|
|
|
Reactiile negative ale persoanelor la schimbarea sistemului taxarii se pot manifesta sentimentul de insecuritate, de dezorientare sau prin lipsa de initiativa.Socurile legate de cultura taxarii pot aparea odata cu interactionarea cu o cultura a taxarii straina sau necunoscuta.Aceste socuri se pot manifesta la nivel individual sau la nivel colectiv.
Socurile legate de cultura taxarii la nivel individual au devenit din ce in ce mai comune in contextul procesului de globalizare, si apar mai ales in cazul platii de taxe intr-o tara straina.
Socurile colective sunt insa mult mai rare, dar se evidentiaza prin faptul ca atat contribuabilii, cat si administratia financiara sufera considerabil din cauza acestora.Aceste efecte pot aparea atunci cand:(1)un anumit sistem de taxare este impus unei natiuni de catre o forta externa in cazul unei situatii de urgenta; (2) introducerea unui nou sistem fiscal dictat de institutii financiare internationale ca FMI sau Banca Mondiala in cazul tarilor in curs de dezvoltare sau (3) introducerea unui sistem de catre o putere centrala sau o federatie.
In cazul al doilea, cel mai important aspect este legat de faptul ca, in procesul de transformare, consilierii straini nu sunt familiarizati cu cultura taxarii din locul respectiv.Tarile occidentale adeseori ofera ajutor international tarilor in curs de dezvoltare cu conditia ca sistemul financiar al celor din urma sa fie reformat in spiritul celor existente in tarile donatoare.
Efectele produse in cazul al treilea depind foarte mult de modul de abordare a problemei de catre autoritati.
In cazul unor schimbari bruste si neasteptate in sistemul actual al taxarii, un eveniment similar cu un soc ar putea sa apara.Adminstratia ar putea fi confruntata cu un numar foarte mare de reguli noi si necunoscute, care pot cauza probleme serioase legate de implementarea si aplicarea politicilor.
In cazul unei abordari graduale, toate schimbarile sunt implementate cu pasi mici pe o perioada mai mare de timp. In aceasta situatie se gaseste Uniunea Europeana, care prin puterea centrala (Parlamentul European) are nevoie de o legitimare constitutionala si parlamentara pentru a putea infaptui o reforma a taxarii.
Un soc al taxarii, atat la nivel macro, cat si la nivel micro, duce la un sentiment de insecuritate legat de noile regule de taxare, de insatisfactie sau de rejectie, sentimente care se regasesc in mod egal atat in randul contribuabililor, cat si in randul administratiei fiscale. .
Chiar daca se pot evita socurile care apar in urma schimbarii culturii taxarii printr-o maniera gradualista de implementare, probleme in acest domeniu sunt inevitabile in majoritatea proiectelor de reforma
II. COORDONAREA IMPOZITELOR PE VENIT IN UNIUNEA EUROPEANA
La nivel international cele mai ridicate cote de impozitare se regasesc in Europa, iar cele mai scazute in America Latina
Impozitele indirecte ar putea acoperi diferetntle de venituri bugetare
Romania ramane competitiva cu cota unica de 16% , care insa nu mai este cea mai redusa din UE.
Intre statele membre ale UE exista variatii semnificative in ceea ce priveste nivelul cotelor de
impozit pe venit, astfel incat noile state membre din Europa Centrala si de Est care au aderat
incepand cu 2004 au cote mult reduse fata de celelalte state membre. O parte dintre aceste state au
cote unice, care au avut un impact major, stimuland in cele mai multe cazuri cresterea economica. In
2005, Romania a inlocuit sistemul progresiv in care cota maxima era de 40%, cu o cota unica deIntre statele membre ale UE exista variatii semnificative in ceea ce priveste nivelul cotelor de
impozit pe venit, astfel incat noile state membre din Europa Centrala si de Est care au aderat
incepand cu 2004 au cote mult reduse fata de celelalte state membre. O parte dintre aceste state au
cote unice, care au avut un impact major, stimuland in cele mai multe cazuri cresterea economica. In
2005, Romania a inlocuit sistemul progresiv in care cota maxima era de 40%, cu o cota unica de 16%
Conform Tratatului Uniunii Europene, unde exista prevederi exprese care sa impuna armonizarea impozitelor directe, asa cum exista in cazul impozitelor indirecte.
Diversitatea regimurile fiscale existente in tarile Uniunii Europene aplicate veniturilor a condus la aparitia unor bariere fiscale in calea liberei circulatii a fortei de munca si a capitalului, drept urmare se considera ca trebuie sa se actioneze sustinut pentru eliminarea obstacolelor fiscale din piata unica.
In cazul impozitarii veniturilor companiilor, este nevoie ca acest impozit sa devina neutru, pentru ca nivelul cotelor de impozitare diferite din tarile membre pot influenta deciziile privind locul
efecturarii investitiilor.
Ca si Romania, Bulgaria si Republica Ceha, multe alte state din regiune au inlocuit sistemul
progresiv cu un sistem bazat pe cota unica:
. Estonia a redus cotele de impozit de la 26% in 2003 la o cota unica de 21% in 2008.
. Slovacia a trecut de la 38% la cota unica de 19%.
. Lituania a implementat o reducere de 6 puncte procentuale anul trecut ajungand la 27%, iar anul
acesta inca a mai redus cu 3 puncte procentuale pana la un nivel de 24%.
Cotele de impozit aplicate asupra profitului societatilor de capital in tari membre ale Uniunii Europene, in anul 2002:
Tabel 1:
Tara
Cota minima
de impozit
Cota unica
de impozit
Cota maxima
de impozit
Austria
31,00
44,00
Belgia
28,84
40,17
Danemarca
30,00
Franta
15,00
34,33
Germania
25,00
Irlanda
10,00
25,00
Italia
40,25
Luxemburg
28,30
30,38
Olanda
29,00
34,50
Portugalia
20,00
30,00
Marea Britanie
10,00
30,00
Spania
35,00
Nivelul cotelor utilizate pentru calculul impozitului pe profit cunoaste diferente importante, atat in ceea ce priveste cotele minime, cat si in cazul cotelor unice si respectiv al celor maxime.In cazul cotelor minime, nivelul lor variaza intre 10% in Marea Britanie si Irlanda si 31% in Austria.Nivelul cotelor unice variaza intre 25% in Germania si 40,25% in Italia, iar cotele maxime variaza intre 25% in Irlanda si 44% in Austria.
In cazul impozitarii veniturilor persoanelor fizice, coordonarea acestui proces trebuie sa se aiba in vedere prevenirea discriminarii in functie de statutul fiscal al persoanelor, a dublei impunerii fiscale si a migrarii specialistilor din considerende de ordin fiscal.
III. ARMONIZAREA
III.1. Armonizarea accizelor in Uniunea Europeana
In tarile membre ale Uniunii Europene se intalnesc diferente mari intre nivelul cotelor care stau la baza calcularii accizelor la acelasi produs, diferente determinate nu numai de modul uneori diferit de abordare a politicilor de descurajare a consumului, ci si de faptul ca unele produse ocupa un loc important in agricultura tarilor care practica accize mai reduse.Armonizarea accizelor se refera la stabilirea unor reguli si proceduri unice cu privire la baza de impozitare, nivelul cotelor de impozitare si circulatia produselor supuse accizelor in cadrul uniunii.
In Suedia, nivelul accizei la 1 hl alcool pur este de peste noua ori mai mare decat nivelul minim intalnit in Italia;acciza specifica la 1000 tigarete in Marea Britanie este de peste 46 de ori mai mare decat cea din Spania, iar acciza advalorem din Franta este de aproape trei ori mai mare decat cea din Irlanda.In ceea ce priveste nivelul accizelor la produsele petroliere, acciza la 1000 litri la benzina fara plumb este de 297,63 EURO in Grecia, si respectiv, 814,89 in Marea Britanie, adica de 2,79 ori mai mare.
III.2. Armonizarea TVA in Uniunea Europeana
Odata cu formarea pietei unice, pentru un produs sau serviciu care circula intre doua state membre trebuie sa se aplice un regim fiscal identic cu cel aplicat produselor sau serviciilor autohtone, adica TVA sa fie incasata si facuta venit la buget pe teritoriul statului unde se produc marfurile si nu pe teritoriul statului unde are loc consumul.In prezent se mentin insa diferente importante in ceea ce priveste nivelul si numarul cotelor de impozitare.
Cotele de impozit utilizate pentru caluculul TVA in anul 2002 in tarile membre ale Uniunii Europene, precum si in Romania:
Tabel 2:
Tara
Cota zero
Cota foarte
redusa
Cota redusa
Cota
Standard
Austria
Da
10
20
Belgia
Da
1
6;12
21
Danemarca
25
Finlanda
8;17
22
Franta
2,1
5,5
19,6
Germania
7
16
Grecia
4
8
18
Irlanda
Da
4,3
12,5
20
Italia
4
10
20
Luxemburg
3
6;12
15
Olanda
Da
6
19
Portugalia
5;12
17
Marea Britanie
Da
5
17,5
Spania
4
7
16
Suedia
Da
6;12
25
Total UE
19,4
Romania
19
Nivelul cel mai redus la cotei standard se intalneste in Luxemburg 15%, in Germania si Spania 16%, iar nivelul cel mai mare se intalneste in Danemarca si Suedia 25%.Numarul cotelor de TVA difera pentru ca utilizarea mai multor cote cu niveluri diferite permite realizarea unor obiective de ordin social prin impozitare redusa sau foarte redusa a produselor si serviciilor de stricta necesitate.In sase state se mai foloseste si cota zero care se aplica tot din considerente de ordin social, pentru ca se aplica la produse ca:medicamente acordate pe baza de retete sau vandute spitalelor, in Suedia;imbracaminte si incaltaminte pentru copii, in Marea Britanie;distributie de seminte pentru alimente, in Irlanda; distributia de ziare, in Belgia.
III.3. Armornizarea taxelor vamale de import in Uniunea Europeana
In Uniunea Europeana s-a renuntat la controlul vamal ce se efectua la frontiera intre statele membre, uniunea manifestandu-se ca o piata unica, fara frontiere interne, in care este posibila miscarea libera a produselor, serviciilor, capitalului si persoanelor.
In baza acordurilor de asociere a Romaniei la Comunitatile Europene, guvernul aproba anual limitele maxime la importul de produse agricole originare din Uniunea Europeana si taxele sau scutirile care se aplica.Dupa ce Romania va capata statutul de membru cu drepturi depline in Uniunea Europeana, se va alinia la politica vamala promovata de aceasta, caracterizata prin eliminarea taxelor vamale din comertul dintre statele membre si practicare unui tarif vamal unic in relatiile comerciale cu tarile din afara Uniunii.
IV. IMPOZITAREA
Impozitul este impunerea de taxes au contributii fata de govern pentru obtinerea de resurse reale pentru activitatile guvernamentale.
In economia moderna principiile de impozitare se afla sub urmatoarea forma: un sistem fiscal:
nu trebuie sa distorsioneze optima alocare de factori de productie in pietele eficiente
trebuie sa fie corect
trebuie sa fie un stabilizator automat flexibil
trebuie sa fie clar, transparent si definitiv
trebuie sa furnizeze o colectare necostisitoare
Exista trei sisteme de impozitare:
1. impozitare progresiva: daca rata medie de impozitare (adica proportia de impozit pe venit) creste odata cu venitul, sistemul este progresiv
2. impozitare regresiva: daca rata medie de impozitare scade odata cu venitul, sistemul este regresiv
3. impozitare proportionala
Tabel 3:
Sistemul regresiv (10.000$ taxa totala)
Venitul platitorului de taxe
Procent din venitul neimpozitat
Taxa platita
Procentul real al taxei
Procentul din venitul impozitat
20.000$
20%
3.000$
15%
18.9%
80.000$
80%
7.000$
8.75%
81.1%
100.000$
100%
10.000$
100,0%
Sistemul proportional (10.000$ taxa totala)
20.000$
20%
2.000$
10%
20%
80.000$
80%
8.000$
10%
80%
100.000$
100%
10.000$
100%
Sistemul progresiv (10.000$ taxa totala)
20.000$
20%
1.200$
6%
20.9%
80.000$
80%
8.800$
11%
79.1%
100.000$
100%
10.000$
100,0%
Impact, deplasare si incidenta: pentru a ilustra mai bine efectele impozitului asupra unui agent economic luam drept exemplu o societate. Impozitul pe societate se deplaseaza de la detinatorul de actiuni la consumator sau furnizorii firmei. Aceste rezultate depind de mai multi factori:
Impact Deplasare Incidenta
(reactie si ajustare la impunerea de taxe)
Deplasare inainte:
preturi mai mari pentru beneficiarii produsului
Firma: plati catre guvern Absortie: beneficii mai mici pentru posesorii firmei Persoana fizice: ptreturi mai mari sau venituri mai mici
Deplasare inapoi: plati mai mici catre furnizorii firmei
Formele de impozitare:
1. Impozite pe venit, profit si castig de capital
1.1. Platite de indivizi
1.2. Platite de corporatii
2. Contributii de asigurari sociale
Impozitul pe venitul personal
Aceste impozite sunt considerate cea mai importanta sursa de venit, din punct de vedere al justitiei impozitarii si al eficientei economice.
Avantaje:
Dezavantaje:
Tabel 4:
Rate de impozitare a venitului personal (1995)
Rate ale impozitatii guvernamentale
Rate ale impozitului statal/provincial
Rate ale impozitului local
Ratele maxime posibile
Germania
19-53
53
Elvetia
0,77;0,88;2,64;2,97; 5,94;6,6;8,8,11,13,2;11,5
2,16-14,04
2,82-18,33
43,87
Marea Britanie
20,25,40
40
SUA
15,28,31,36;39,6
0-11
0-4,46
46,9
Republica Ceha (1997)
15,20,25,32,40
40
Ungaria (1992)
25,35,40
40
Polonia (1997)
20,32,40
40
Impozitul pe profitul societatii
Avantaje si functii:
Dezavantaje:
Tabel 5:
Rate de impozitare a profitului societatilor
Rate IPS central
Rate ISP regional si local
Germania
45,30
Marea Britanie
33
Indisponibil
Polonia (1997)
40
Republica Ceha (1997)
39
SUA
35
6,6
Ungaria (1994)
36
Contributiile de asigurari sociale
Aceste impozite se bazeaza de obicei numai pe castiguri. Ratele contributiilor sunt lineare, dar sunt platite pana la o anumita limita fixa.
Indemnizatii oferite:
-ajutoare oferite in caz de imbolnavire
pensii
bunastarea si sanatatea (sunt platite de catre stat, nu de catre indivizi, pentru ca toata lumea trebuie sa fie asigurata, dar nu toti dispun de venituri proprii, de exemplu: copii, pensionarii, studentii)
pentru accidente (in functie de riscul la care este supus individul intr-un anumit tip de industrie.)
De aceea cota de impozitare este individuala.
Tabel 6:
Rate ale contributiilor de asigurari sociale in 1994
angajati
angajatori
Germania
19,4
19,4
Polonia
48
Republica Ceha (1996)
12,5
35
SUA
6,2
12,4
Suedia
1,95
30,13
Ungaria (1992)
8
49
Taxa de consumatie
Caracteristicile TVA-ului:
Accizele:
Tabel 7:
Rate de TVA in 1993
Incasari de taxa
Rata zero
Rate reduse
Rate standard
Taxe generale
Taxe pe anumite bunuri si servicii
Republica Ceha
nu
5
22
51,6
40,0
Polonia
nu
7
22
76,5
Indisponibil
Ungaria
da
12
25
38,1
Indisponibil
V. EVAZIUNEA FISCALA
Conform "Legii pentru combaterea evaziunii fiscale", nr.87/1994, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr.299 din 24 octombrie 1994 , EVAZIUNEA FISCALA este prezentata ca fiind "sustragerea prin orice mijloace in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume, datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare, de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine."
In functie de modul cum poate fi savarsita, evaziunea fiscala cunoaste 2 forme de manisfestare si anume:
a).evaziune legala;
b).evaziune frauduloasa.
a) Evaziunea fiscala realizata la adapostul legii permite sustragerea unei parti din materia impozabila fara ca acest lucru sa fie considerat cotraventie sau infractiune. Evaziunea legala este posibila deoarece legislatia din diferite tari permite scoaterea de sub incidenta impozitelor a unor venituri, parti de venituri, componente ale averii ori a unor acte si fapte care in conditiile respectarii riguroase a cerintelor principiilor generalitatii si echitatii impunerii, nu ar trebui sa scape de la impozitare.
In unele tari, ca de exemplu in S.U.A., legea da dreptul unui intreprinzator persoana fizica sa-si declare sotia si copii drept asociati, chiar daca acestia nu au nici o contributie la capitalul social sau la activitatea firmei. O astfel de asociatie permite ca profitul sa fie repartizat intre asociati fictivi, iar impunerea sa se faca separat. In acest mod, se ajunge ca impozitul platit statului sa fie mai mic.
Evaziunea legala poate fi evitata prin corectarea, perfectionarea si imbogatirea continutului legilor care au facut-o posibila.
b).Evaziunea fiscala frauduloasa se intalneste pe o scara mult mai larga decat evaziunea licita si se infaptuieste cu incalcarea prevederilor legale, bazandu-se, deci, pe frauda si pe rea credinta.
Frecvent, evaziunea fiscala frauduloasa se intalneste sub diferite forme, cum ar fi:tinerea unor registre contabile nereale, distrugerea voita a unor documente care pot ajuta la aflarea adevarului privind livrarile de marfuri, preturi folosite, comisioane incasate sau platite, intocmirea de documente de plata fictive, intocmirea de declaratii de impunere false, etc.
Pe masura adancirii cooperarii economice internationale si a dezvoltarii pe multiple planuri, a relatiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite si cu un nivel e fiscalitate diferit, evaziunea fiscala nu se mai manifesta doar ca un fenomen intern, national, ci a devenit unul international.
Astfel, de exemplu, o firma avand sediul de baza intr-un anumit stat si diferite reprezentante in alte state, dintre care unele cu un regim fiscal mai bland, va fi mai mult decat tentanta sa transfere o parte cat mai substantiala din profitul realizat in statul (statele) cu fiscalitate mai ridicata in statul (statele) cu fiscalitate mai redusa.
O modalitate frecvent utilizata de companiile transnationale, in vederea sustragerii de la impunere a unei parti din profit, o constitue infiintarea unor filiale in tari unde fiscalitatea este mai redusa si organizarea unor relatii artificiale-frecvent doar scriptice- intre acestea si unitatile producatoare aflate pe teritoriul altei tari, in care fiscalitatea este mai ridicata.
Concret, filiala din Germania a unei companii transnationale cu baza in S.U.A. vinde piesele destinate fabrcarii unui produs in Marea Britanie, insa nu direct, ci prin intermediul unei alte filiale aflate in Elvetia. Vanzarea se face la un pret minim, pentru a se plati impozite mai reduse fiscului din Germania. Firma elvetiana revinde aceste piese la un pret mai mare filialei din Marea Britanie, insa va plati impozite reduse, deorece in Elvetia fiscalitatea este mai redusa decat in celelalte tari mentionate.
Procedandu-se in acest fel, partea cea mai mare a profitului apare realizata scriptic in cadrul filialelor din tarile cu un nivel redus al impozitelor, ceea ce inseamna o diminuare a sarcinii fiscale pe ansamblul corporatiei.
Declansarea actiunii de dovedire a evaziunii fiscale este nu numai pretentioasa, ci si dificila, fiindca sunt stabilite reguli foarte stricte in legatura cu ce se poate admite drept dovada, care, de regula, trebuie sustinuta cu probe materiale si cu martori.
De mentionat ca fenomenul evazionist este unul complex, cu implicatii negative pe multiple planuri si, ca atare, el trebuie urmarit in permanta, pentru a putea fi combatut in mod cat mai eficient.
Practica fiscala internationala atesta ca un sistem fiscal modern trebuie sa aiba si componente care sa permita educarea si informarea prompta a contribuabililor in legatura cu obligatiile lor privind intocmirea corecta a veniturilor si cheltuielilor ocazionate de activitatea desfasurata, pedepsele si sanctiunile care se aplica celor care incalca prevederile legale.
In concluzie se poate afirma ca fara o analiza profunda si sistematica a mecanismelor
interne ale fenomenului evazionist este greu sa se puna in miscare instrumente si masuri care sa conduca la combaterea si prevenirea evaziunii fiscale.
BIBLIOGRAFIE:
