Bugetul uniunii europene

BUGETUL UNIUNII EUROPENE

I Definirea termenului

Bugetul Uniunii Europene este actul care autorizeaza in fiecare an finantarea ansamblului activitatilor si interventiilor comunitare. In functie de acesta pot fi observate in fiecare an prioritatile si orientarile politice comunitare.

O alta definire a Bugetul Uniunii Europene este instrumentul prin care se finanteaza programele si actiunile UE pentru indeplinirea politicilor sale comune

II Istoricul bugetului UE

Evolutia sa de-a lungul timpului reflecta transformarile succesive ale constructiei europene. In 1970, bugetul comunitatii era de 3,6 miliarde ecu ( la 1 ian. 1999, 1ecu = 1 euro) si era constituit aproape in totalitate din fonduri pentru cheltuielile legate de politica agricola comuna. Astazi bugetul UE este dotat cu aproximativ 93 miliarde €. Se pot regasi aici toate politicile UE: cheltuielile politicii agricole comune, politica de dezvoltare regionala, cheltuieli de cercetare, educatie, formare, actiuni de cooperare internationala etc.

Din 1998, bugetul anual al Uniunii este stabilit in concordanta cu un plan financiar pe termen mediu, care defineste limitele anuale ale cheltuielilor comunitare. In 1999, in cadrul negocierilor 'Agendei 2000', legate de prioritatile viitoare ale UE, au fost stabilite si adoptate liniile directoare ale politicii bugetare pe o perioada de 7 ani, intre 2000 si 2006. Fixandu-se aceste perspective bugetare pe mai multi ani, adoptate atat de Consiliul UE, cat si de Parlamentul European, s-a creat un cadru care faciliteaza adoptarea anuala a bugetului si controlul asupra evolutiei cheltuielilor. Perspectivele financiare pe 2000-2006 au inclus si credite pentru largirea Uniunii.

Tratatul de constituire a CEE, modificat prin Tratatul de la Amsterdam (art. 268-280 ), este cel care reglementeaza procedurile de alcatuire si adoptare a bugetului. Astfel, Comisia Europeana trebuie sa elaboreze un draft de proiect bugetar, pornind de la estimari ale nevoilor economice si prioritatilor politice ale Uniunii pentru anul care urmeaza. Acest document este prezentat Consiliului Uniunii, care il adopta dupa eventualele amendamente, devenind astfel un proiect de buget. Acest proiect este transmis Parlamentului European. Puterile acestuia din urma asupra bugetului depind de natura cheltuielilor: pentru cheltuielile obligatorii (aprox. 40% din total), parlamentul poate doar propune modificari, iar stabilirea nivelului final al fondurilor alocate pentru acest domeniu revine Consiliului; pentru celelalte cheltuieli, neobligatorii, Parlamentul poate modifica proiectul de buget. Trebuie observat insa faptul ca parlamentului ii revine rolul cel mai important, devenind astfel 'autoritatea bugetara' a Uniunii.

Bugetul comunitar finanteaza toate politicile europene si cheltuielile institutiilor UE. Veniturile si cheltuielile Uniunii Europene sunt prevazute in bugetul comunitarii in baza unor prognoze anuale.

III Componenta bugetului UE

Veniturile si cheltuielile bugetului UE
(conform actualei perspective financiare 2000-2006)

Veniturile

Veniturile proprii traditionale

Resursa TVA

Corectia in favoarea Marii Britanii

Resursa PNB

Alte venituri

Cheltuielile

Agricultura

Operatiuni structurale

Politici interne

Actiuni externe

Administratie

Ajutor pre-aderare

Rezerve

Veniturile din bugetul UE

Se pot caracteriza individual astfel:

Veniturile proprii traditionale sunt introduse in 1970, cu o pondere de 16,6%, din care:

Taxele la importul de produse agricole si pe zahar (1,8%)

Taxele vamale (14,8%)

Resursa TVA este introdusa in 1979, cu o pondere de 38,3% in total venituri. Se calculeaza prin aplicarea unui procent de 0,5% din baza TVA. Baza TVA nu poate fi mai mare de 50% din PNB

Corectia in favoarea Marii Britanii este finantata de fiecare Stat Membru in functie de proportia sa in PNB comunitar. Aceasta corectie se calculeaza anual, functie de diferenta dintre partea care revine Marii Britanii din cheltuielile bugetului comunitar si contributia sa la veniturile UE.

Resursa PNB este introdusa in 1988, cu o pondere de 43%.Este un venit variabil stabilit anual prin bugetul UE. Completeaza celelalte resurse pana la limita 1,24% PNB comunitar.

Alte venituri au o pondere de 2,1% in total venituri

Se constituie din:

Dobanzi, penalitati

Impozite pe salariile functionarilor din institutiile UE

Venituri din operatiuni administrative

Surplusuri din anii anteriori

Cheltuielile din bugetul UE

Planurile pentru cheltuielile anuale sunt negociate intre Parlamentul European si Consiliul de Ministri pe baza unei propuneri a Comisiei. Bugetul acopera cheltuielile tuturor institutiilor Uniunii. Fixeaza venitul si cheltuielile pentru anul respectiv, enumera toate activitatile care urmeaza a fi finantate si stabileste sumele totale de bani, precum si personalul disponibil pentru fiecare. De asemenea, citeaza actele de autorizare pentru fiecare actiune. Inainte de a putea fi puse in aplicare, aproape toate activitatile necesita si un act legislativ comunitar – un act de autorizare sau o baza juridica – propus de catre Comisie si aprobat de autoritatea legislativa – Parlamentul European impreuna cu Consiliul de Ministri, in multe cazuri.

Cheltuielile UE sunt limitate prin tratate. Bugetul Uniunii nu trebuie sa fie in deficit, ceea ce inseamna ca incasarile trebuie sa acopere intregul cost al diferitelor activitati. Aceste incasari, sau venituri, provin din trei surse principale: taxele vamale, o parte din baza taxei pe valoarea adaugata (TVA) armonizate a fiecarui stat membru si inca o contributie de la statele membre, pe baza marimii venitului lor national brut (VNB).Suma de bani ce poate fi pusa la dispozitia Uniunii este limitata printr-un acord al statelor membre si al parlamentelor. In momentul de fata, plafonul este fixat la 1,24% din venitul national brut al Uniunii pentru platile efectuate de la bugetul UE. In termeni comparativi, aproximativ 45% din venitul national brut al Uniunii este alocat cheltuielilor publice nationale, regionale si locale in statele membre

IV Provenienta contributiilor la bugetul UE

Contributiile la bugetul UE provin din taxele vamale, o parte din incasarile din TVA ale statelor membre si contributiile statelor membre calculate in functie de Produsul Intern Brut, dupa definitia armonizata la nivel european. Bugetul Uniunii Europene nu poate inregistra deficit.
Uniunea Europeana dispune de „resurse proprii” pentru finantarea cheltuielilor sale. Legal, aceste resurse apartin Uniunii. Statele membre le colecteaza in numele UE si le transfera la bugetul UE.

Resursele proprii sunt de trei feluri (cifrele de mai jos se refera la previziunile pentru 2007).

1)Resurse proprii traditionale (RPT) — acestea constau in principal in taxele aplicate pentru importul produselor din tarile din afara UE. Aceste taxe aduc aproximativ 3 miliarde de euro sau 15% din incasarile totale.

2)Resursa bazata pe taxa pe valoarea adaugata (TVA) este o rata procentuala uniforma aplicata incasarii TVA armonizate in fiecare stat membru. Resursa bazata pe TVA reprezinta 15% din incasarile totale, sau aproximativ 17,3 miliarde de euro.

3)Resursa bazata pe venitul national brut (VNB) este o rata procentuala uniforma (0,73 %) aplicata VNB-ului din fiecare stat membru. Desi este un element de echilibrare, a devenit sursa de venit cea mai mare si astazi reprezinta 69% din venitul total sau 80 de miliarde de euro.

Bugetul este alimentat si din alte incasari, cum ar fi taxele platite de catre membrii personalului UE pe salarii, contributiile de la tari din afara UE la anumite programe UE si amenzile aplicate companiilor care incalca regulile concurentei sau alte legi. Aceste resurse diverse adauga aproximativ 1,3 miliarde de euro, adica aproximativ 1% din buget.

Incasarile totale ale UE pentru 2007 se ridica la aproximativ 116,4 miliarde de euro, in timp ce suma totala pentru fondurile angajate in cadrul diferitelor politici este usor mai mare. Diferenta rezulta in principal din practica bugetara a UE, in care Comisia Europeana angajeaza, adica blocheaza, suma totala necesara pentru un proiect multianual in primul an al proiectului. Totusi, platile efective sunt efectuate in mai multe transe pe durata proiectului.

Contributiile pe care statele membre le aduc la buget sunt relativ proportionale cu bogatia lor. Cu toate acestea, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, Olanda, Germania, Austria si Suedia beneficiaza de unele ajustari la calcularea contributiilor lor.

Pe de alta parte, fondurile UE ajung la statele membre in conformitate cu prioritatile acestora, pe care Uniunea le-a identificat. Statele membre mai putin prospere primesc proportional mai mult decat cele mai bogate si majoritatea tarilor primesc mai mult decat platesc la buget.

V Tarile componente ale UE si contributia lor la buget

Uniunea europeana este formata din 27 de tari:

La nivelul anului 1996, finantarea bugetului UE repartizata pe tari membre arata astfel :

Germania = 30%;

Franta = 17,6%;

Marea Britanie = 10,8%;

Italia = 12,1%;

Spania = 6,4%;

Olanda = 5,8%;

Belgie = 3,8%;

Austria = 2,9%;

Suedia = 2,9%;

Danemarca = 1,9%;

Portugalia = 1,5%;

Finlanda = 1,5%;

Grecia = 1,5%;

Irlanda = 0,9%;

Luxemburg = 0,2%

Contributia Romaniei va reprezenta 0,37% din bugetul Uniunii Europene de 864 miliarde euro pentru perioada 2007-2013, potrivit adjunctului sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Onno Simons. Contributiile majore la acest buget le au Germania-20%, Franta-20%, Marea Britanie-15%, Italia-13%, in timp ce Bulgaria va contribui cu 0,14%, Polonia-1,3%, Ungaria-0,55%, iar Cehia-0,51%, a precizat oficialul european. Onno Simons a afirmat ca acest buget de solidaritate pentru dezvoltare economica si sociala va fi folosit in principal pentru politica agricola si dezvoltare rurala-45% si pentru fondul social, fondul de dezvoltare regionala si fondurile de coeziune-35%.

VI Cum se cheltuiesc banii Uniunii Europene

Banii contribuabililor sunt folositi de catre Uniune pentru finantarea activitatilor pe care toate statele membre si parlamentele le-au convenit in tratate. O suma mica – aproximativ 1% din bogatia nationala a Uniunii, echivalenta cu aproximativ 235 de euro pe cap de locuitor – ajunge la bugetul anual al UE si este apoi cheltuita in principal pentru cetatenii si comunitatile Uniunii. Un numar mare de activitati sunt finantate in statele membre, de exemplu in agricultura, pescuit, infrastructura (constructia de drumuri, poduri si cai ferate), educatie si formare, cultura, ocuparea fortei de munca si politica sociala, politica de mediu, sanatate si protectia consumatorului, cercetare, pentru a mentiona numai cateva domenii. De asemenea, sunt in curs de derulare initiative pentru a oferi cetatenilor UE un spatiu de libertate, securitate si justitie fara frontiere interne. O parte din bugetul UE se cheltuieste pentru finantarea dezvoltarii economice in lume si pentru ajutorul umanitar oferit tarilor din afara UE, care sunt afectate de dezastre naturale si de alte situatii de criza.

Direct sau indirect, beneficiem cu totii din activitatile finantate de la bugetul UE, fie ca este vorba de plaje mai curate, de alimente mai sanatoase in farfuria noastra, de drumuri mai bune sau de garantarea drepturilor noastre fundamentale.

Actiunile si proiectele finantate de bugetul UE reflecta prioritatile stabilite de tarile UE la un moment dat. Acestea sunt grupate in categorii mari de cheltuieli (numite „linii bugetare”) si in 31 de domenii de actiune diferite. Bugetul UE finanteaza actiuni si proiecte in domenii in care  toate tarile UE au convenit sa actioneze la nivelul Uniunii. Astfel de decizii sunt luate din motive de ordin pur practic. Actiunea comuna in aceste domenii se dovedeste a fi mai eficienta si mai putin costisitoare.

Exista totusi si alte domenii in care tarile UE au hotarat sa nu actioneze la nivelul Uniunii. De exemplu, sistemele de securitate sociala nationala, de pensii, sanatate sau educatie sunt platite de guvernele locale sau regionale. „Principiul de subsidiaritate„ garanteaza ca finantarea activitatilor este realizata cel mai bine la nivel national, regional sau local, fara ca Uniunea sa intervina.

Studiu de caz:Fondurile U.E.

Fondurile UE sunt alocate astfel

Cresterea durabila

Pentru urmatorii sapte ani, tarile UE au convenit sa dedice o parte considerabila a eforturilor lor comune si a bugetului UE pentru a crea o mai buna dezvoltare economica si mai multe locuri de munca. Dezvoltarea durabila a devenit una dintre prioritatile principale ale Uniunii. Economia UE trebuie sa fie mai competitiva, iar regiunile mai putin prospere trebuie sa le prinda din urma pe cele mai dezvoltate. In perioada 2007–13, din fiecare euro cheltuit de la bugetul anual al UE, opt centi vor servi la imbunatatirea competitivitatii UE. Realizarea dezvoltarii pe termen lung depinde si de exploatarea si de sporirea potentialului de dezvoltare a UE. Aceasta prioritate, cunoscuta sub numele de Coeziune , consta in a ajuta in special regiunile mai putin avantajate sa-si transforme economia pentru a putea face fata competitiei mondiale. Inovatia si economia cunoasterii ofera fereastra unei ocazii fara precedent pentru stimularea dezvoltarii in aceste regiuni.

Din fiecare euro cheltuit, 36 de centi vor fi directionati catre astfel de activitati de coeziune.

Cresterea durabila urmareste promovarea prosperitatii in regiunile Uniunii Europene astfel:

Consolidarea competitivitatii regionale si a potentialului de angajare

Aproximativ 9 miliarde de euro vor fi disponibili pentru a sprijini antreprenoriatul si inovatia in regiunile Europei, imbunatatind in acelasi timp corelatia cu retelele de transport si comunicare.

Finantare suplimentara pentru regiunile mai putin prospere din Europa

Conform obiectivului de convergenta al Fondurilor Structurale si al Fondului de coeziune, regiunile mai putin dezvoltate din Uniunea Europeana (UE) vor primi mai mult de 35 miliarde de euro pentru modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor si imbunatatirea pregatirii profesionale si a echipamentelor de productie.

Fondul Social European: investitii in forta de munca a UE

11 miliarde de euro destinati populatiei, pentru formare profesionala si locuri de munca

Investitia in resursele umane poate avea ca rezultat:

• salarii mai mari pentru angajati: + 8 pana la +10 %;

• cresterea productivitatii: + 6,2 % pe termen scurt;

• rentabilitate crescuta pentru angajator: +9 %.

Deasemeni urmareste o competitivitate catre o economie bazata pe cunoastere ceea ce presupune:

Testarea ideilor provenite din cercetare

Tinerii cercetatori vor avea la dispozitie mai mult de 261 milioane de euro pentru a studia 250 de idei pe carele-au propus.

O mai buna pregatire a cercetatorilor

Cercetatorii vor beneficia de 430 milioane de euro pentru pregatire profesionala, imbunatatirea perspectivelor de cariera si promovarea unei mai bune interactiuni intre mediul universitar si industrie.

Program de formare profesionala continua

Datorita unui buget de 824 milioane de euro, mai mult de 175 000 de studenti vor studia peste hotare prin programul Erasmus, 41 000 de tineri vor beneficia deformare profesionala si aproximativ 1 400 de profesori pentru pregatirea adultilor vor participa la programele de mobilitate etc.

Energia viitorului

Cu un buget de 59 milioane de euro, programul ,,Energie inteligenta pentru

Europa” va promova economia de energie si dezvoltarea in domeniul energiilor regenerabile si al tehnologiilor bazate pe acestea.

Servicii publice la doar un clic distanta: e-guvernare

Mai mult de 70 milioane de euro vor fi disponibili pentru cresterea utilizarii tehnologiilor informatiei si comunicarii in cadrul unor servicii administrative inovatoare.

Resursele naturale

Gratie diversitatii lor geografice si climatice, tarile UE produc o mare varietate de produse agricole, pe care consumatorii europeni le pot cumpara la preturi rezonabile. Eforturile UE in acest domeniu au doua obiective principale. In primul rand, produsele trebuie sa corespunda asteptarilor consumatorilor, in special cu privire la siguranta si inalta calitate a produselor agricole. In al doilea rand, in ceea ce priveste productia, agricultorii trebuie sa o poata planifica si adapta in functie de cererea consumatorilor si, in acelasi timp, sa respecte mediul inconjurator.

Mai mult, o gestionare reusita si protectia resurselor noastre naturale trebuie sa includa masuri directe de protejare a mediului inconjurator, sa restructureze si sa diversifice economia rurala si sa promoveze pescuitul durabil. De fapt, infectiile animale, deversarile de petrol si poluarea aerului nu cunosc frontiere. Astfel de amenintari necesita o reactie de anvergura pe mai multe fronturi si in mai multe tari. In cursul perioadei 2007–13, 43 de centi din fiecare euro vor fi cheltuiti de la bugetul UE in fiecare an pentru protectia resurselor noastre naturale.

Reforma agriculturii europene este o productie orientata spre cerintele pietei si bazata pe respectarea mediului inconjurator Datorita reformelor, agricultorii Uniunii isi adapteaza productia la cerintele pietei, respectand normele stricte cu privire la protectia mediului si la bunastarea animalelor si beneficiind in acelasi timp de stabilitatea veniturilor. Circa 36,9 miliarde de euro vor fi alocati sub forma ajutoarelor directe catre agricultori.

Pentru sporirea rezervelor halieutice ale marilor noastre si a locurilor de munca din zonele de coasta UE numara mai mult de 250 000 pescari care lucreaza pe 89 000 de nave de pescuit si 130 000 angajati in sectorul de prelucrare. Aproximativ 571 milioane de euro vor fi disponibili in cadrul Fondului European pentru Pescuit, pentru a asigura viitorul rezervelor de peste si pentru a oferi oportunitati de angajare alternative in toate cele 300 de zone de coasta.

Cetatenie, libertate, securitate si justitie

In mod similar, lupta contra terorismului, crimei organizate si imigrarii ilegale este mult mai eficienta cand tarile UE partajeaza informatii si actioneaza impreuna. UE depune eforturi pentru a gestiona mai bine fluxurile migratoare spre Uniune si pentru a intari cooperarea in materie penala si juridica, precum si pentru a promova societatile sigure, fondate pe statul de drept. Aproximativ un cent din fiecare euro de la bugetul UE va fi cheltuit in acest scop. Transformarea Europei intr-un loc de viata mai sigur si protejarea mai eficienta a granitelor externe.

Prin Fondul pentru granitele externe, 170 milioane de euro vor fi utilizati pentru a imbunatati controalele asupra fluxului de persoane care vor traversa 91 000 kilometri de frontiere terestre si maritime si pentru a oferi servicii de consulare in tari terte.

Fondul european pentru integrare va oferi 65 milioane de euro tarilor din UE, pentru a ajuta atat cetatenii europeni, cat si emigrantii legali sa traiasca intr-o societate purtand amprenta diversitatii. In plus, 67 milioane de euro vor fi disponibili prin Fondul european pentru refugiati, pentru a sprijini statele UE care se confrunta cu un aflux de refugiati.

Ce facem in cazul unei epidemiide gripa la scara Uniunii?

Aproximativ 3,7 milioane de euro vor fi utilizati pentru crearea unei retele de institutii de sanatate publica numite „Flusecure”, pentru schimbul de informatie si pentru producerea rapida si in cantitati suficiente a unui vaccin antigripal eficace.

Aproximativ 60 de milioane de europeni au varste cuprinse intre 15 si 25 de ani. Cu un buget de 115 milioane de euro, programul Tineretul in actiune ofera pentru mai mult de 100 000 de tineri europeni oportunitati de participare la programe de schimb de experienta pentru tineri, cat si la „Serviciul european de voluntariat” si de implicare activa in viata democratica, atat la nivel national, cat si european.

Alte cheltuieli: pentru dezbatere, dialog si cultura

UE numara peste 495 de milioane de locuitori. Vorbim multe limbi diferite si avem culturi diferite. Impreuna alcatuim bogatia de nepretuit a Uniunii Europene: diversitate culturala fondata pe valori comune. Bugetul UE promoveaza si protejeaza aceasta mostenire culturala si bogatie, incurajand in acelasi timp participarea activa la dezbaterile sociale din jurul nostru. De asemenea, vizeaza protejarea sanatatii publice si a intereselor consumatorului. Aproximativ un cent din fiecare euro va fi folosit pentru astfel de activitati din cadrul liniei bugetare „Cetatenie”.

Un actor mondial

Impactul fondurilor UE nu se opreste la granitele noastre externe. Pentru multi, bugetul UE furnizeaza ajutorul de urgenta de care au atata nevoie dupa un dezastru natural. Pentru altii, bugetul reprezinta un ajutor pe termen lung pentru prosperitate, stabilitate si securitate. Aproximativ sase centi din fiecare euro sunt consacrati cooperarii cu tarile in curs de aderare la Uniune, cu alte tari invecinate si chiar cu regiuni si tari mai sarace din intreaga lume.

Sustinerea pacii, stabilitatii si prosperitatii si in afara frontierelor

Sustinerea potentialelor state membre in vederea apropierii de UE astfel 1,3 miliarde de euro vor fi disponibili pentru Croatia, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Turcia si Balcanii occidentali. Aceste fonduri vor servi pentru dezvoltare institutionala, cooperare regionala si transfrontaliera, dezvoltarea resurselor umane locale etc.

Instrumentul european de vecinatate va aloca 1,4 miliarde de euro pentru a consolida cooperarea cu tarile vecine la est si la sud, in special in domeniile respectarii drepturilor omului, dezvoltarii durabile si statului de drept.

In plus fata de ajutorul finantat din bugetul comunitar (2,2 miliarde de euro), statele UE vor oferi circa 3,5 miliarde de euro pentru proiecte de dezvoltare in 77 de tari din Africa, Carabe si Pacific prin Fondul de dezvoltare europeana gestionat, de asemenea, de Comisia Europeana.

VII Romania si contributia ei la bugetul UE

Romania a platit, in primele zece luni ale anului, la bugetul Uniunii Europene, circa 912,788 milioane euro (3,063 miliarde lei), reprezentand aproape 20 la suta din valoarea contributiei estimata pentru intregul an, potrivit datelor furnizate Rompres de Ministerul Economiei si Finantelor (MEF), preluate de Rompres.
Potrivit datelor MEF, valoarea totala a contributiei Romaniei la bugetul UE, pusa, lunar, la dispozitia Comisiei Europene, a fost, in octombrie, de aproximativ 153,959 milioane euro, in septembrie - 73,829 milioane euro, in august - 95,84 milioane euro, in iulie - 67,18 milioane euro, in iunie - 35,67 milioane euro, in mai - 62,52 milioane euro, in aprilie - 74,04 milioane euro, in martie - 56,67 milioane euro, in februarie - 217,9 milioane euro si in ianuarie - 74,54 milioane euro.
Conform legii bugetului de stat, Romania va plati, in 2007, la bugetul UE, aproximativ 1,1 miliarde euro, suma fiind calculata, in principal, pe baza veniturilor realizate din taxa pe valoarea adaugata de bugetul national in anul precedent.

Circa 75 la suta din taxele vamale colectate de Vama romana se vireaza catre bugetul Uniunii Europene, diferenta de 25 la suta revenind statului roman, drept cheltuieli de administrare, conform noilor reglementari aplicate odata ce Romania a devenit membra a UE.

VIII Ajutorul primit de Romania din bugetul UE

Suma alocata Romaniei pentru anul 2007 de la bugetul UE este de 1,335 miliarde euro, prin fonduri structurale, aceste fonduri fiind disponibile pana la sfarsitul anului 2010.
In perioada 2007-2013, Comisia Europeana va aloca Romaniei 19,67 miliarde euro din fondurile structurale si de coeziune. Din suma totala, 12,661 miliarde euro vor fi alocati pentru obiectivul 'Convergenta', 6,552 miliarde euro sunt alocati prin Fondul de Coeziune, iar 45,5 milioane euro pentru 'Cooperare teritoriala europeana'.

IX Viitorul buget al UE. Negocieri si opinii.

La Bruxelles, ministrii de externe ai Uniunii Europene au lansat ultima runda de negocieri privind viitorul buget comunitar intre 2007 si 2013.
Negocieri dificile, datorita refuzului britanic de a accepta orice reducere a rabatului sau anual de patru miliarde si jumatate de euro.
De asemenea, negocierile sunt afectate si de campania electorala anticipata declansata acum in Germania, tara care contribuie cel mai generos la bugetul Uniunii.
In aceasta atmosfera tulburata au participat pentru prima oara ca observatori si ministrii de externe roman si bulgar.

Romania si Bulgaria vad acum indeaproape clubul la care doresc sa adere intr-una din fazele sale cele mai turbulente.
Proiectul de buget le intereseaza direct pentru ca el acopera perioada 2007-2013, deci exact primii ani dupa aderarea lor.
De o parte se afla Comisia Europeana, care a propus un buget total de un trilion de euro, echivalentul a 1,14% din produsul national brut european.
In tabara opusa, cele sase tari bogate, printre care Germania, Franta, Marea Britani si Olanda, spun ca nu-si mai pot permite sa contribuie la fel de mult ca in trecut si cer un buget de austeritate de 800 de miliarde de euro, adica 1% din produsul national brut european.
La mijloc, dar cu interese adesea divergente, celelalte tari membre.
Luxemburgul, care detine in prezent presedentia Uniunii, a venit cu un compromis - un buget de circa 900 de miliarde de euro, deci aproximativ 1,7% din produsul national brut comunitar.
Economiile ar proveni din mai multe surse, printre care si plafonarea si apoi reducerea treptata a rabatului obtinut de premierul britanic Margaret Thatcher in anii '80, sub mottoul 'dati-mi banii inapoi!'.
Pe atunci, Marea Britani era una din cele mai sarace tari vest - europene si, avand un sector agricol mai redus decat Franta si Germania, ajungea sa primeasca mult mai putine subventii decat contributia la bugetul comunitar.
Desi economia britanica este acum printre cele mai puternice din lume, guvernul laburist nu vrea sa renunte la rabat, amenintand chiar ca-si va utiliza dreptul de veto.
Sansele unui acord la summitul european din iunie par deci reduse, si ele vor fi si mai mici din iulie, cand la presedentia Uniunii se va afla chiar Marea Britani.
Doua elemente de nesiguranta in plus - alegerile anticipate din Germania si refuzul Frantei si Irlandei de a accepta ca subventiile agricole din 2007 sa se importa la 27.
Ele sustin ca pachetul financiar pentru Romania si Bulgaria trebuie sa fie unul separat.
Ministrul de externe Mihai Razvan Ungureanu spera totusi ca Romania va pastra ceea ce a obtinut.

BIBLIOGRAFIE

1)httpro.wikipedia.orgwikiBugetul_Uniunii_Euhttpwww.avocatnet.rocontentarticlesid_802075dintaxelevamalesevireazalabugetulUE.htmlropene

2) httpwww.hotnews.roarticol_23012-Discutii-incordate-privind-bugetul-Uniunii-Europene.htm

3) httpwww.romanialibera.roa109389romania-a-platit-la-bugetul-ue-circa-912-788-milioane-euro.html

4)httpwww.avocatnet.rocontentarticlesid_802075dintaxelevamalesevireazalabugetulUE.html

5)”Uniunea europeana intre feudalism si interguvernamentalism

Politici comnune ale UE” – Prof.univ.dr Gabriela Dragan          

6) www.ec.europa.eu

7) www.wikipedia.org

8) www.guv.ro