Caracteristicile ajutoarelor de stat

Definitie

Ajutorul de stat reprezinta "orice masura de sprijin acordata de catre stat sau de catre unitatile administrativ-teritoriale, din resurse de stat sau resurse ale unitatilor administrativ-teritoriale, indiferent de forma, care distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze concurenta, prin favorizarea anumitor intreprinderi, a productiei anumitor bunuri, a prestarii anumitor servicii sau afecteaza comertul dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cu mediu concurential normal".[1]

Caracteristici

Constituie un avantaj;

Este furnizat din surse de stat;

Favorizeaza numai anumiti agenti economici sau productia numai a anumitor bunuri sau servicii (criteriul selectivitatii);

Distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze semnificativ concurenta si afecteaza aplicarea corespunzatoare a acordurilor internationale la care Romania este parte.

Tipuri de ajutor de stat

Acordarea unui ajutor de stat poate imbraca forma:

Schemei de ajutor de stat.

Ajutorului individual.

Acordarea ajutoarelor de stat sub forma schemelor presupune respectarea stricta a prevederilor si conditiilor cuprinse in actul normativ prin care se instituie schema.

De asemenea, ajutoarele de stat pot fi impartite in ajutoare directe si indirecte, dupa cum urmeaza:

Pot fi considerate compatibile cu un mediu concurential normal urmatoarele forme de ajutor de stat:

Ajutorul pentru dezvoltare regionala poate fi considerat compatibil cu conditia de a nu influenta concurenta si numai daca scopul acestui ajutor este de a asigura agentilor economici din zonele caracterizate printr-un grad de dezvoltare scazuta aceleasi sanse de dezvoltare ca si celor din zonele mai dezvoltate, cu conditia ca acest fapt sa nu conduca la o marire a capacitatii de productie in sectoarele in care exista deja probleme legate de supracapacitate. Ajutorul regional trebuie sa respecte dispozitiile Regulamentului privind ajutorul de stat regional.

Acest ajutor vizeaza sprijinul pentru investitii sau crearea de locuri de munca legate de o anumita investitie, avand drept scop dezvoltarea regiunilor mai putin favorizate prin sprijinirea investitiilor si crearea de locuri de munca intr-un context sustinut.

Principalele prevederi ale Regulamentului sunt urmatoarele:

q      Nu poate fi aplicat productiei, prelucrarii si comercializarii produselor agricole, pescuitului, industriei carbunelui si otelului.

q      Ajutorul are drept obiect fie o investitie initiala, fie crearea de locuri de munca in legatura cu o investitie.

q      Ajutorul pentru operare avand drept scop sau efect promovarea exporturilor catre UE este interzis.

q      Aportul beneficiarului de ajutor trebuie sa fie de cel putin 25%.

q      Investitia in cauza trebuie mentinuta pentru o perioada minima de 5 ani.

q      Intensitatea ajutorului regional nu poate depasi 50% din totalul cheltuielilor cu investitia, cu posibilitatea suplimentarii acestui plafon cu 15 puncte procentuale in cazul intreprinderilor mici si mijlocii.[2]

Ajutorul pentru intreprinderile mici si mijlocii poate fi acordat cu conditia respectarii criteriilor prevazute de Regulamentul cu privire la ajutorul de stat pentru intreprinderile mici si mijlocii.

Permisibilitatea la nivel comunitar fata de acest tip de ajutor se datoreaza in primul rand faptului ca forta economica redusa a IMM-urilor face improbabila producerea unor distorsiuni concurentiale majore ca urmare a acordarii de ajutoare de stat.

Acest tip de ajutor poate fi acordat in legatura cu urmatoarele categorii de cheltuieli:

q      Investitii in active corporale (terenuri, cladiri etc.) si necorporale (transfer de tehnologie etc.);

q      Costurile serviciilor oferite de consultanti externi si costurile primei participari a unei intreprinderi la un anumit targ/expozitie.

Intensitatea ajutorului regional, conform Regulamentului in vigoare in perioada 2000-2006 este:

q      In cazul investitiilor - 65% din totalul cheltuielilor;

q      In cazul serviciilor oferite de consultanti externi si a participarilor la targuri/expozitii - 50% din totalul cheltuielilor.[3]

Sectorul siderurgic, industria miniera, industria producatoare de nave, pescuit si agricultura fac obiectul unor reguli specifice.

Ajutorul pentru salvare si restructurare, poate fi acordat cu respectarea dispozitiilor Regulamentului privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate si a regulamentelor aplicabile diferitelor sectoare.

Principalele prevederi ale Regulamentului sunt urmatoarele:

q      Stabileste conditiile in care o firma poate fi considerata "in dificultate" si poate, astfel, beneficia de ajutor de salvare sau restructurare (de exemplu, mai detine mai putin de jumatate din capitalul social, iar mai mult de un sfert a fost consumat in ultimele 12 luni etc). In plus, firma trebuie sa dovedeasca faptul ca nu poate sa se redreseze prin forte proprii sau cu fonduri provenind de la actionari sau creditori.

q      Ambele tipuri de ajutoare sunt privite ca masuri exceptionale, deoarece ambele pot sa distorsioneze concurenta.

q      In cazul ajutorului de salvare, in termen de 6 luni de la obtinerea autorizarii Consiliului Concurentei, firma trebuie sa comunice un plan de restructurare, care sa vizeze asigurarea viabilitatii pe termen lung a firmei.

q      Ajutorul de restructurare se acorda numai in conditiile existentei unui plan de restructurare care sa asigure viabilitatea pe termen lung.

q      Firmei ii pot fi impuse masuri care sa compenseze efectele de distorsionare a concurentei, masuri care se refera in principal la diminuarea cotei sale de piata prin reducerea capacitatii de productie (implicit, reducerea numarului de personal);

q      Ajutorul trebuie sa fie limitat la minimul necesar.

q      Ajutorul se acorda o singura data - principiul "odata, ultima data" (un nou ajutor de salvare/restructurare poate fi acordat la 10 ani dupa finalizarea primei perioade de restructurare).

q      Furnizorul ajutorului are obligatia de a intocmi rapoarte periodice.[4]

Dintre elementele de noutate introduse prin varianta modificata a Regulamentului, in vigoare in perioada 2004- 2009, se remarca:

q      Clarificarea conceptului de firma nou creata - companiile care opereaza de mai putin de 5 ani. Acestea nu pot beneficia de ajutor pentru salvare si restructurare.

q      O companie ce a beneficiat de un ajutor pentru care Consiliul Concurentei a emis o decizie negativa si un ordin de recuperare, iar recuperarea nu a avut loc, nu poate beneficia de ajutor pentru salvare si restructurare.

q      Principiul "odata, ultima data" se aplica atat ajutorului de salvare, cat si celui de restructurare.

q      Beneficiarii ajutorului sunt obligati sa suporte o parte din costurile restructurarii, fiind stabilite si plafoane in privinta acestor contributii:

o      50% in cazul intreprinderilor mari;

o      40% in cazul intreprinderilor medii;

o      25% in cazul intreprinderilor mici.

Ajutorul pentru protectia mediului inconjurator, poate fi acordat cu conditia respectarii criteriilor prevazute de Regulamentul cu privire la ajutorul de stat pentru protectia mediului.

Conform regulamentului se pot acorda ajutoare sub urmatoarele forme:

q      Ajutorul pentru investitii in vederea alinierii la standardele de mediu existente (doar pentru IMM-uri) sau pentru investitii in vederea atingerii unor standarde mai ridicate decat cele in vigoare;

q      Ajutor pentru investitii in vederea economisirii de energie, producerii combinate de energie electrica si termica si promovarii surselor de energie regenerabila;

q      Reabilitarea amplasamentelor industriale poluate;

q      Relocalizarea agentilor economici;

q      Ajutorul acordat IMM-urilor pentru servicii de consultanta in materie de mediu.[5]

Ajutorul de stat nu se justifica in cazul investitiilor menite doar sa le permita agentilor economici sa se conformeze standardelor de mediu existente. Ajutorul poate fi considerat util daca serveste ca stimulent pentru atingerea unor niveluri de protectie a mediului mai mari decat cele prevazute de standardele in vigoare. Exceptia in acest caz o reprezinta ajutoarele pentru IMM-uri acordate intr-o perioada de trei ani de la adoptarea noilor standarde.

Intensitatea ajutorului ca procent din costurile eligibile difera in functie de forma ajutorului, cea mai mare fiind posibila in cazul ajutorului pentru reabilitarea amplasamentelor industriale poluate (100% din costurile eligibile + 15% din costul total al lucrarii).

Conform Regulamentului cu privire la ajutorul de stat pentru protectia mediului, pot fi acordate ajutoare pentru operare in favoarea:

q      Gestionarii deseurilor si economisirii de energie;

q      Productiei de energie regenerabila;

q      Producerii combinate de energie electrica si termica.

Ajutorul pentru instruirea angajatilor si pentru ocuparea fortei de munca, cu conditia ca acesta sa nu fie acordat in sectoarele in care exista o supradimensionare a capacitatilor.

Acest tip de ajutor trebuie sa respecte dispozitiile Regulamentului privind ajutorul de stat pentru pregatire profesionala si Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea fortei de munca.

Principalele prevederi ale Regulamentului sunt urmatoarele:

q      Ajutorul se adreseaza persoanelor angajate, nu somerilor sau altor categorii.

q      Sunt stabilite plafoane maxime:

o      Pentru instruire profesionala specifica, 35% in cazul intreprinderilor mari, 45% in cazul IMM-urilor, cu posibilitatea de crestere cu 10 puncte procentuale atunci cand are in vedere asa-numita categorie de "lucratori dezavantajati", asa cum este aceasta definita in regulament (persoane sub 25 de ani care nu au mai avut un loc de munca platit pana acum, imigranti, persoane cu handicap, persoane care nu au avut loc de munca timp de 12 luni consecutiv, aflate in primele sase luni de la angajare etc.);

o      pentru instruire profesionala generala, 60% in cazul intreprinderilor mari si 80% in cazul IMM, cu aceeasi posibilitate de crestere cu 10 puncte procentuale ca mai sus;

o      in transporturile maritime, cu respectarea anumitor conditii, poate ajunge la 100%.

La baza acordarii acestui tip de ajutor stau doua concepte: crearea de locuri de munca si mentinerea locurilor de munca. Ajutoarele pentru crearea sau mentinerea de locuri de munca nu sunt legate de realizarea de investitii.

Regulamentul privind ajutorul pentru ocuparea fortei de munca nu stabileste o intensitate a ajutorului, dar ofera o serie de criterii calitative, dintre care:

q      Ajutorul trebuie sa fie temporar;

q      Suma alocata fiecarui angajat trebuie justificata;

q      Suma nu trebuie sa fie mai mare decat ceea ce este necesar pentru mentinerea/crearea locului de munca. [6]

Alte forme de ajutor de stat sunt

q      Ajutor pentru cercetare si dezvoltare, conform Regulamentului privind ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare;

q      Ajutor pentru proiecte mari de investitii in conditiile prevazute in Regulamentul multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii;

q      Ajutor sub forma garantiilor in conditiile prevazute in Instructiunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garantiilor;

q      Ajutor cu respectarea dispozitiilor Instructiunilor privind ajutorul de stat si capitalul de risc;

q      Ajutor cu respectarea dispozitiilor Instructiunilor privind vanzarile de terenuri si/sau cladiri de catre autoritatile publice;

q      Orice alt ajutor in conditiile Regulamentelor si Instructiunilor privind ajutorul de stat emise de catre Consiliul Concurentei.

In ceea ce priveste ajutoarele de stat care pot fi acordate in anumite sectoare, se aplica reguli distincte fata de cele prezentate anterior. Aceste sectoare sunt:

q      Sectoarele sensibile - siderurgia si industria carbonifera, sectorul fibrelor sintetice, industria auto si industria constructiilor navale

In aceste sectoare, se aplica reguli mai restrictive decat cele aplicabile la nivelul altor industrii. In general ajutoarele acordate pentru investitii care conduc la cresterea capacitatilor sunt sever limitate sau chiar interzise. In unele cazuri, ajutorul este permis numai daca va conduce la reducerea capacitatilor.

q      Agricultura, pescuit si piscicultura

Ajutoarele acordate acestor sectoare nu intra sub incidenta Politicii in domeniul concurentei, fiind reglementate de Politica agricola comuna si Politica in domeniul pescuitului.

Exceptii de la obligativitatea notificarii la Consiliul Concurentei, respectiv de la procedura de autorizare a autoritatii nationale de concurenta:

o         Nu se notifica ajutoarele de stat acordate in limita plafonului de 4 miliarde lei pe trei ani (regula de minimis)

o         Sunt compatibile si se notifica Consiliului Concurentei:

• Ajutoare cu caracter social, acordate consumatorilor individuali, cu conditia ca acestea sa fie acordate fara discriminare in ceea ce priveste originea produselor sau serviciilor implicate;
• Ajutoare pentru inlaturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau de evenimente exceptionale.

Legea ajutorului de stat interzice urmatoarele forme de ajutor de stat:

• ajutor pentru export sau orice ajutor care este conditionat, de drept sau de fapt, de performanta la export, in masura in care un astfel de ajutor poate sa afecteze aplicarea corespunzatoare a acordurilor internationale la care Romania este parte;
• ajutor pentru compensarea pierderilor rezultate din activitatea intreprinderilor, direct sau prin scutirea de la plata obligatiilor datorate statului;
• masurile de ajutor care sunt astfel aplicate incat creeaza discriminari in favoarea produselor realizate la intern, fata de bunurile similare produse in tari participante la acorduri internationale la care Romania este parte si in care sunt prohibite astfel de discriminari.

Furnizorii ajutorului de stat

Acordarea unui ajutor de stat face, de regula, obiectul unui act normativ. In acest caz, autoritatile initiatoare de ajutor de stat initiaza acte normative prin care se instituie masuri de interventie a statului in economie.

Autoritatile furnizoare de ajutor de stat sunt autoritatile statului sau orice alte organisme care administreaza fonduri in numele statului si care gestioneaza modul de acordare a acestora.

Initiatorii sau furnizorii ajutorului de stat pot fi: ministerele, agentiile guvernamentale, autoritatile administratiei publice locale, organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, alte organisme care administreaza surse de stat si care sunt imputernicite sa acorde ajutoare de stat, inclusiv agenti economici, banci comerciale, fundatii etc.

Beneficiarii ajutorului de stat

In cazul acordarii de ajutoare prin intermediul unei scheme de ajutor de stat, beneficiarii potentiali de alocari specifice in cadrul schemei, sunt definiti in mod general si abstract (de exemplu: intreprinderi mici si mijlocii, agenti economici care desfasoara activitate de cercetare-dezvoltare sau care realizeaza un anumit produs sau care fac investitii pentru reducerea poluarii si protectia mediului etc).

In cazul ajutoarelor individuale, beneficiarul este cunoscut iar acordarea de sprijin financiar se poate face:

Ad-hoc (suma se acorda intr-o singura transa)

Transe periodice (eliberarea acestora este conditionata de realizarea anumitor obiective, sau parti de obiective, asa cum sunt specificate in actul normativ sau in planul propriu al agentului economic beneficiar, in baza caruia primeste ajutorul de stat).

Avand in vedere complexitatea si importanta acquis-ului in domeniul concurentei pentru functionarea Pietei Interne, finalizarea negocierilor la capitolul 6 a fost conditionata nu doar de existenta unui cadru legislativ armonizat si a institutiilor necesare implementarii acestuia, dar mai ales de dovedirea aplicarii corecte a legislatiei armonizate in domeniul antitrust si al ajutorului de stat. Cu alte cuvinte, pentru a putea inchide negocierile la acest capitol, Romania a trebuit sa demonstreze ca aplica acquis-ul comunitar inca de la acest moment si nu doar de la data aderarii, asa cum este cazul celorlalte capitole.

In Romania, rolul Comisiei Europene (componenta DG Concurenta) este jucat de Consiliul Concurentei. In acest sens, Legea ajutorului de stat stipuleaza ca "ajutoarele de stat sub forma de schema sau ajutoare individuale, prevazute in proiecte de acte administrative sau in proiecte de acte normative - legi, ordonante, ordonante de urgenta, hotarari de guvern etc. - se notifica Consiliului Concurentei si se acorda numai dupa autorizarea lor de catre acesta".