Energia -sursa de dezvoltare economica in Romania

Energia -sursa de dezvoltare economica in Romania

a)     Influenta facturii energetice nationale asupra efortului valutar

Romania se confrunta cu doua probleme majore: pe de o parte diminuarea severa a rezervelor de energie, ceea ce presupune o pondere tot mai mare a importului de energie in balanta energetica nationala; pe de alta parte, intensitatea energetica ridicata, ceea ce determina consum mai mare de energie cu efecte economice limitate.

Ca urmare, o cota importanta din resursele valutare este destinata importului unei cantitati de energie inutila. Aceasta cota a avut o dinamica limitata din cauza efectului contrar creat de recesiunea economica si de scaderea productiei, fapt care a dus la limitarea cresterii consumului de energie.

Orice tendinta de relansare economica, fara o modificare esentiala a intensitatii energetice, va determina o crestere accentuata a dependentei de import cu urmari economice severe si chiar cu importante riscuri politice si strategice din cauza dependentei de un singur furnizor extern pentru gazele naturale si din cauza evolutiilor rapide de pe piata petrolului.

De asemenea caracterul durabil al relansarii dezvoltarii economice este conditionat de reducerea intensitatii energetice, fapt demonstrat de recesiunea ce a urmat primei etape de relansare, tocmai datorita mentinerii unor consumuri energetice ridicate, care au determinat aparitia fenomenelor specifice crizei energetice.

Pentru evitarea acestui fenomen tarile dezvoltate au aplicat "decuplarea" cresterii PIB de cresterea consumului de energie .

Sursa : ADEME

Figura 1: "Decuplarea" cresterii PIB de cresterea consumului de energie

S-a constat astfel ca este mai economica gestiunea consumului de energie si aplicare de programe conservative fata de realizarea de noi capacitati care sa raspunda cererii tot mai mari de energie (fig.2).

Fig.2 Echilibrarea balantei de energie prin cresterea eficientei energetice

b)     Influenta pretului energiei asupra inflatiei

Datorita inflatiei se reajusteaza preturile la combustibili si energie, ceea ce duce la un nou puseu inflationist si la o noua reajustare a preturilor. O personalitate a vietii economice din Romania declara :"Avem mari probleme de credibilitate: de cate ori se anunta o corectie de preturi la energie sau la gaze, se lanseaza un val de scumpiri."

Ruperea acestui cerc vicios presupune ca simultan cu ajustarea pretului energiei sa se reduca consumul specific de energie, astfel incat efectul reajustarii sa nu se transmita asupra pretului produsului final. Economia de energie va avea un efect compensatoriu in raport cu marirea pretului.

c)     Influenta economiei de energie asupra competitivitatii la export a produselor industriale

Ponderea mare a costurilor energetice in pretul de cost al produselor industraiale a fost partial compensat de costul redus al fortei de munca. Competitivitatea redusa a unor produse romanesti a fost compensata, pe piata interna, de mentinerea unor bariere vamale importante, sau de facilitatile de export, pe piata externa.

Prin aderarea la Uniunea Europeana s-au desfiintat unele taxe vamale, context in care se estimeaza ca "industriile producatoare de bunuri de consum vor inregistra scaderile cele mai semnificative. (20-50%)." In aceasta situatie, reducerea costurilor de productie simultan cu reajustarea periodica a pretului energiei este deosebit de dificila fara economii de energie severe.

d)     Impactul asupra arieratelor financiare din sectorul  energetic

Incapacitatea de plata a unui numar important de consumatori industriali sau casnici a devenit un fenomen cronic, accentuat si de refuzul de plata a unora dintre cei viabili, care invoca precedentul creat prin nepenalizarea celor din prima categorie. Fenomenul este datorat, pe de-o parte, pierderilor de energie si consumurilor interne mari ale producatorilor de energie care se reflecta in costul ridicat al energiei livrate, iar pe de alta parte, consumurilor specifice nepermis de mari la nivelul consumatorilor industriali sau casnici.

Consumatorii industriali sunt afectati in special de functionarea la capacitate partiala a instalatiilor,de lipsa gestiunii energetice interne si, intr-o oarecare masura, de nivelul tehnologic depasit al echipamentelor.

Consumatorii casnici sunt afectati de nivelul redus al izolatiei termice a locuintelor, de lipsa contorizarii individuale pentru apa, gaze si energie termica   (functionarea in sistem pausal nu creaza motivatia pentru reducerea consumului),de echipamentele electrocasnice cu consumuri ridicate (becuri cu incandescenta, frigidere, masini de spalat etc.), lipsa serviciului energetic oferit de furnizori simultan cu o anumita cantitate de energie.

Reducerea arieratelor presupune economii de energie si reducerea pierderilor atat la producator cat si la consumator. Teoria practicata de unele organisme internationale de a recomanda preluarea integrala a costurilor in preturile energiei, fara precizarea ca anumite costuri nejustificate trebuiesc excluse, a contribuit la escaladarea periculoasa a acestui fenomen. Pe de alta parte, acordarea de credite guvernamentale sau garantii de credite consumatorilor fara conditionarea acestora de reducerea pierderilor de energie, a facut ca blocajul financiar sa reapara dupa o anumita perioada de timp, chiar la scara mai mare.

e)     Impactul asupra populatiei

"Kilowatul si gigacaloria au devenit produse de luxdrama consumatorului casnic de energie este drama economiei romanesti" scria un important cotidian inca de acum cativa ani.Totodata,conform evaluarilor facute de RADET, 52% din cererile de debransari au avut la baza motive sociale .

Suportabilitatea populatiei fata de valoarea facturii de energie este un  element esential care poate asigura succesul programului de reforma in sectorul energetic.

Concluziile Conferintei Mondiale a Energiei confirma acest lucru prin stabilirea a trei mari obiective pentru politica energetica mondiala: accesibilitate, disponibilitate si acceptabilitate.

Proiectele demonstrative realizate in Romania au aratat ca se poate asigura un nivel acceptabil de confort termic cu 20-25% mai putina energie termica si iluminat corespunzator cu o putere instalata de 4-5 ori mai mica.

Ca urmare, solutia de acordare de subventii pentru plata unui consum ineficient de energie (subventionarea facturii), trebuie reorientata spre subventionarea unor echipamente cu consum redus de energie. Subventia facturii trebuie facuta anual si la cote tot mai ridicate pe masura cresterii pretului, in timp ce subventia pentru investitii destinate reducerii pierderilor se acorda o singura data, cu efecte durabile in timp, ajuta la crearea de noi locuri de munca si ajuta la formarea unei piete de echipamente eficiente energetic.

f)      Impactul asupra procesului integarii in UE

Romania a semnat si ratificat prin legea 14/1997 'Protocolul deEficienta Energetica si Aspecte Asociate de Mediu' ca anexa la Tratatul Cartei Energiei. In prezent, Secretariatul Cartei monitorizeaza aplicarea prevederilor Protocolului. Elementele principale de monitorizare sunt:

existenta unei strategii de conservare a energiei

existenta cadrului legislativ si institutional adecvat

existenta mecanismelor financiare si fiscale pentru stimularea eficientei energetice

capacitatea de cooperare internationala.

Romania este semnatara a 'Protocolului de la Kyoto', prin care se angajeaza sa reduca cu 8% emisiile de dioxid de carbon, lucru usor de realizat in conditii de recesiune economica, dar dificil in contexul relansarii economice, daca aceasta nu este insotita si de reducerea intensitatii energetice.

Conditia esentiala a integrarii europene este aplicarea aquis-ului comunitar. Acesta include atat directivele privind etichetarea energetica a aparatelor electrocasnice, cat si directiva SAVE, destinata unor programe minimale de economie de energie: auditare energetica a consumatorilor industriali, certificarea energetica a cladirilor, facturarea individuala a caldurii si apei calde menajere, izolarea termica a cladirilor noi, inspectarea regulata a cazanelor si finantarea cu a treia parte a investitiilor in sectorul public.

Documentul de pozitie pentru Capitolul XIV - "Energie" include angajamente asumate pentru reducerea intensitatii energetice, inclusiv finantarea unor programe de conservare a energiei de interes national.