Comunitatea si contextele internationale

Comunitatea si contextele internationale

1. Cooperarea in supraveghere

Grupurile de coordonare majore cum este grupul celor 10 tari industrializate pot sa acopere centrele financiare importante, dar nu exista un mecanism de coordonare al supervizarii si politicilor printre agentiile de supraveghere

In afara de G10 care se intinde pe trei continente dar in mare parte este organizarea vestica, exista forumuri care combina actiunile agentilor. Consiliul de cooperare al Golfului, cel al statelor din sud-estul Asiei, Australiei si Noua Zelanda. Cooperarea intre supervizori a luat forma grupurilor regionale. Singurele intalniri periodice intre supervizori sunt cele care se fac in conferinte bianuale cand se discuta problemele ce apar dincolo de granita si se fac schimb de informatii.

Acest ICBC (Conferinta Internationala a Supervizorilor Bancari) a fost tinut cu regularitate din 80 si constituie varful structurii globale de supervizare reprezentata de la BIS(Conferinta Internationala din BASLE ELVETIA) si din comisia directoratului bancar CE sunt prezenti la aceste conferinte BIS indeplineste functii secretariale pentru G10 iar comisia CE initiaza legislatii bancare.

G 10: Comitetul din BASLE asupra supervizarii bancare

G 10 a fost format in primii ani 60 in contextul FMI din cele mai industrializate 10 tari care au semnat GAB (Aranjamente generale pentru imprumuturi). Mandatul FMI a ramas cu o natura pur monetara, pe cand G10 s-a aventurat in zona supravegherii bancare CO si FMI insusi G10 a discutat problemele monetare si economice dar nu a intrat in supravegherea prudentiala. 10 ani dupa aparitia sa in 64, falimentele bancare cu reverberatie internationala au determinat G10 sa se implice in cooperarea internationala a supravegherii bancare. Guvernatorii bancii centrale din G 10 au stabilit cateva grupe de consiliere care sa se intalneasca la intervale diferite si sa faca rapoarte catre ei. Dintre aceste comt BASLE asupra supravegherii bancare are loc proeminent, el se ocupa de agentii de supraveghere si de Bancile Centrale din 12 jurisdictii (Elvetia fiind al 11 membru al G10 si Luxemburgul avand-si locul special in acest comitet impreuna cu Belgia). Astfel controlorii din tarile financiare majore sunt reprezentati in secretariatul comitetului BASLE se face de catre BIS, sedintele au loc in BASLE.

Deliberarile Comitetului din BASLE pot conduce la recomandari in proiect care sunt discutate de autoritatile participante cu reprezentanti din comunitatile bancare respective. Dupa o asemenea consultare, recomandarile finale pot fi inaintate guvernatorilor bancii centrale a G10.

Din moment ce Comitetul din BASLE este o organizatie neformala, nu exista o procedura legal prescrisa despre cum trebuie desfasurate deliberarile si recomandarile sale. Autoritatile reprezentate in BASLE pot decide sa promoveze implementarea normelor enuntate la BASLE in legislatia lor proprie.

De la instituirea sa in 1974 (sub numele originar: Comitet pentru Reglementari bancare si Practici de supervizare) Comitetul din BASLE a indeplinit o munca enorma. Realizarile sale principale s-au materializat intr-un document permanent, care stabileste diviziunea responsabilitatilor pentru supervizarea bancilor care opereaza international (asa numitul Concordat) si in adaptarea unei metode comune pentru testarea solvabilitatii bancilor (Acordul asupra Capitalului din BASEL)

In 1975 comitetul din BASEL a emis un document care stabileste o diviziune a responsabilitatilor intre autoritatile de supervizare si gazda in supervizarea bancilor care opereaza international. Acest concordat afirma ca bancile ar trebui sa fie supervizate de autoritatile din tara in care s-au incorporat, in timp ce anumite responsabilitati revin autoritatilor recipiente din afara granitelor. Aceasta diviziune a responsabilitatilor cauta sa se asigure ca nici un fel de activitate nu scapa supervizarii. In 1983 a fost inclus principiul supervizarii consolidate: subsidiariile financiare ale unei banci trebuie sa fie si ele supervizate de institutiile parentale ale institutiei. In 1990 Concordatul a fost revizuit a doua oara pentru a include o recomandare cu privire la fluxul de informatie care trece frontiera.

In ciuda aprobarii acestui document divizarea responsabilitatilor intre bancile care opereaza international si structurile legale complexe s-a dovedit a fi insuficienta la disparitia Bancii pentru Comert si Credite (BCCI). Falimentul sau a condus la adaptarea standardelor minimale cu privire la supervizarea grupurilor bancare internationale si a stabilimentelor de dincolo de granita. Aceste standarde (1992) prevad ca exercitarea supervizarii consolidate ar trebui sa interzica structurile  corporati care, astfel, ar impiedica o supervizare adecvata si ar implica faptul ca ambele autoritati parentale si cele ale tarilor recipiente ar trebui sa consimta la expansiunea unei banci sau a unui grup bancar, intr-o noua jurisdictie. Supervizarea autoritatii parentale ar trebui sa fie sustinuta de informatii adecvate din strainatate, de pilda prin examinari pe loc. Aceste standarde sunt adaptate pentru a impiedica expansiunea bancilor sau a grupurilor bancare in jurisdictii unde supervizarea consolidata nu este garantata. Un fapt major al Comitetului BASEL a fost acordul din 1988 privind cadrul comun pentru testarea solvabilitatii bancilor internationale. El prevede un cadru comun pentru evaluare discutiei de creditare sau intr-o masura limitata a riscului de tara, necesitand un capital minim de 8%. In 1992 s-au infiintat lucrari cu privire la adaptarea unui cadru similar pentru adecvarea capitalului si firmelor de securitati fata de riscul de piata. In primavara lui 1993, Comitetul BASLE a publicat o lucrare asupra masurarii riscului de piata. In iulie 1994 a emis documente de ghidare asupra managementului sanatos al riscului activitatilor de pe pietele derivate care sunt facute pentru a ajuta bancile si firmele de securitati si supervizarii lor respectiv in estimarea riscurilor.

2. Fora de supervizare in CE

3 foruri de supervizare au luat fiinta in CE. Membrii lor: Grupul de Contact, Comitetul Consultativ Bancar si sub-comitetul de Supervizare Bancara al EMI.

Nevoia de cooperare in supervizare care a fost simtita de autoritatile G10 a condus la formarea Grupului de contact neformal al autoritatilor comunitare de supervizare. Grupul de Contact se intalneste de 4 ori pe an in unul dintre statele membre. El a organizat compilatii ale reglementarilor bancare dintr-o tara gazda si chestionare asupra acestor subiecte, usurand astfel adaptarea unor standarde armonizate sau introducerea de noi politice.

Cand Comunitatea a adoptat Prima Directiva Bancara in 1977, activitatile pentru armonizarea normelor de supervizare au trebuit sa fie promovate de catre un comitet format din reprezentanti ai autoritatilor si ai departamentelor relevante din statele membre. De atunci a fost stabilit un Comitet de Conciliere Bancara (BAC). El e format din reprezentanti ai bancilor centrale si ale altor autoritati de supervizare, din reprezentanti ai departamentelor financiare si ai Comisiei. BAC i s-a incredintat sarcina de a pregati standardele bancare comune pentru solvabilitate, lichiditate si profitabilitate. BAC a organizat o mare parte din infrastructura folosita in adoptarea in B10 si mai tarziu in CE a unui standard comun de minima solvabilitate. In plus, BAC este chemat sa consolideze Comisia si s-o ajute sa pregateasca legislatia bancara pentru piata comuna.

BAC este informat in legatura cu prevederile statelor membre in interiorul lor si in afara granitelor si cu privire la acordurile bilaterale prin care o autoritate de supraveghere parentala este delegata sa o faca in tara gazda.

Toate normele care se refera la Comitetul guvernatorilor Bancii Centrale din statele membre au fost amendate. Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale trebuie sa tina consultatii cu privire la competenta bancilor centrale avand ca scop neafectarea stabilitatii institutiilor financiare si a pietelor. Prin acest amendament comitetul a fost imputernicit sa discute politicile de supraveghere si a fost infiintat astfel un subcomitet bancar de supraveghere. Membrii faceau parte din cele 12 Banci Centrale precum si din institutiile de supraveghere separate in Belgia, Danemarca, Germania. In  1994 incepe stagiul 2, se infiinteaza IME (Institutul Monetar European), in locul Comitetului de Guvernatori.

3 Cooperarea pe piata interna

Cooperarea bilaterala

Aceasta cooperare este in afara granitelor cat si in afara sectoarelor. Prin directive bancare se reintaresc obligatiile Bancii Centrale, in controlarea bancilor individuale, deschizand posibilitatea cooperarii cu autoritatile de control asupra altor institutii financiare, cum ar fi companiile de ajutor. S-a semnat memorandumul de intelegere care s-a semnat intre autoritatile de control din comunitate in scopul aplicarii practice a controlului. (M_O U_S) . Totusi, acest memorandum pare insuficient pentru conceptul de organizare a controlului in toata Europa, iar daca noi norme se constata a fi necesare, atunci ele ar trebui luate in comun acord. O institutie de credit ar trebui sa aiba ramuri dincolo de granitele tarii fara autorizare din partea tarii gazde. Autorizatia din tara de origine ar trebui sa stabileasca o institutie care sa se ocupe cu anuntarea tarii gazdei asupra noii filiale. Autorizatiile de supraveghere trebuie sa tina consultatii in cadrul unei cereri de autorizare si informatiile in legatura cu aceasta. Mai multe informatii sunt necesare pentru bancile care au filiale in tarile lumii a 3-a, intrucat ele pot avea dificultati.

Daca o banca refuza sa se supuna normelor de supraveghere, atunci sistemul de cooperare bilaterala intre tara gazda si tara de origine trebuie sa aiba posibilitatea sa puna capat acestei nereguli.

Autoritatile multiple

In ciuda armonizarii normelor de supraveghere bancara anumite zone raman neatinse. Aceasta se explica partial prin dificultatea de a ajunge la un acord in privinta standardelor necesare supravegherii si partial prin faptul ca normele, ce sunt norme minimale, lasa statelor membre libertatea de a cere standarde mai inalte de la propriile lor banci.