|
|
|
INTRODUCERE
In orice societate, economiile si investitiile au jucat un rol deosebit de important, atat la nivel macroeconomic cat si la nivelul fiecarei persoane sau agent economic. Desigur, exista diversi factori care influenteaza deciziile fiecarei persoane sau agent economic de a renunta la un castig sau avantaj prezent (determinat de utilizarea unor fonduri disponibile in prezent) in favoarea unui avantaj viitor (determinat de economisirea sau investirea acestor fonduri, pentru a fi utilizate in viitor), insa procesele de economisire sunt prezente intr-o masura mai mare sau mai mica, pe termene mai lungi sau mai scurte si moduri foarte variate la nivelul fiecarei persoane, fizice sau juridice.
Leasingul reprezinta astfel o solutie de compromis in sensul ca investesti cu bani altuia antrenand o mica parte din fondurile proprii. Astfel, leasingul poate constitui o solutie de castig pentru unii agenti economici care detin resurse financiare, o cale de plasament a economiilor si de multiplicare a acestora prin constituirea unor societati de leasing, dar si pentru utilizatori .
Acest Standard are obiectivul de a stabili, pentru locatari si locatori, politicile contabile corespunzatoare si elementele ce trebuie evidentiate cu privire la leasingul financiar si operational.
In contabilizarea tuturor
tranzactiilor de leasing, acest standard trebuie aplicat cu exceptia:
-acorduri de leasing privind explorarea sau exploatarea minereurilor, a
titeiului, gazelor naturale si a altor resurse neregenerabile
similare; resurselor naturale, cum ar fi: titei, gaze
naturale,lemn,metale;
- contracte de acordare a licentei pentru bunuri ca: filme
cinematografice, inregistrari video, piese de teatru, manuscrise, brevete
si drepturi de autor;
Contractul de leasing este acel contract prin care o parte, denumita locator sau finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun proprietatea sa celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, in schimbul unei plati periodice (O. G. nr. 51/1997 republicata, art. 1) denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul / finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului:
- de a cumpara bunul
- de a prelungi contractul de leasing ori
- de a inceta raporturile contractuale.¨
CAPITOLUL II. CLASIFICAREA OPERATIUNILOR DE LEASING
Clasificarea operatiunilor de leasing adoptata in acest Standard se bazeaza pe masura in care riscurile si avantajele aferente titlului de proprietate a unui bun in regim de leasing revin locatorului sau locatarului. Riscurile includ posibilitatea de a se inregistra pierderi, ca urmare a unui grad scazut de utilizare a bunului sau a uzurii morale si a unor variatii ale venitului datorate modificarii conditiilor economice. Avantajele pot fi reprezentate de estimarea unei activitati profitabile pe durata de viata economica a bunului si a unor castiguri rezultate din cresterea valorii sau din realizarea valorii reziduale.
O operatiune de leasing este considerata ca fiind leasing financiar, daca transfera, in mare masura, toate riscurile si avantajele aferente titlului de proprietate. O operatiune de leasing este considerata leasing operational, daca nu transfera, in mare masura, toate riscurile si avantajele aferente titlului de proprietate.
Intrucat tranzactia dintre locator si locatar se bazeaza pe un contract de leasing comun ambelor parti, este necesara utilizarea unor definitii consecvente. Aplicarea acestor definitii in circumstante diferite celor doua parti poate determina, uneori, ca acelasi leasing sa fie clasificat in mod diferit de locator si, respectiv, de locatar.
CAPITOLUL III. OPERATIUNI DE LEASING REFLECTATE IN SITUATIILE FINANCIARE ALE LOCATARILOR SI LOCATORILOR
Operatiunile de leasing reflectate in situatiile financiare ale locatarilor
Operatiunile de leasing reflectate in situatiile financiare ale locatorilor
1. Locatorii trebuie sa recunoasca in bilant bunurile detinute in regim de leasing financiar drept creante, la o valoare egala cu investitia neta in leasing.
2. In cazul unui leasing financiar, locatorul transmite locatarului, in mare masura, toate riscurile si avantajele aferente titlului de proprietate, de aceea, ratele de incasat se trateaza, de catre locator, ca rambursare a principalului si ca venit financiar aferent, acesta din urma reprezentand recompensa locatorului pentru investitia si serviciile sale.
3. Recunoasterea venitului financiar
trebuie sa se bazeze pe un model care
reflecta o rata periodica
CAPITOLUL IV. TRANZACTII DE VANZARE SI DE LEASEBACK
O tranzactie de vanzare si de leaseback implica vanzarea unui bun de catre vanzator si inchirierea aceluiasi bun in regim de leasing.Platile de leasing si pretul de vanzare sunt,de obicei,interdependente,intrucat sunt negociate impreuna.Tratamentul contabil al tranzactiei de vanzare si de leaseback depinde de tipul contractului de leasing.Daca o tranzactie de vanzare si de leaseback are ca rezultat un leasing financiar ,orice surplus reprezentand diferenta dintre suma rezultata din vanzare si valoarea contabila nu va fi recunoscut imediat ca venit in situatiile financiare ale locatarului -vanzator.
In cazul in care tranzactia de leaseback reprezinta un leasing financiar ,tranzactia este un mijloc prin care locatorul acorda finantare locatarului ,bunul avand rolul de garantie.
In cazul unui leasing financiar nu este necesara o ajustare,decat daca a avut loc o depreciere a valorii,caz in care valoarea contabila se reduce pana la valoarea recuperabila in conformitate cu IAS 36.
Cerintele legate de prezentarea informatiilor de catre locatori si locatari se aplica in mod egal si in cazul tranzactiilor de vanzare si de leaseback. Descrierea solicitata a contractelor importante de leasing conduce la evidentierea unor clauze unice sau mai putin obisnuite ale contractului,sau a conditiilor de realizare a tranzactiilor de vanzare si de leaseback.
Tranzactiile de vanzare si de leaseback se pot circumscrie criteriilor referitoare la prezentare stipulate in cadrul IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare.
CAPITOLUL V. ABORDAREA PE PLAN INTERNATIONAL PRIVIND CONTABILIZAREA OPERATIILOR DE LEASING
Tratamentul contabil al leasingului financiar in S.U.A
S.U.A. este tara de provenienta a operatiilor de leasing si totusi aici nu exista o organizatie coordonatoare a pietei; legislatia fiscala este cea care impune derularea operatiilor de leasing-legea din 1981 ECONOMIC RECOVERY TAX ACT transforma tranzactia de leasing intr-o operatiune pe hartie de tipul "port de refugiu". In S.UA,societatile de leasing au pus la punct un fel de "leasing credit-scoring", care asemanator metodei credit-scoringului din activitatea bancara, clasifica diversele contracte de leasing in functie de punctajul obtinut, si in functie de acesta,acordarea in chirie a bunului.
Sistemul credit-scoringului arata valorile formulate asemanatoare acordarii creditelor, astfel incat in final sa avem scorul acordat contractului de leasing care poate fi comparabil cu cel al acordarii creditelor.
Bunul care face obiectul operatiei de leasing este ales de utilizator in functie de specificatiile tehnice si conditiile de vanzare comunicate de furnizor.Ulterior, el va fi cumparat de locator si inchiriat utilizatorului pe o perioada determinata , revocabila , ce trebuie sa acopere durata minima de amortizare finala a bunului. In momentul in care echipamentul care face obiectul leasingului este livrat si instalat, locatorul isi da autorizatia locatarului pentru platile pe care acesta din urma trebuie sa le efectueze.
Majoritatea locatorilor utilizeaza un formular denumit "Formular de leasing" in care se inscriu toate informatiile necesare pentru a evalua daca sunt indeplinite conditiile de credit si situatia financiara a locatarului
Tratamentul contabil al leasingului financiar in Marea Britanie
Desi nu exista un cadru legal special pentru leasing, in Marea Britanie industria leasingului cunoaste o evolutie rapida si are ca obiect echipamentele de telecomunicatii, tehnica de calcul, poligrafice, agricole,medicale si utilaje comerciale. Se includ in categoria contractelor de leasing financiar, acele contracte "pentru care valoarea actualizata a platilor minimale majorate de valoarea reziduala garantata este egala sau superioara pragului de 90% din valoarea bunului".
Bunul care face obiectul contractului de locatie financiara se va inscrie in bilantul locatarului la o valoare egala cu valoarea actualizata a platilor minimale si valoarea reziduala garantata pentru locator.Contabilizarea in pasiv se face ca o datorie aferenta , reprezentand o parte din "capital".Varsamintele efectuate au doua componente: o parte de "capital" si una de
dobanda.Elementul de capital reduce angajamentul - datoria, iar dobanda este contabilizata ca o cheltuiala . Pentru calculul amortizarii se arein vedere cea mai mica durata dintre cea de utilizare economica si cea a contractului.
Si aici legea din 1971 "The finance act" aduce facilitati propietarului de bunuri inchiriate in sensul unui beneficiu de "alocatii de capital". Bunurile care fac obiectul contractului se pot amortiza intr-un an iar beneficiarul calculeaza ratele de leasing ca o cheltuiala dedusa din veniturile aferente obtinute.Se poate observa ca in acest mod influenta cheltuielilor este direct proportionala cu obtinerea veniturilor-nu exista decalaj intre plata si incasare. Se urmareste frecvent, ca credit-bailurile sa fie incadrate in categoria contractelor operationale.
Tratamentul contabil al leasingului financiar in Germania
In Germania, criteriile teoretice de inscriere a unui activ in bilant sunt legate de natura economica a elementului considerat si a capacitatii sale de a acoperi o datorie."Capacitatea se refera fie la posibilitatea ca elementul respectiv sa fie vandut sau la posibilitatea de a vinde drepturile de exploatare fara a transmite proprietatea(licente, brevete)"
Bunul care face obiectul leasingului trebuie inscris in bilantul utilizatorului numai atunci cand acesta "controleaza bunul de asa maniera , incat pe plan economic, este in ma sura sa indeparteze influenta proprietatii juridice asupra acestui bun pe durata sa de utilizare obisnuita ";problema este legata de detinerea bunului din punct de vedere fizic si dispune de toate riscurile detinerii sale.
In absenta dispozitiilor legale intreprinderea locatara incurajata si de doctrina fiscala,poate inscrie bunul respectiv in bilantul si datoriile corespondente in pasiv -inscrierea se supune anumitor conditii de determinare a celui care suporta riscul economic al operatiunii.
Pentru a intra in categoria proprietatii economice, bunul care face obiectul contractului trebuie ca operatiunea de leasing sa acopere 40-90% din durata de viata a bunului inchiriat, iar in cazul leasingului financiar 10%.
Cand locatarul este proprietar economic al bunului ce face obiectul contractului trebuie sa inscrie in bilant la active bunul la o valoare egala cu marimea actualizata a redeventelor nete care trebuie platite,obtinute din scaderea din redevente a sumelor ce reprezinta prestatii complementare care urmeaza a fi furnizate de locator. Pentru a ajunge la o valoare actualizata se utilizeaza o dobanda a carei valoare se stabileste in functie de operatie
CONCLUZII
In aceasta lucrare am supus analizei aspecte si probleme ce pot fi inlaturate din legislatia ce reglementeaza operatiunile de leasing financiar, iar actele normative invocate au fost interpretate prin raportarea la legea cadru, dar si prin intrepatrunderea lor fireasca si utila. Economia de piata ca fenomen global, a impus statelor doritoare de aliniere, modernizarea structurii vietii economice, adaptarea mecanismelor susceptibile de progres structural si financiar, dar mai ales perfectionarea lor permanenta.
Incheierea unui contract de leasing financiar presupune cunoasterea normei juridice aplicabile si implica negocierea, ca forma de amortizare a pozitiilor partilor contractante, drepturile si obligatiile corelative fiind cuprinse in clauze a caror interpretare sa nu lase loc unor viitoare litigii in derularea operatiunilor specifice.
Se stie ca, relansarea oricarui sector de activitate presupune existenta a cel putin doi factori: resursele financiare si piata de desfacere. Resursele financiare sunt destinate atat dezvoltarii cat si asigurarii fondului de rulment. Societatile de leasing au meritul de a crea noi segmente ale pietei produselor intrucat se adreseaza unor consumatori insolvabili pentru achizitia cu plata la livrare sau in rate. Noul segment de piata este format din acei consumatori care vor achita produsele pe masura exploatarii lor.
Daca exploatarea acestora nu va fi profitabila, atunci produsele vor fi returnate societatii de leasing. Iata ca leasingul financiar permite extinderea pietei produselor dincolo de limitele impuse de cererea solvabila (in contextul procedurilor clasice de vanzare).
Operatiunea de leasing financiar nu trebuie privita doar ca o forma de finantare prin locatie a unei institutii. Prin prisma finantatorului, operatiunea poate reprezenta o strategie manageriala aplicabila in diferite ipostaze ale evolutiei cadrului economic. Astfel, leasingul financiar poate fi abordat ca un mijloc de dezvoltare a firmelor de echipamente.
Un alt unghi sub care poate fi abordat leasingul prin prisma relansarii economice este acela ca modalitate de creare de surse de finantare a unor obiective de investitii. Astfel, faptul ca o societate de leasing are un portofoliu de bunuri pe care le finanteaza, acesta la randul lui poate constitui o garantie pentru obtinerea unor credite necesare finantarii unor investitii viitoare. In acest mod se creeaza premizele investirii in cascada. In cazul unor tranzactii mari, in special de leasing financiar, se apeleaza la o tranzactie integrata prin care societatea de leasing foloseste procedura leasingului cu levier pentru a colecta fondurile necesare achitarii bunului. Sunt cazuri in care se va putea constitui o corporatie cu obiect de activitate specifica destinata finantarii de achizitii de fabrici, avioane etc.
In general, un manager va promova finantarea in sistem leasing financiar numai atunci cand aceasta operatiune ii va asigura profit. Identificarea oportunitatilor se va face fie plecand de la furnizor, deci de la oferta existenta pe piata unui produs, fie de la cerere. Astfel, daca in distributia unui produs s-au creat "strangulari" din lipsa de solvabilitate a solicitantilor, se vor analiza conditiile in care leasingul financiar este profitabil.
O alta situatie posibila este aceea in care cererea unui produs este mare, iar oferta redusa. In acest caz, compania de leasing financiar va finanta producatorul pentru a-si creste productia.
Punctele forte ale utilizarii finantarii prin leasing financiar pentru economia nationala:
-reprezinta o cale de relansare a investitiilor;
-faciliteaza si grabeste retehnologizarea societatilor comerciale;
-faciliteaza atragerea de noi surse de finantare in economie;
Puncte slabe:
-Leasingul financiar este avantajos numai daca bunul care face obiectul contractului este utilizat pe intreaga durata a locatiei, iar profitul obtinut este mai mare decat cheltuielile de exploatare si locatie;
-Poate conduce la riscul pierderii tuturor drepturilor de proprietate, in cazul imposibilitatii de respectare a contractului de catre locator;
-Ratele fixe de leasing financiar pot deveni dezavantaje in timp pentru locator, in special in conditiile unei economii nationale inflationiste;
Consider ca o clarificare si definire a unor termeni utilizati in operatiunile de leasing financiar , o determinare mai riguroasa a conditiilor impuse unei societati de leasing financiar sau inlaturarea inadvertentelor ce afecteaza echilibrul drepturilor si obligatiilor finantatorului si utilizatorului sunt principalele deziderate ale evolutiei leasingului financiar ,iar supletea normelor aplicabile nu poate fi asigurata fara aportul decisiv al celor ce se apleaca asupra acestei institutii ,fie ca obiect de studiu ,fie ca ,,instrument,,de lucru.
