil de apropiate de cele raportate de fostele tari socialiste din Asia Centrala in ansamblu lor. Pentru acelasi interval de timp, Romania a absorbit in medie anual cu 27% mai putine ISD pe locuitor fata decat a atras Europa Centrala si de Est. Intrarile de ISD pe locuitor in Romania, in anii 2004 si 2005, au fost de trei ori mai mari comparabil cu anul 2003, depasind substantial valorile inregistrate de Europa Centrala si de Est (19 tari) si cu atat mai mult pe cele aferente Asiei Centrale (8 tari). 

Figura nr. 4 Evolutia ISD  pe locuitor atrase de Europa Centrala si de Est, Asia Centrala si Romania

Extinderea analizei privind evolutia ISD pe locuitor in Romania a presupus efectuarea de comparatii cu media inregistrata la acest indicator pe ansamblul celor 8 tari foste socialiste din Europa Centrala si de Est care au aderat la UE in mai 2004 si media obtinuta pe ansamblul celorlalte 11 tari ale regiunii ramase la acea data in afara UE. Pana in 2003 ISD anuale pe locuitor intrate in Romania au fost in medie cu 331% mai mici decat cele atrase de grupul tarilor ce au aderat la UE in 2004 si cu 69% mai mari decat cele inregistrate de grupul ce reprezinta restul tarilor din Europa Centrala si de Est. Cresterea accentuata a ISD pe locuitor atrase de Romania, in anii 2004 si 2005, a facut ca tara noastra sa se situeze la jumatatea ecartului dintre mediile inregistrate de cele doua grupuri de tari.

Figura nr. 5 Evolutia ISD pe locuitor atrase de grupul tarilor Europei Centrale si de Est ce au aderat la UE in 2004, de grupul tarilor din Europa Centrala si de Est care au ramas in afara UE in 2004 si de Romania

Evolutiile favorabile ale fluxurilor intrarilor de ISD in Romania in anii 2004 si 2005 cand acestea s-au cifrat la aproape 6.500 milioane dolari sunt dublate de estimarile mai mult decat optimiste pentru anul 2005, cand se preconizeaza ca va fi depasit nivelul de 850 milioane dolari. Cauzele care au determinat aceasta crestere a ISD atrase de Romania incepand cu 2004 pot fi sintetizate in:

1       incheierea proceselor de privatizare din tarile Europei Centrale si de Est (Cehia, Ungaria, Polonia) care au fost premiantele procesului de tranzitie catre economia de piata;

2       aparitia in privatizarile efectuate de Romania a unor oportunitati deosebite (Petrom, BCR, distributia energiei electrice si gazelor naturale etc.);

3       intrarea Romaniei la 1 ianuarie 2004 in NATO;

4       propunerea de aderare a Romaniei la UE la Summitul de la Salonic din 2003, confirmata la Bruxelles la jumatatea anului 2004;

5       preluarea acquis-ului comunitar ce a limitat instabilitatea legislativa, reducand totodata birocratia si coruptia.

Pentru Romania, data de 1 ianuarie 2007 marcheaza inceputul unei noi faze istorice de dezvoltare. Ajutata de tarile membre ale UE, Romania are toate sansele sa elimine sau sa atenueze neajunsurile cu care se confrunta, devenind tot mai competitiva sub aspectul atragerii de ISD.  Evolutia fluxurilor de ISD pe plan mondial incepand cu anii '90 este explicabila prin deschiderea economica manifestata in majoritatea tarilor lumii. Astfel, in domeniul reglementarilor privitoare la ISD din cele 2267 de acte normative adoptate de tarile lumii in perioada 1992-2005, un numar de 2078, adica 91,6% din total au fost favorabile atragerii ISD. La toate acestea se adauga incheierea pana la finele anului 2005, a 2495 de tratate bilaterale de investitii, 2758 de acorduri privind evitarea dublei impuneri si 232 acorduri internationale care vizeaza in subsidiar si activitatea investitionala. Obiectivele intelegerilor internationale cu privire la investitii au avut o tendinta de diversificare in ultimul timp cuprinzand utilitatile, sanatatea, invatamantul, mediul etc.Nivelul record atins de fluxurile de ISD in anul 2000, ne indreptateste sa afirmam ca globalizarea a atins un maxim de intensitate in acel an, ulterior avand loc o reducere a acesteia. Pe de alta parte, fluxurile de ISD sunt concentrate intr-un numar relativ de tari - in cele dezvoltate - ceea ce conduce la ideea ca sub aspectul repartizarii teritoriale a ISD, globalizarea vizeaza doar un segment al pietei mondiale.