Analiza economico financiara a activitatii Turblan" SRL pe anii

§ 1 Caracteristica si activitati de productie a firmei.

S.R.L. 'TURBLAN'

Strada Gheorghe Asachi 67 a, birou 100,
Chisinau, Republica Moldova, MD 2028
Telefon: /+3732/ 72 83 72, /+3732/ 73 87 19
fax: /+3732/ 72 80 78
email: vmif@ch.moldpac.md

Intreprinderea « TURBLAN » SRL activeaza pe piata Republicii Moldova in sfera farmaceutica, avind ca baza normativa Legea cu privire la activitatea farmaceutica.
Modul de autorizare a activitatii farmaceutice este stabilit de Ministerul Sanatatii. Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice a fost eliberata de Ministerul Sanatatii intreprinderii « TURBLAN »SRL ca persoana juridica ce corespunde conditiilor si cerintelor stabilite de minister.

Pentru exercitarea activitatii farmaceutice s-a eliberat licenta sub numarul C-XII 15400872, fiind unicul document necesar pentru functionarea unitatii farmaceutice.

Farmacia "TURBLAN" este constituita dupa forma organizatorico-juridica ca o societate cu raspundere limitata, in baza Hotaririi Guvernului RM din 10.09.1991 nr.500 si in baza deciziei Adunarii fondatorilor si a contractului de constituire din 10.05.1999.

"TURBLAN" SRL a fost inregistrata la Camera Inregistrarii de Stat pe linga Ministerul Justitiei RM la 24.05.2000 sub numarul 128006063.

Pentru a asigura inceputul activitatii "TURBLAN"SRL pe contul depunerilor fondatorilor s-a creat fondul statutar in marime de 10000 lei.

Fondatorii: Manolescu Victor (manager) - 5000 lei;

Paladii Adrian (contabil) - 5000 lei.

Intreprinderea "TURBLAN" SRL ocupa pozitii stabile pe piata farmaceutica a Republicii Moldova si reprezinta unul din realizatorii de baza a medicamentelor, instrumentelor si tehnicii medicinale produse in Bulgaria.

Farmacia "TURBLAN" SRL colaboreaza cu intreprinderile din Bulgaria din anul 2001, cind in baza contractelor de barter in Bulgaria au fost furnizate materii prime, iar in schimbul acestora au fost primite produse medicinale gata fabricate. De asemenea cu participarea intreprinderii "TURBLAN" SRL a fost adusa o partida de bumbac pentru producerea materialului medicinal pentru bandaj ("Medica"EAD, or. Sandanski).

Incepind cu anul 2001 intreprinderea "TURBLAN" SRL a inceput sa efectueze achizitionari individuale de medicamente.

In colaborare cu facultatea farmaceutica a Universitatii de Stat de Medicina din Chisinau s-a efectuat o cercetare de marketing referitor la aprovizionarea Republicii Moldova cu preparate bulgare.

In conformitate cu legislatia Republicii Moldova intreprinderea "TURBLAN" SRL si-a oferit serviciile sale firmelor producatoare din Bulgaria legate de inregistrarea si reinregistrarea medicamentelor produse de ei, luind in consideratie cercetarile sus-mentionate.

Cu colaborarea intreprinderii date in Republica Moldova au fost inregistrate mai mult de 100 de preparate produse de "Medica", "Farmatia", "Cofarma", "Troiafarm", "Antibiotic Co"(Bulgaria).

Tinind cont de planurile in vederea unei colaborari de durata si reciproc avantajoase cu intreprinderile producatoare din Bulgaria intreprinderea "TURBLAN"SRL are onoarea de a reprezenta in cadrul expozitiei Internationale Moldmedizin din Chisinau cei mai importanti producatori de medicamente si materiale de bandaj din Bulgaria.

In decursul an. 2001 intreprinderea data a achizitionat si a realizat medicamente de la "Farmatia" si "Medica" in valoare totala de 50000$ SUA

STRUCTURA ORGANIZATORICA A SRL"TURBLAN"

"TURBLAN"SRL activeaza pe piata farmaceutica din 2000. Personalul calificat, nivelul inalt de raspundere a intregului colectiv si a fiecarui in parte pentru lucrul efectuat, spirit, pozitiv de lucru - aceste sunt trasaturile fundamentale ce caracrerizeaza activitatea intreprinderii date.

Principiile intreprinderii in colaborare cu parteneri sunt:

q      Crearea conditiilor optime de lucru.

q      Punctualitatea si exactitatea in executarea obligatiilor asumate.

□ Stima fata de consumatori.

Aceasta politica a creat imaginea companiei care respecta conditiile intelegerii si care se bucura de un grad de fiabilitate inalt in afaceri.

In activitate cu partenerii, care sunt clinici si spitale de stat si private, farmacii, clinici stomatologice, este folosit sistemul de rabaturi comerciale, valoarea carora depinde de volumul livrarilor, de modalitatea si de termenii de stingere a datoriei.

Partenerii de afaceri sunt producatorii preparatelor medicamentoase si de uz medical nu numai din Bulgaria, ci si din tarile CSI si din tarile Comunitatii Europene, care au devenit furnizori ai intreprinderii respective in ultimii 2 ani:

'Kodak - Medical Division' - Germania.

'Fotochemische Werke GmbH' - Germania.

'3B Scientific' - Germania.

'Gima' SPA - Italia.

'LaTechnocarta'-Italia.

'UzinadepreparatemedicamentoaseBorisov'-Bielorusia.

'ZAODarnita'-Ucraina.

'ZAOPrimed'-Ucraina.

InstitutiiledecercetaresiproducereindomeniulbacteriologieidinFederatiaRusa.

'Voronejfarm'-FederatiaRusa.

'Voljskaiamanufactura'-FederatiaRusa.

'Ansell'-Franta

'Sanevit'-Romania.

§ 2 Analiza economico financiara a activitatii

Pentru a caracteriza mai concret activitatea intreprinderii este necesar de a efectua o analiza economico-financiara a acesteia si astfel de facut concluzii asupra politicii intreprinderii in perioada respectiva. Si deoarece valoarea cifrei de afaceri (vinzari nete) este un indicator cu o importanta deosebita pentru fiecare intreprindere voi initia aceasta analiza prin studierea structurii cifreide afaceri, elementelor sale componente, ponderea fiecarui element in totalul cifrei de afaceri si dinamica acestora in perioada anilor 2002 - 2003.

Analiza structurii Vinzarilor Nete in dinamica, mii lei

Tabelul 3

Analizind datele tabelului prezentat mai sus observam o crestere a indicatorului rezultativ, si anume a vinzarilor nete in anul 2003 fata de anul 2002; aceasta crestere a constituit 161.3 mii lei, ea fiind datorata in cea mai mare parte cresterii vinzarilor nete a medicamentelor comprimate, precum si a fiolelor, de pulbere si din vinzarea IMA.

Deci,in 2003 si 2002 ponderea principala in structura vinzarilor nete o detineau medicamentele comprimate (33.90% si respectiv 38.99%), ceea ce asigura 2423.6 mii lei in 2002 si respectiv 2850.0 mii lei in 2003, reprezentind o crestere pozitiva in valoare de 426.4 mii lei, ceea ce constituie 5.09% ; in mod analogic se analizeaza influenta vinzarile de fiole, pulbere si produse din linia IMA asupra structurii si dinamicii vinzarilor nete.

O scadere considerabila - 326.1 mii lei, ceea ce constituie 5.0% fata de perioada precedenta. La fel scaderi mai putin semnificative s-au inregistrat la vinzarea de perfuzii, IMA si siropuri.

Pentru redresarea situatiei actuale a intreprinderii s-ar recomanda cautarea de noi piete de desfacere si cuprinderea unei arii geografice cit mai mari.La fel este benefica posibilitatea de a-si asigura o structura cit mai variataa veniturilor, ceea ce-i va permite diminuarea riscurilor care apar pe segmente de piata pe care activeaza intreprinderea.

Un alt indicator ce trebuie neaparat de studiat la intreprindere este nivelul productivitatii muncii, indicator determinarea caruia porneste de la aprecierea dinamicii si indeplinirea planului de indicatori de eficienta a utilizarii fortei de munca.

Dinamica productivitatii muncii la intreprinderea

« TURBLAN » SRL

Tabelul 4

Datele din tabel arata ca la intreprindere s-a obtinut o crestere a nivelului productivitatii medii a muncii in dinamica, ceea ce caracterizeaza pozitiv activitatea intreprinderii. Numarului mediu de om-ore lucrate de un muncitor in decursul unui an (Nmed.h/m) si productivitatii medii orare a unui muncitor (Wmed.h/m).

Calculul influentei factorilor asupra productivitatii medii anuale a unui muncitor (Wmed.h/m) prin metoda substitutiei in lant

Tabelul 5

Din datele tabelului de mai sus putem trage concluzia ca la intreprinderea analizata a avut loc cresterea productivitatii muncii medii orare a unui muncitor in valoare de 27441 mii lei (8763.840 - 6021.433).

Aceasta crestere se datoreaza cresterii productivitatii orare a unui muncitor ( introducerea noului utilaj, fabricarea produselor cu manopera mai mica) de la 99.8 lei la 153.0 lei. Influienta factorului nominalizat constituie 3047.30 mii lei.

O influenta negativa asupra productivitatii medii anuale a unui muncitor a avut majorarea pierderilor timpului de munca pe parcursul unui an (lipsuri nemotivate), astfel ca urmare productivitatea medie anuala a unui muncitor a scazut cu 304.9 mii lei .

Coeficientii de miscare a personalului

Coeficientul de circulatie la intrari Kin=4/10*100=40%

Coeficientul de circulatie la iesiri Kie=3/10*100=30%

Merita de atras atentie in procesul de analiza a activitatii economico-financiare la indicatorii eficientei activitatii si anume la asa indicatori cum sunt rentabilitatea economica, profitul si rata profitului, lichiditatea intreprinderii si multi altii.

Mai intii vom prezenta un tabel cu dinamica rezultatelor financiare pentru anii 2002 - 2003 dupa care voi analiza indicatorii rentabilitatii, profitului si a lichiditatii intreprinderii.

Raportul privind rezultatele financiare ale intreprinderii "TURBLAN" pentru anii 2002 - 2003, mii lei

Tabelul 6

In continuare se va face analiza modificarilor in structura rezultatului financiar-contabil. Aceasta se face cu scopul de a face concluzii, din contul caror surse isi acopera intreprinderea cheltuielile.

Elemente componente ale profitului

Tabelul 7

Datele din tabel arata ca activitatea operationala este destul de profitabila pentru ambii ani. Astfel rezultatul activitatii operationale a asigurat 278.83% din profitul pina la impozitare al anului 2002 si 361.97% al celui din 2003, fiind in crestere de 83.14%.

In acelasi timp rezultatul activitatii operationale a fost redus semnificativ de catre rezultatul activitatii financiare, care a influentat negativ in ambii ani asupra rezultatelor financiare generale ale intreprinderii.

Astfel acest indicator a diminuat valoarea profitului pina la impozitare cu 180.67% in anul 2002 si cu 237.10% in anul 2003, fiind o crestere negativa de 56.43%. Aceasta a avut loc mai ales din cauza instabilitatii valutei nationale, ceea ce a condus la pierderi exagerate din diferente de curs.Aceasta este o rezerva pentru intreprindere, iar managementul intreprinderii trebuie sa se preocupe mai intens de gestionarea incasarilor si platilor in valute straine.

Rezultatul activitatii investitionale a fost in scadere de 26.71% in formarea profitului pina la impozitare. Aceasta se datoreaza implementarii intense de noi tehnologii si a renovarii mijloacelor fixe pe parcursul lui 2003, ceea ce a dus la scoaterea din functiune a mijloacelor fixe chiar cu pierderi pentru intreprindere.

La fel, rezultatele negative ale activitatii investitionale. se explica prin faptul ca intreprinderea a investit in hоrtii de valoare ce nu au adus rezultate scontate, adica plus-valoare. Deci, pe viitor intreprinderea ar trebui sa-si ia masuri de precautie in politica sa investitionala in vederea evitarii a astfel de cazuri.

Avind datele privind rezultatele financiare ale intreprinderii pe anii 2002 -2003 voi trece la analiza rentabilitatii. Voi оncepe aceasta analiza prin determinarea valorilor rentabilitatii in fiecare an si pe fiecare tip de rentabilitate.

1.Rentabilitatea productiei in intregime (bruta):

Rent bruta =( profitul brut / vinzarile nete)*100%

1999 : Rent bruta =1.67%

2000 : Rent bruta =1.17%

Rentabilitatea bruta arata citi banuti din profit ne aduce fiecare leu a vinzarilor nete si din datele de mai sus se observa ca rentabilitatea bruta a scazut cu 0.5%, fapt ce nu caracterizeaza pozitiv activitatea intreprinderii, deoarece are loc o crestere a ponderii costului vinzarilor in timp ce ritmul de crestere a vinzarilor nete este mai mic.

Rentabilitatea economica:

Rent econ= (profit pina la impozitare/valoarea medie anuala a activelor )*100%

1999: Rent econ=1.45%

2000 : Rent econ=1.55%

Un alt factor ce este analizat este lichiditatea activelor intreprinderii. Acest indicator il voi prezenta in tabelul ce urmeaza.

Analiza activitatii activelor intreprinderii "TURBLAN" SRL

Tabelul 8

Datele din tabelul de mai sus ne comunica ca indicatorii nu sunt in limitele necesare : gradul I - 0.2, respectiv II - 0.7, III - Acest fapt ii va crea probleme intreprinderii in cauzul ca se va adresa la banca in vederea obtinerii de credite de orice tip.

De asemenea este importanta cunoasterea situatiei privind fluxurile mijloacelor banesti in perioada anilor 2002 - 2003. Fluxul mijloacelor banesti ne arata in ce masura intreprinderea a fost capabila de a-si onora facturile de plata catre diferiti furnizori de produse si servicii sau in ce mod a avut loc rambursarea creditelor bancare si dobinzilor aferente acestor credite.

Raportul privind fluxul mijloacelor banesti la intreprinderea "TURBLAN"SRL

Tabelul 9

Pentru aprecierea stabilitatii financiare a intreprinderii se efectuiaza analiza structurii si surselor de finantare a activelor.

Componentele si structura surselor de finantare a activelor in dinamica

Tabel 10

Indicatorii ce urmeaza reflecta gradul de dependenta a intreprinderii de mijloacele atrase si imprumutate, solvabilitatea intreprinderii si capacitatea de plata. Acesti coeficienti vor fi calculati pe baza datelor din bilantul contabil, expuse mai sus.

Indicatorii dati se prezinta astfel:

Coeficientul de autonomie = K propriu /Total active= =3283.56/7538.43=0.43

Aici se reflecta cota patrimoniului mijloacelor proprii in suma totala a activelor intreprinderii.

Corelatia dintre sursele imprumutate si cele atrase = Datorii totale/K propriu =22042/3283.56=0.63 (observam ca este mai mic ca 1).

Coeficientul de concentrare a datelor = Datorii totale / total active = 22042/7538.43=0.29, ceea ce corespunde limitelor de pina la 0.5.

§ 3 Problemele activitatii intreprinderii si directii pentru solutionarea lor.

Sustinerea si protectia intreprinderilor din partea statului

Problemele principale cu care se confrunta intreprinderile pot fi sistematizate astfel:

decapitalizarea acestora ca urmare a inflatiei, fenomen care adus la reducerea substantiala a capacitatii de productie;

incapacitatea de plata care duce la faliment (catre 6 martie 2002 au fost rambursate doar 44% din suma totala de credite alocate intreprinderilor.

Au iesit in evidenta si unele lacune privind:

imperfectiunea actelor normative ce reglementeaza activitatile antreprenoriale;

concentrarea activitatii Fondului asupra executarii unei singure functii - asistenta financiara;

lipsa controlului asupra acordarii, utilizarii rationale si rambursarii creditelor;

lipsa unei strategii de dezvoltare a Fondului si acordarea creditelor doar pe termen mediu si lung.

Problema finantarii micului business se amplifica si prin faptul ca institutiile bancare acorda credite doar intreprinderilor care au o afacere bine fundamentata, iar conditiile de creditare sunt destul de dure, fapt ce face creditarea imposibila pentru majoritatea intreprinderilor mici.

In anul 2002 au fost intreprinse o serie de masuri in sustinerea micului business. Au fost operate modificari in codul fiscal, in Legea bugetului pe anul 2002, in Legea cu privire la patenta de intreprinzator, in Standardul National de Contabilitate si intr-o serie de hotariri ale Guvernului.

In programul national de dezvoltare a antreprenoriatului mic se pot evidentia urmatoarele masuri:

1.asigurarea inlesnirilor impozitare pentru agentii intreprinderilor mici in conditii prioritare;

introducerea unui sistem special simplificat al impozitarii intreprinderilor mici;

3.dezvoltarea sistemului de pregatire si perfectionare a cadrelor antreprenoriatului mic, a specialistilor din organele puterii executive la toate nivelele;

4.activizarea sustinerii micului business de catre municipii si organe administrative locale;

5.inlaturarea barierelor legislative, administrative, economice, organizatorice care limiteaza posibilitatile de formare a intreprinderilor mici;

6.iesirea lor pe piata si dezvoltarea activitatii lor;

7.protectia antreprenoriatului de atentatele criminale;

O deosebita atentie in prezent trebuie acordata dezvoltarii micului business, crearii unui astfel de cadru legislativ, care ar contribui la dezvoltarea acestui sector.

Actualmente, legislatia in vigoare prezinta anumite piedici in dezvoltarea micului business. Normele juridico-economice ale dezvoltarii si protectiei microintreprinderilor si intreprinderilor mici sunt stabilite in Legea cu privire la susctinerea si protectia micului business, adoptata de Parlamentul Republicii Moldova la 20.05.1994.

Legea in vigoare prevede ca un tip de sustinere statala acordarea serviciilor informationale si de consulting pentru agentii micului business. in realitate, insa, aceste servicii se acorda doar cu plata. Ar fi bine totusi ca aceste servicii sa se acorde cel putin pentru incepatori fara plata sau cu o plata simbolica.

Legea prevede acordarea creditelor agentilor micului business, care practica activitati prioritare sau produc bunuri pentru necesitatile statului. Insa dobinda pentru astfel de credite este de 40% ceea ce prezinta o pondere prea mare pentru agenti mici. Normal ar fi ca marimea dobоnzii sa nu depaseasca 10-15%.

Legea data prevede scutirea agentilor economici de impozit pe beneficiu pe anumita perioada in functie de tipul intreprinderii si activitatii. Insa aceste intreprinderi sunt obligate sa plateasca alte impozite a caror suma este mult mai mare.

Sistemul actual de impozitare nu numai ca nu-i stimuleaza pe producatori, dar chiar conduce la micsorarea livrarilor in buget.

impozit pe beneficiu - 28%;

impozit in fondul social - 31%;

TVA - 20%;

taxa pentru operatii vamale - 5%;

taxa pentru amenajarea teritoriului;

taxa pentru trecerea pe teritoriul RM.

Ca rezultat intreprinderea micsoreaza mult sursele sale financiare sau intrerupe activitatea.

Parerea ca impozitele nu se pot micsora, deoarece va fi pierduta o parte din buget e contrazisa nu numai de calcule, dar si de practica mondiala. Conditiile optimale de activitate a intreprinderii si de formare a bugetului ar fi ca suma totala a impozitelor sa nu depaseasca 20% din venitul intreprinderii. Daca se vor micsora impozitele atunci se va imbunatati si respectarea Legii. Actualmente se considera ca 35% constituie activitatea ilegala si mai putin de 65% de agenti economici platesc impozitele.

Directii posibile de sustinere a micului business de catre stat: 1. sprijin financiar si economic acordat sub forma de credite preferentiale si subventii, de оnlesniri fiscale, privilegii vamale, folosirea metodei de amortizare accelerate;

sprijin tehnico-material in fabricarea produselor pentru necesitatile statului;

3.sprijin in comercializarea productiei, efectuat prin incheierea contractelor de livrare a acesteia pentru necesitatile statului cu garantii privind comercializarea ei;

4.ajutor organizatoric, ce cuprinde simplificarea procedurilor de inregistrare a agentilor micului business, la pregatirea si perfectionarea specialistilor, inclusiv peste hotare, servicii de informatii si de consultanta pentru acesti agenti.

Cu toate ca Legea in vigoare prevede sustinerea statala a micului business, in realitate intreprinderile mici intimpina diverse dificultati legate de legislatia in vigoare imperfecta.

Actualul cadru legislativ in domeniul micului business se cere a fi perfectionat si adus la conditii optime, contribuind la dezvoltarea acestui sector.

Paralel cu fondul de stat privind sustinerea antreprenoriatului si dezvoltarea concurentei e oportuna fondarea unei directii speciale, care ar viza dezvoltarea micului business, ale carei functii ar include

v    evaluarea proiectelor investitionale de catre experti,

vparticiparea la finantare,

v    verificarea corectitudinii utilizarii mijloacelor speciale,

v    asistenta de marketing,

v    consulting,

v    fondarea institutului de asistenta tehnico-stiintifica de comun acord cu asociatiile micului business,

vprecum si a business-incubatoarelor s. a. elemente de infrastructura tehnico-economica.

vPolitica fiscala ar trebui sa fie un stimulent pentru dezvoltarea intreprinderilor mici, dar nu un impiediment in activitate. Activitatile posibile din partea statului:

v1)reducerea taxelor pe venit si pe valoarea adaugata;

v2)sa nu se aplice impozit pe venituri orientate spre si destinate investitiilor;

v3)sa se acorde investitii bugetare directe;

v4)sa se stimuleze investitiile straine in infrastructura, constructia drumurilor, telecomunicatii, energetica, asigurare cu apa etc.

v Dezvoltarea pietei hirtiilor de valoare, privatizarea paminturilor va conduce la intemeierea gospodariilor taranesti si asociatiilor, a Camerelor de Comert si Industrie, care vor ajuta producatorul agrar sa-si gaseasca piata de desfacere a productiei, sa obtina asistenta tehnica in creditare si in conditii de leasing.

v Fondarea GIF, a companiilor de export, capabile sa iasa pe piata internationala va contribui la stimularea micului business nu in vorbe, ci in fapte, va conduce la legalizarea economiei tenebre.

v Este strict necesar de a acorda atentie deosebita politicii de reglementare, obtinerii unui nivel optimal al ei, lichidarii obstacolelor juridice, economice si administrative la realizarea drepturilor asupra desfasurarii activitatii antreprenoriale.

v In acest context se preconizeaza a fi intreprinse urmatoarele masuri:

rationalizarea regimului de eliberare a licentelor si diferitelor tipuri de autorizatii prin reducerea numarului si simplificarea procedurii de obtinere acestora;

optimizarea procesului de inregistrare si incetare a activitatii antreprenoriale;

elaborarea si implementarea programelor nationale si teritoriale de sustinere si dezvoltare a micului business;

dezvoltarea de proiecte si de masuri pentru accesul IMM la sursele de finantare (linii de creditare cu o rata a dobinzii accesibila, revitalizarea activitatii Fondului de stat pentru sustinerea antreprenoriatului si dezvoltarea micului business, crearea fondului de garantare a creditelor pentru intreprinderile mici);

crearea unei structuri in cadrul Ministerului Economiei ce se va preocupa de elaborarea politicii in domeniul activitatii antreprenoriale, precum si a reglementarilor de stat, analiza actelor regulatorii in vigoare ce tin de activitatea antreprenoriala, a proiectelor de legi noi etc;

realizarea unor programe de instruire si informare pentru agentii micului business;

stabilirea unui dialog permanent cu organizatiile nonguvernamentale care reprezinta interesele sectorului de afaceri.

In vederea stimularii si relansarii situatiei micului business, consider necesara realizarea unor masuri privind :

1.perfectionarea bazei legislative cu privire la sustinerea si dezvoltarea micului business, care sa permita:

neaplicarea TVA, precum si a taxelor vamale la utilajul importat pentru propria activitate:

diferentierea impozitului pe profit in functie de ramura de activitate si de nivelul productiei fabricate;

acordarea de facilitati fiscale IM care investesc in dezvoltarea productiei, practica exportul produselor si creaza noi locuri de minca;

infiintarea unei banci de dezvoltare pentru intreprinderile mici care sa acorde acestora credite pentru investitii pe termen mediu si lung.

Facilitatea accesului la credite pentru investitii in active curente;

3.Stimularea investitiilor proprii prin crearea societatilor de imprumut reciproc si asigurare reciproca a imprumuturilor;

4.Cresterea gradului de accesibilitate la creditele externe, participarea directa si permanenta a intreprinzatorilor la intilnirile economice cu cei din alte tari, atragerea ajutorului financiar si tehnic de peste hotare.

Constatam ca sustinerea dezvoltarii micului business reprezinta o parte componenta a reformei economiei nationale, iar relansarea sectorului intreprinderilor mici trebuie sa preocupe in mai mare masura factorii cu functii de decizie.

Cresterea eficacitatii activitatii pe baza imbunatatirii organizarii interne

Datorita dimensiunii reduse, datorita unui grad inalt de specializare, numarului limitat de resurse si de activitati pe care le desfasoara, la intreprinderea "TURBLAN"SRL, precum si la majoritatea intreprinderilor mici, se aplica management unipersonal, care se caracterizeaza prin interpretarea concomitenta de o singura persoana atit a rolului de proprietar, cit si a rolului de manager. Managerul - proprietar are o motivatie mai mare, fiind nemijlocit interesat in dezvoltarea si prosperitatea prorpriei afaceri si prerogativele personale decizionale sunt concentrate intr-o singura persoana, evitindu-se posibilitatea aparitiei unor conflicte in procesul adoptarii deciziilor.

Dezavantajul unei astfel de conduceri consta in faptul ca managerul nu are cunostinte si competente profesionale adecvate executarii tuturor functiilor.

Planificarea are un caracter formal. Managerul ignora complet necesitatea elaborarii unei strategii de dezvoltare sau ii acorda o importanta minora. Intreprinderea nu dispune de un plan strategic care ar evalua situatia curenta si ar reflecta toate etapele si resursele necesare pentru realizarea cu succes a obiectivelor si scopurilor fixate.

Se propune a se efectua si planificarea financiara nemijlocit de conducerea intreprinderii. Determinind nivelul veniturilor si cheltuielilor, situatiei fluxului in numerar, bugetului provizoriu etc., managerul ar dispune de un important instrument de control. Abaterile de la cifre planificate ar servi ca o preintimpinare ceea ce va oferi posibilitatea de actiune, introducind unele schimbari in corespundere cu situatia.

In ceea ce priveste functia de organizare, pentru aceasta intreprindere e caracteristic numarul redus de nivele ierarhice ce permite reducerea distantei dintre manager si subalterni, transmiterea rapida a deciziilor si informatiilor, precum si executarea de catre manager a controlului total al inteprinderii. Intreprinderii ii este caracteristica o structura organica: flexibilitate si marea capacitate de adaptare la conditiile mediului, modificarea sarcinilor individuale in functie de conditiile si sarcinile puse, specializarea personalului are un rol redus, accentul punindu-se pe diversificarea activitatii fiecarui angajat. La intreprinderea data se respinge orice formalizare, neexistind descrieri de post, regulamente, organisme care ar determina exact rolul si locul fiecarui angajat.

Pentru implicarea angajatilor si dirijarea comportamentului lor spre realizarea obiectivelor generale ale intreprinderii e necesara indeplinirea corespunzatoare a functiei de antrenare-motivare de catre manager, prin utilizarea unor tehnici si mijloace de stimulare motivationala si practicarea unui stil de conducere corespunzator situatiei.

Se recomanda a se practica stimularea materiala, care poate sa se prezinte sub forma de salarii, premii, recompense, ajutor material sau alte beneficii materiale.

Pe linga motivarea materiala se recomanda si utilizarea unor forme de motivare ca :

participarea la conducerea intreprinderii;

incurajarea initiativei particulare;

introducerea unor programe flexibile de munca;

posibilitatea de autorealizare.

O alta sugestie de acest ordin ar fi aplicarea delegarii si consultarii cu angajatii, care de regula se neglijeaza.

Controlul excesiv creaza o atmosfera de tensiune, neincredere si frica, iar aceasta duce la diminuarea initiativei si creativitatii angajatilor, ceea ce in final ar influenta negativ la scopurile intreprinderii. Este cu mult mai eficace aplicarea de catre manageri a unui stil democratic de conducere, ce ar crea un climat de munca distins, stimulind initiativa salariatilor.

In ceea ce priveste executarea functiei de control in intreprinderea respectiva ea se caracterizeaza prin efectuarea de catre manager a unei verificari totale si directe asupra intregii activitati a intreprinderii. Se recomanda executarea controlului managerial, care ofera nu mai putine avantaje decit controlul tehnic de calitate.

Dupa cum nu exista o planificare in afacere, la fel nu exista un control al ei, deoarece nu exista termen de comparatie a rezultatelor obtinute si nu se poate constata care este eficienta procesului de conducere. Controlul insuficient, indeosebi in sectorul financiar, poate deveni pentru intreprinderea in cauza unul din motivele falimentului. De aceea e recomandat ca orice control managerialn sa fie executat prin evaluarea bugetelor, analiza punctului de rentabilitate si a situatiei fluxului de numerar.

Concluzii si propuneri

Intreprinderile mici si medii reprezinta una din posibilitatile de baza de redresare a situatiei economice existente in Republica Moldova. Anume acesti agenti economici poseda potentialul necesar pentru a contribui intr-o importanta masuri la ridicarea nivelelui de dezvoltare economica a tarii, ceea ce va asigura cresterea bunastarii societatii in general.

In Republica Moldova rolul si importanta intreprinderilor mici si medii deocamdata nu sunt ridicate la nivelul politicii de stat, n-au fost luate inca suficiente masuri pentru a incuraja menifestarea spiritului de intreprinzator, desi acest lucru e mai important aici decit in tarile dezvoltate.

Dezvolzarea talentului antreprenorial al populatiei e necesar deoarece reprezinta unul din principalii factori de succes al reformei economice (intreprinderile mici reprezinta componenta cea mai dinamica a reformelor economice);

Dezvoltarea spiritului antreprenorial intimpina in RM unele dificultati specifice, cauzate de faptul ca initiativa particulara a fost inerzisa in perioada comunista (s-a mostenit o piata dominata de monopol).

Dezvoltarea in continuare a antreprenoriatului in Republica Moldova e blocata de o serie de cauze:

nivelul inalt al fiscalitatii si complicitatea sistemului fiscal;

baza legislativa imperfecta, caracterizat prin cadru legal si institutional imperfect, imatur si in continua schimbare;

accesul dificil la credite, garantii materiale cerute, dobinzi bancare foarte mari;

lipsa mijloacelor circulante;

chiriile ridicate;

acces dificil la spatiu pentru desfasurarea activitatii, precum si la utilajele nefolosite existente;

incertitudinea cadrului politic;

birocratia coplesitoare si costisitoare, coruptia asociata

acesteia;

climatul de discriminare si de incriminare la adresa sectorului privat si a intreprinderilor mici;

ineficienta infrastructurii existente in sustinerea si dezvoltarea intreprinderilor mici;

lipsa generala de experienta manageriala si de cultura economica specifica economiei de piata.

Luind in consideratie multitudinea problemelor cu care se confrunta antreprenoriatul, precum si obstacolele in crearea si dezvoltarea intreprinderilor mici se propune stategia de dezvoltare a aantreprenoriatului si a micului business in Republica Moldova, ce va cuprinde urmatoarele cai de crestere a eficientei prin:

perfectionarea sistemului financiar-fiscal;

perfectionarea cadrului legislativ si institutional;

acordarea de asistenta de ordin organizatoric;

Asigurarea conditiilor socio-economice favorabile dezvoltarii micului business.

In concluzie, dezvoltarea intreprinderilor mici in Republica Moldova este o conditie necesara, dar si esentiala a succesului tranzitiei la economia de piata si depatirea situatiei de criza. Cu toate ca in ultimul timp s-a observat o crestere considerabila in acest sector, exista o multime de rezerve cu privire la dezvoltarea intreprinderilor mici. Valorificarea acestora va permite solutionarea constringerilor ce apar in procesul de dezvoltare a lor si va contribui la exercitarea completa de catre intreprinderile mici a rolului ce le revine in economia de piata.

Realizarea posibilitatilor mari ale micului business si ridicarea eficientei potentialului existent in aceasta sfera integral depinde de crearea conditiilor economice favorabile pentru functionarea intreprinderilor mici, dezvoltarea culturii antreprenoriale, precum si promovarea unei imagini pozitive a micilor intreprinzatori.

Pentru cresterea eficacitatii activitatii intreprinderilor mici se pot oferi urmatoarele propuneri:

1.crearea cu participarea statului a asociatiilor antreprenoriale, a bancilor si fondurilor financiare pentru investitii, garantii de credit, achitarea serviciilor de instruire a cadrelor, marketing etc;

dezvoltarea infrastructurii consultative de export capabila sa sustina antreprenorii incepatori;

3.formarea sistemului de dezvoltare a gindirii comerciale, educatie si instruire antreprenoriala;

4.dezvoltarea antreprenoriatului conform contractului;

5.crearea infrastructurii de piata legata cu asigurarea riscului comercial, cautarea consumatorilor si furnizorilor.

Nu trebuie sa speram ca micul business ne va asigura cresterea economica prin activitatea sa productiva, dar nici nu trebuie sa neglijam faptul fartul ca anumite intreprinderi mici sunt baza care formeaza clasa medie a economiei unei tari, doar ea este aliatul si sustinatorul reformelor in economie.

Ca o concluzie generala la tema abordata se poate afirma, ca este imposibil de neglijat importanta majora a intreprinderilor mici, pe care acestea o au intr-o economie de piata. Rolul acestor agenti este indiscutabil, tot asa cum sunt evidente si avantajele, pe care le ofera existenta acestora intr-o tara la momentul trecerii la economia de piata.

Insa ca intreprinderile mici sa-si realizeze aportul la dezvoltarea economica a statului, acestea ar trebui sa aiba un teren propice pentru desfasurarea activitatii sale in conditii prielnice de activitate. Aceasta functie se asteapta a fi de realizata de organele competente de ordin statal, care ar trebui sa creeze conditii necesare pentru functionare, oferind anumit sprijin intreprinderilor mici prin modalitati si directii speciale de sustinere si protectie a micului business. La fel, proprietarii intreprinderilor mici si medii nu trebuie sa uite ca prosperitatea firmelor sale se afla intr-o dependenta directa de cunostintele profesionale, capacitatile personale si de abilitatile sale de ordin organizatoric si managerial.

Bibliografia

Carti :

4."Ghidul intreprinzatorului particular", Chisinau, 1996

5."Ghidul intreprinzatorului particular",Bucuresti, 1997

6.Chirilov L. "Programe de stat ca metoda efectiva de sustinere a micului business in Republica Moldov",Chisinau,

7.Manolache M. "Managementul micilor afaceri",

8.Romanciuc J. "Organizarea sociala a businessului mic", Chisinau, 1997

9.Russu C. "Managementul micului business", Bucuresti, Ed. Expert, 1996

10.Sandu P. "Managementul pentru intreprinzatori"

11.Sasu C. "Enciclopedia intreprinzatorului", Bucuresti, 1999

1Sasu C. "Managementul micilor afaceri", Ed. Sanvialy, 1998

13.Ursachi I. "Managementul intreprinderilor mici", Chisinau, 1993