ANALIZA ECHILIBRULUI ECONOMICO-FINANCIAR LA SC MWM TERMOTRADING SRL

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERALA A S.C. WEST - ROM S.A.

1.1. SCURT ISTORIC

S.C. "West - Rom" S.A. este unul dintre cei mai mari producatori de articole de corsetarie si costume de baie din tara, avand o specializare in acest domeniu de peste 15 de ani. S.C. "West - Rom" S.A. s-a infiintat in martie 1991 prin reorganizarea in doua societati comerciale a fostei intreprinderi de tricotaje din Judetul Ilfov.

Sediul social al societatii este in Judetul Ilfov, Oras Otopeni, str. Bucuresti - Ploiesti, km. 15.2.

Capitalul social al societatii este de 7892900 mii lei, divizat in 315716 de actiuni cu valoarea nominala de 2.5 lei/actiune. Structura capitalului social este redata in tabelul 1.1. si figura1.1 - Structura capitalului social:

Tabelul 1.1 - Structura Capitalului social

Figura 1.1. - Structura capitalului social

1.2. PARTICULARITATI PRIVIND OBIECTUL PRINCIPAL DE ACTIVITATE

Dupa marea schimbare, dupa 1990 in Romania au aparut si s-au dezvoltat noi ramuri industriale si activitati comerciale, respectiv prestatii. Liberalizarea si stimularea initiativei proprii si deschiderea cailor de comunicare cu exteriorul a deschis o noua viziune asupra lumii, ceea ce a contribuit la cresterea fara precedent a cerintelor, a necesitatilor oamenilor si prin liberalizarea importului s-a asigurat o oferta din belsug a tuturor produselor din ramurile de varf si a serviciilor necunoscute pana atunci. Astfel s-a ajuns la posibilitatea asigurarii informatiilor, aducerea din import a software-ului, a unor tehnologii moderne si eficiente, masini, unelte etc.

Multe produse romanesti din aceasta ramura a industriei erau necompetitive fata de produsele existente pe piata externa, indeosebi pe cea vestica. Marile lipsuri erau detectate in domeniul calitatii, in promovarea si distributia produselor, slaba prezentare a produselor, lipsa design-ului.

Societatea dispune de forta de munca calificata pentru toate fazele procesului de fabricatie, inclusiv activitatea de creatie a produselor vestimentare din tricoturi, avand un numar de circa 1000 angajati.

Obiectul de activitate de baza al societatii este producerea si comercializarea articolelor din tricot:

a)       articole de corsetarie: sutiene, centuri, corsete, body, suspensoare;

b)      costume de baie pentru: femei, barbati, fete, baieti;

c)       lenjerie: maieuri, chiloti, camasi de noapte, pijamale;

d)      imbracaminte exterioara: jachete, pulovere, pantaloni, veste canadiene din fas, fuste, rochii, salopete, manusi;

e)      articole sportive: treninguri, sorturi, tricouri, hanorace, pantaloni colanti, brasiere, costume de gimnastica, costume de ski, echipamente de tenis, scrima, handbal, ciclism, fotbal;

f)        ciorapi sport si medicali

Serviciile executate pentru terti sunt: manopera de tricotare, vopsire, finisare, precum si transportul produselor finite cu mijloace proprii la beneficiari.

1.2.1. Dotarea existenta

Dotarea societatii cu utilaje performante permite realizarea de articole din tricot intr-o gama variata de tipuri de fire: bumbac, lana, poliamida, poliester, lycra.

In cadrul atelierului de tricotat se realizeaza tricoturi cu o mare varietate de structuri si contexturi, pe urmatoarele tipuri de masini de tricotat:

masini circulare cu diametru mare Mec-Mor, Textima, Multicomet, Multipique;

masini circulare cu diametru mic Scott Williams, DRC, Multimip;

masini de tricotat din urzeala Koket, Raschel

masini rectilinii VKTM

masini de tricotat ciorapi

masini de tricotat bentite elastice Comez

masini pentru snur

Tricoturile obtinute pe aceste masini sunt supuse diferitelor operatii de finisare (spalare, albire, vopsire, termofixare) in atelierul de finisaj utilizandu-se utilajele existente aici: Haspel, R. Jet, T.I., Rama Brukner.

Croirea componentelor se realizeaza la masina de taiat metalica Bandzeg.

In functie de cerintele beneficiarilor pe componentele croite se pot aplica:

imprimeuri cu hartie termotransferabila

imprimeuri locale cu pasta

executarea de broderii (pe masini de brodat cu discheta)

Confectionarea produselor se realizeaza pe o gama variata de masini de cusut cu productivitate ridicata (3000 imp/min). Masinile de cusut sunt organizate in fluxuri tehnologice flexibile specializate pe sortimentele de baza: corsetari, costume de baie, lenjerie, imbracaminte si articole sportive.

Ambalarea produselor finite se executa conform cerintelor clientului, respectiv ambalare individuala sau colectiva, pe umerase sau fara, in pungi sau cutii.

Expedierea produselor finite se face din depozitele societatii cu mijloace de transport proprii sau prin unitatile specializate in transporturi pentru piata interna, iar pentru beneficiarii externi transportul produselor se asigura de catre acestia.

1.2.2. Pozitia pe piata

Intreprinderea patrunde in cadrul pietei prin intermediul produselor sale. Identificarea, dimensionarea si descrierea segmentelor specifice pietei in cadrul careia intreprinderea isi va finaliza activitatea se realizeaza prin descrierea imaginii globale a pietei, sarcina ce ii revine specialistului in marketing.

Activitatea de marketing a societatii consta mai ales in actiuni publicitare si promovare a produselor. Societatea nu a intreprins studii de piata si nu are un plan de marketing, bazandu-se pe mentinerea in continuare a cererii ridicate care se manifesta pentru produsele societatii.

Punctele de baza ale strategiei firmei WEST - ROM pentru consolidarea pozitiei sale pe piata sunt:

diversificarea gamei de produse si promovarea unor produse noi pentru cucerirea de noi piete

extinderea retelei de desfacere pentru intarirea pozitiei pe pietele unde are o pozitie slaba

promovarea unui raport pret-calitate deosebit fata de cel al concurentilor care fabrica produse similare cu tehnologie moderna

politica de promovare a produselor prin publicitate si participarea la targuri si expozitii, precum si prin organizarea de parade a modei

Pana in prezent au fost intreprinse diverse actiuni publicitare si de promovare a produselor, printre care:

prezentarea produselor la expozitii si targuri de profil

materiale promotionale

anunturi in presa locala in judetele de interes

spoturi publicitare prin radio si TV cablu

Societatea WEST - ROM S.A. a dobandit si detine Certificat de Calitate ISO-9002, conform standardelor internationale, prin faptul ca tine cont de calitatea tuturor factorilor de productie cum ar fi: a materiilor prime, a materialelor consumabile, a masinilor cu care lucreaza, precum si calitatea muncii depuse. Unitatea pentru mentinerea calitatii a decis sa lucreze cu materii prime si materiale consumabile aduse prin import din Germania, Austria, Ungaria, Marea Britanie etc.

Furnizorii sunt selectati dupa:

asigurarea calitatii materiilor prime

promptitudinea si respectarea termenelor contractuale

stabilitatea relativa a preturilor

existenta unui parteneriat pe principii sanatoase

Astfel principalii furnizori sunt:

Copyland

Cotton

Dantex

Electrica

Etichet Prod.

Fidasco

Firmelbo SA Botosani

Philadelphia

Iluna - Bucuresti

Expo-Transilvania - Cluj

Groz Beckert - Germania

Obernosterer Struckstoffe - Austria

Ponderea activitatii de export a crescut de la 3% in 1992 la 80% in 2005.

Piata externa o reprezinta diversele firme specializate pentru comercializarea produselor societatii WEST - ROM. Acestea sunt :

Marea Britanie - firma Playtex

Germania - firmele Triumph, Canda

Italia - firmele Lotto, Linclalor, Mary Pol

Franta - firmele Goldsoie, Chantalle, Mondexim

Olanda - firma Schreuders

Belgia - firma Vagotex

Ungaria - firma Melinda

Evolutia vanzarilor poate fi pusa in evidenta prin intermediul cifrei de afaceri. Astfel cifra de afaceri realizata de catre S.C. WEST - ROM S.A. in perioada 2004-2006 este prezentata in figura 1.1 - Evolutia cifrei de afaceri:

Figura 1.1 - Evolutia cifrei de afaceri

Ponderea fiecarui sortiment in totalul productiei realizate este:

Articole de corsetarie50%

Costume de baie20%

Lenjerie 15%

Imbracaminte exterioara si articole sportive 15%

1.3. ORGANIZAREA SI STRUCTURA FUNCTIONALA

Societatea comerciala in baza prevederilor Legii nr. 31/1990 si in baza Statutului este condusa de Adunarea Generala a Asociatilor. Adunarea generala decide asupra strategiei de dezvoltare economico-financiara a societatii, aproba structura organizatorica, decide asupra angajarii de credite bancare, asupra garantiilor constituite, deschiderea de sucursale sau filiale in tara sau in strainatate.

De asemenea, adunarea generala examineaza si aproba bilantul contabil incheiat anual, repartizarea profitului, bugetul de venituri si cheltuieli pentru activitatea fiecarui an. Ea hotaraste cu privire la marirea sau reducerea capitalului social, a numarului si valorii partilor sociale, hotaraste orice modificare a contractului si a statutului societatii.

Adunarea generala este aceea care decide asupra efectuarii de investitii, fuziunea, divizarea, dizolvarea sau lichidarea societatii.

Structura organizatorica este elaborata in conformitate cu decretul 162 din 1973 si Legea nr. 31 din 1991.

Conducerea operativa S.C. "West - Rom" S.A. este asigurata prin Consiliul de Administratie, Comisia de Cenzori si Directorul General care are in subordine trei directori: director tehnic, director de productie si director economic, care conduc si angajeaza unitatea in relatiile cu furnizorii, clientii, bancile, bugetul statului si celelalte bugete si fonduri speciale, in probleme de fiscalitate privind plata obligatiilor de impozite, taxe si contributii la diverse fonduri. Acestia la randul lor au in subordine un numar de compartimente functionale.

In cadrul societatii se desfasoara urmatoarele activitati distincte:

q        Industrie

q        Administratie si deservire

q        Informatica

q        Activitati auxiliare

Structura organizatorica are urmatoarea configuratie:

A.      Conducerea societatii este formata din:

- director general

- director tehnic

- director de productie

- director economic

B.       Compartimente functionale:

a)       Subordonati directorului general:

- compartiment oficiu juridic

- compartiment control financiar intern

- compartiment protectia muncii, a mediului si ecologie

- serviciu resurse umane, management

- serviciu inginerie tehnologica

b)      subordonate directorului tehnic:

- birou mecano-energetic

- birou aprovizionare-import

c)       subordonat directorului de vanzari:

- serviciu vanzari, export, marketing

d)      subordonat directorului economic:

- serviciu financiar-contabilitate

Categoria medie de incadrare a muncitorilor este 4.

Muncitorii direct productivi sunt:

- muncitorii care desfasoara activitati direct productive in halele de productie, contribuind nemijlocit la realizarea produselor, fie manual, fie lucrand pe utilaje sau prin intermediul instalatiilor:

- muncitorii care asigura nemijlocit conducerea si controlul procesului de productie si reglarea utilajelor la parametrii proiectati.

Muncitorii indirect productivi se ocupa cu:

- intretinerea si repararea curenta a utilajelor si instalatiilor;

- intretinerea S.D.V.-urilor;

- controlul tehnic de calitate al materiilor prime si analize de laborator;

- transportul intern, care asigura aprovizionarea locurilor de munca cu materiale si S.D.V.-uri;

- manipularea materiilor prime, semifabricatelor si produselor finite in magazii si depozite.

Muncitorii de deservire sunt:

- muncitorii care intretin cladirile si instalatiile aferente;

- muncitorii care efectueaza si intretin curatenia in spatiile de productie;

- muncitorii care presteaza servicii pe ansamblul unitatii;

- personalul operativ din activitatea de informatica.

CAPITOLUL 2

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA GENERALA A AGENTILOR ECONOMICI

2.1. OPINII CU PRIVIRE LA CONTINUTUL ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE SI A PERFORMANTELOR INTREPRINDERII

Analiza financiara a societatilor comerciale este o componenta indispensabila a managementului financiar, care castiga tot mai mult teren in practica economica. Este tot mai evident faptul ca analiza financiara a activitatii agentilor economici reprezinta o prioritate fundamentala pentru succesul in afaceri al oricarui intreprinzator.

Analiza economica este o componenta a analizei fenomenelor si proceselor ce se desfasoara in natura si societate, care vizeaza fenomenele ce au loc in mediul economic. Analiza economica cerceteaza activitatile sau fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumului de resurse si al rezultatelor obtinute. Esentialul in analiza economica il constituie luarea in considerare a relatiilor structural-functionale si a celor cauza - efect.

Analiza financiara sustine Ioan Mihai s.a. 'consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permite aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi'¹

Analiza financiara, este de parere Maria Niculescu s.a., 'In acceptiunea de componenta de baza a diagnosticului global strategic, este orientata spre investigarea unor aspecte complexe, convergente in ultima instanta cu obiectivele economico-financiare ale oricarui agent economic'.

Analiza financiara, apreciaza Ion Stancu ca 'este activitatea de diagnosticare a starii de performanta financiara a intreprinderii de performanta financiara a intreprinderii la incheierea exercitiului. Ea isi propune sa stabileasca punctele tari slabe ale gestiunii financiare, in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si dezvoltare intr-un mediu concurential'[1].

Analiza financiara ca si o componenta a analizei fundamentale presupune o examinare a bilantului, conturilor anuale, a pozitiei pe piata si a perspectivelor unei intreprinderi in contextul macroeconomic, a sectoarelor si ramurilor economice.

Analiza financiara a bilantului contabil serveste reflectarii echilibrului financiar scurt si lung sub doua aspecte si anume: modul cum s-a realizat si consecintele in planul solvabilitatii, lichiditatii si riscul de neplata al intreprinderii.

Profesorul Iacob Petru Pantea, este de parere ca ' analiza financiara valorifica datele bilantului contabil sub forma a trei abordari specifice, dupa cum urmeaza: analiza bilantului propriu-zis, analiza pe baza contului de profit si pierdere si analiza combinata'[2].

Analiza financiara pe baza bilantului evidentiaza modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt.

Analiza financiara evidentiaza performanta agentului economic in termeni de rentabilitate si risc, performante cu care s-a incheiat exercitiul anterior si care va incepe altul.

Analiza financiara este un sistem complex de tratare a informatiilor economice trecute si de perspectiva a societatii comerciale, sistem bazat pe metode de cercetare stiintifica, care vizeaza in principal urmatoarele obiective:

- ameliorarea conducerii firmei pornind de la un diagnostic precis;

- constituie un element de decizie in contractarea unui imprumut;

- asigura baza informationala pentru cumpararea sau vanzarea de actiuni la bursa

- asigura stadiul starii unui concurent, client sau furnizor in planul gestiunii, al solvabilitatii sau al rentabilitatii sale.

Analiza economico-financiara este un studiu metodic si sistematic al situatiei si evolutiei unei firme sub aspectul structurii economice, financiare si al rentabilitatii pe baza bilantului si a anexelor sale, a contului de profit si pierdere, precum si a altor informatii puse la dispozitia analistului de catre sistemul informational al firmei.

2.2 ANALIZA DE ANSAMBLU A SITUATIEI FINANCIAR-PATRIMONIALE

Analiza financiara se inscrie in problematica analizei pe baza de bilant, a contului de profit si pierdere a agentilor economici, evidentiind in acelasi timp substarile de lichiditate, solvabilitate, echilibru si faliment ale acestora.

Bilantul contabil este un tablou sintetic care evidentiaza starea de echilibru intre resurse si utilizarea acestora, intr-o perioada de timp, determinata de obicei de durata exercitiului financiar.

Activul bilantier cuprinde averea unei societati comerciale care, in functie de gradul de lichiditate, se poate descompune in urmatoarele segmente:

active lichide, formate din sume si alte valori aflate in casieria unitatii, precum si din sumele inscrise in conturile bancare

active cu lichiditate partiala, formate din stocuri, creante si titluri de valoare, care pot fi transformate in lichiditati intr-o proportie de 50-70%

active cu lichiditate redusa, formate din imobilizarile corporale, necorporale si financiare a caror lichiditate este cuprinsa intre 20-50%[3].

Activele lichide si cele cu lichiditate partiala reprezinta, din punctul de vedere al ciclului de exploatare, alocari ciclice, care se transforma succesiv pe parcursul unui ciclu de exploatare.

Activele cu lichiditate redusa sunt alocari permanente, intrucat permit recuperarea investitiei financiare pe parcursul mai multor cicluri de exploatare.

Elementele componente ale pasivului bilantier, dupa gradul lor de exigibilitate, se grupeaza in:

pasive exigibile pe termen scurt, formate din datoriile fata de furnizori, bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si diversi creditori

pasive exigibile pe termen lung, formate din imprumuturile pentru investitii

pasive, formate din capitalurile proprii si din provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

Analiza bilantului contabil vizeaza cele doua componente ale acestuia si se realizeaza atat static, cat si in dinamica, si anume:

analiza statica care se bazeaza pe ponderi in care fiecare post se exprima ca o marime procentuala din totalul activului sau a pasivului bilantier

analiza in dinamica care se bazeaza pe indici in care posturile din bilant sunt exprimate sub forma de modificari procentuale fata de valoarea aceleiasi pozitii a unui an de baza considerat egal cu 100% (indici cu baza fixa) sau succesiv fata de perioada precedenta (indici cu baza in lant).

2.2.1. Analiza structurii activului bilantier

Activul bilantului cuprinde pe de-o parte, valoarea neta a mijloacelor materiale si banesti, iar pe de alta parte, creantele pe care societatea comerciala le are de incasat de la terti. Valoarea neta a unui activ se obtine deducand din valoarea sa de intrare amortismentele si provizioanele legal constituite.

In conformitate cu Legea Contabilitatii nr.82/1991, activul bilantului se structureaza in urmatoarele grupe:

A.     active imobilizate

B.     active circulante

C.     conturi de regularizare si asimilate

D.    prime privind rambursarea obligatiunilor

A) Activele imobilizate sunt formate din bunuri mobile si imobile, corporale si necorporale, achizitionate de la terti sau produse in societatea comerciala si care intra in patrimoniul acesteia pe diferite cai: investitii, donatii, aport in natura etc. Din punct de vedere financiar, activele imobilizate participa la mai multe cicluri productive, se uzeaza treptat, investitia initiala fiind recuperata in mai multe exercitii financiare, pe calea amortizarii.

Activele imobilizate, din punct de vedere al continutului lor material, se grupeaza in:

1)      imobilizari necorporale

2)      imobilizari corporale

3)      imobilizari financiare

1)      Imobilizarile necorporale se structureaza in urmatoarele componente:

A      cheltuieli cu constituirea societatii comerciale

A      cheltuieli de cercetare si dezvoltare

A      concesiuni, brevete, licente, marci de fabrica si alte drepturi si valori similare

A      alte active necorporale

In categoria cheltuielilor cu constituirea societatii comerciale se includ

t       taxe pentru inmatricularea societatii comerciale

t       taxe privind modificarile intervenite in jurisdictia societatii comerciale

t       cheltuieli ocazionate de emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni

t       cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate

In conformitate cu prevederile legale[4], aceste cheltuieli se recupereaza prin amortizare intr-o perioada de maximum cinci ani.[5]

Cheltuielile de cercetare si dezvoltare se refera la valoarea unor lucrari si obiective de cercetare daca indeplinesc urmatoarele conditii:

proiectele de cercetare sa fie bine individualizate

proiectele sa aiba sanse de reusita

Aceste cheltuieli se recupereaza prin amortizare, pe baza de scadentar pe o perioada de maximum cinci ani.[6]

Concesiunile incorporeaza valoarea bunurilor preluate cu acest titlu in patrimoniul societatii comerciale, si anume:

exploatarea unei parti a domeniului public

reprezentarea in termeni de unicitate in comercializarea produselor unei firme

Cheltuielile ocazionate de aceasta activitate se amortizeaza pe baza de scadentar pe o durata egala cu durata prevazuta in contractul de concesiune.

Fondul comercial este o componenta a patrimoniului societatii comerciale, alta decat partea fixa, imobilizata, a acestuia. In componenta fondului comercial intra elemente legate de clientela, vad comercial, marca fabricii etc. Fondul comercial se pune in evidenta cu ocazia evaluarii societatii comerciale sau cu ocazia achizitionarii imobilizarilor si se calculeaza ca diferenta intre valoarea de achizitie si valoarea contabila a elementelor sale componente.

Alte imobilizari necorporale reprezinta bunuri necorporale, create in cadrul firmei sau achizitionate de la terti, si care se inregistreaza in contabilitate la cost de achizitie, respectiv la nivelul cheltuielilor ocazionate de realizarea acestora. Din punct de vedere financiar, investitia se recupereaza prin amortizare pe o durata de trei ani. Se asimileaza altor imobilizari necorporale programele informatice utilizate de agentul economic.

In cadrul analizei activelor necorporale se evidentiaza ponderea pe care fiecare componenta o detine in totalul acestor imobilizari. In acelasi timp, se remarca faptul ca sumele investite in aceste active se recupereaza pe calea amortizarii.

In dinamica, de obicei se inregistreaza scaderea treptata a valorii acestor imobilizari (I_AN<100), ca urmare a diminuarii valorii de achizitie sau de productie, prin amortizare.

In situatia in care se constata o tendinta de crestere a valorii activelor necorporale (I_AN>100), aceasta se explica prin:

emisiuni de actiuni si obligatiuni noi ca urmare a extinderii portofoliului de afaceri

comercializarea si contabilizarea corecta a marcilor, licentelor etc.

utilizarea pe scara larga a programelor informatice

2)      Imobilizarile corporale formeaza componenta productiva a unei firme si din care fac parte:

terenurile si amenajarile aferente

mijloacele fixe, care sunt grupate potrivit prevederilor legale, in urmatoarele categorii:

constructii

echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)

aparate si instalatii de masurare, control si reglare

mijloace de transport

animale si plantatii

mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale

Terenurile nu sunt supuse amortizarii, iar din punct de vedere financiar ele isi modifica valoarea cu prilejul actiunii de reevaluare a activelor societatii comerciale.

Valoarea mijloacelor fixe se poate modifica in ambele sensuri, de scadere sau de crestere a acesteia.

Cresterea valorii mijloacelor fixe se poate explica prin:

v      reevaluari prin acte informative

v      achizitii de mijloace fixe

v      modernizarea mijloacelor fixe existente

Diminuarea valorii mijloacelor fixe se explica prin:

scoaterea din functiune a unor mijloace fixe prin casare

vanzarea unor mijloace fixe conform prevederilor legale

recuperarea investitiei financiare prin amortizarea mijloacelor fixe

Analiza in dinamica a imobilizarilor corporale vizeaza urmatoarele aspecte :

a)       analiza in dinamica a valorii ramase a mijloacelor fixe

I_MF>100, adica ritmul de crestere al valorii mijloacelor fixe fabricate, achizitionate sau reevaluate este superior ritmului de crestere al amortizarii, casarii si vanzarii mijloacelor fixe

I_MF 100, adica se inregistreaza o egalizare a ritmului intrarilor si iesirilor de mijloace fixe

I_MF<100, adica ritmul de sporire al intrarilor de mijloace fixe este inferior celui aferent iesirilor

b)      analiza corelativa dintre dinamica mijloacelor fixe si dinamica indicatorilor de volum (cifra de afaceri I_CA), productia vanduta (I_QV), productia exercitiului (I_QE) sau venituri din exploatare (I_VE). In acest sens deosebim urmatoarele situatii:

F      I_MF>I_CA (I_QV, I_QE, I_VE), adica ritmul de dotare cu mijloace fixe este superior veniturilor din exploatare, situatie care se inregistreaza in special in perioadele neinflationiste, cand rata dobanzii aferenta creditului angajat este relativ redusa

F      I_MF=I_CA (I_QV, I_QE, I_VE), adica se inregistreaza o egalitate intre cele doua dinamici, care se realizeaza pe fondul unui proces investitional comparabil cu cel precedent si cu o viteza de rotatie a mijloacelor fixe situata in parametrii anteriori

F      I_MF<I_CA (I_QV, I_QE, I_VE), adica o sporire a eficientei folosirii mijloacelor fixe, pe fondul accelerarii vitezei de rotatie a acestora.

3)      Imobilizarile financiare cuprind valoarea:

titlurilor de participare

titlurilor imobilizate ale activitatii de portofoliu

altor titluri si creante imobilizate

Titlurile de participare reprezinta valoarea actiunilor sau a altor titluri de valoare, pe care societatea comerciala le detine ca parte din capitalul social al altei societati comerciale. Participarea la constituirea capitalului altor societati se face in conditiile legii. In general, o sporire a valorii acestor titluri (IP>100) semnifica o angajare a patrimoniului firmei in activitatea altei firme.

Titlurile imobilizate ale activitatii de portofoliu sunt achizitionate de la bursa de valori, prin intermediul unei societati de valori mobiliare constituita in conditiile Legii 31/1990. O sporire a indicelui acestor titluri (I_TP>100) semnifica o directionare a surplusului de lichiditate catre piata financiara secundara.

Creantele si alte titluri imobilizate vizeaza imprumuturile acordate unitatilor care detin titluri de participatii, acordarea de garantii si cautiuni in cazul executarii unei obligatii. In dinamica, o sporire a acestor creante (I_CRT>100) semnifica o crestere a volumului imprumuturilor acordate, cumpararea de titluri imobilizate sau noi investitii in titluri de participare. O micsorare a indicelui acestor creante (I_CRT<100) inseamna vanzarea titlurilor de participare si a celor imobilizate, restituirea imprumuturilor sau lichidarea creantelor imobilizate.

Miscarea imobilizarilor necorporale, corporale si financiare este reflectata in anexa 6, cod 28, Situatia activelor imobilizate , la bilantul contabil.

B) Activele circulante constituie o componenta a elementelor patrimoniale, legate nemijlocit de un singur ciclu de exploatare. De aceea si viteza lor de transformare este mai rapida decat in cazul imobilizarilor corporale. Din punct de vedere financiar, accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante inseamna de fapt crearea premiselor necesare sporirii capacitatii de autofinantare a activitatii productive.

Activele circulante cuprind:

stocuri

creante

plasamente si disponibilitati banesti

1)      Stocurile se refera la :

materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si baracamente

productia in curs de executie

semifabricate, produse finite si produse reziduale

animale

marfuri si ambalaje

a)       Stocurile de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si baracamentele sunt prezentate detaliat in anexa 2, cod 22, a bilantului contabil, "Situatia stocurilor si a productiei in curs de executie".

Analiza in dinamica a stocurilor vizeaza doua aspecte, si anume:

ritmul modificarii stocurilor (I_S

ritmul corelat al stocurilor (I_S), consumului de materiale (I_M), si al veniturilor din vanzari (I_CA)

In privinta modificarii ritmului variatiei stocurilor pot aparea trei situatii:

cresterea stocului de materiale comparativ cu perioada precedenta (I_S>100), care se explica prin:

aprovizionare in devans

modificari in structura de fabricatie

sporirea consumului specific

aprovizionare peste necesar

modificarea costului de achizitie a materialelor de la furnizori

evaluarea diferita a stocului potrivit metodelor de evaluare FIFO, LIFO si costului mediu ponderat

mentinerea ritmului de evolutie a stocurilor in parametri comparabili cu cei ai perioadei precedente (I_S=100) in cazul:

unei aprovizionari ritmice

unui consum specific constant

unor costuri de achizitie constante

mentinerii structurii de fabricatie in aceiasi parametri

diminuarea nivelului stocurilor (I_S<100), prin:

ritmul superior al productiei

aprovizionarea neritmica

utilizarea stocului de siguranta in productie

reducerea costului de aprovizionare al materiilor prime si materialelor

Analiza in dinamica a celor trei indicatori: stocuri (I_S), consum de materiale (I_M) si venituri din vanzari (I_CA) permite evidentierea urmatoarelor aspecte mai importante:

F      I_S>100, I_M>100, I_CA>100 si I_CA>I_M inseamna ca are loc o crestere a stocurilor ca urmare a unor comenzi suplimentare in conditiile in care gradul de valorificare al materiilor prime si materialelor este in crestere

F      I_S>100, I_M>100, I_CA>100 si I_M>I_CA caz in care stocurile cresc datorita depasirii normelor de consum, in conditiile unui grad scazut de valorificare al materiilor prime si materialelor. Aceasta situatie se mai poate explica si prin sporirea costului de achizitie, in conditiile mentinerii neschimbate a cantitatii aprovizionate si a preturilor de vanzare a produselor fata de perioada precedenta

F      I_S>100, I_m>100, I_CA>100 si I_M=I_CA, adica stocurile inregistreaza o sporire exclusiv valorica, prin cresterea costului de achizitie a materiilor prime si materialelor

F      I_S>100. I_M>100, I_CA<100, ceea ce inseamna ca stocurile au crescut pe seama reducerii vanzarilor, normele de consum respectiv costul de achizitie au inregistrat o crestere fata de perioada precedenta

F      I_S<100, I_M<100, I_CA>100, aceasta insemnand o diminuare a stocurilor atat prin reducerea consumului de materii prime si materiale, cat si prin sporirea gradului de valorificare al acestora

F      I_S=100, I_M=100, I_CA=100, adica stocurile se mentin constante in conditiile acelorasi vanzari si consumuri specifice comparabile cu cele ale perioadei precedente

b)      Productia in curs de executie este evaluata la cost de productie si poate fi diminuata cu provizioanele legal constituite . Productia in curs de executie este influentata de patru factori:

volumul fizic al acesteia

durata ciclului de fabricatie

structura sortimentala

costul de productie

Din compararea indicelui productiei in curs de executie (I_PCE) cu indicele productiei fizice (I_QF) rezulta urmatoarele concluzii:

I_PCE>I_QF, adica are loc o marire a duratei ciclului de fabricatie si o sporire a costului de productie

I_PCE=I_QF, adica productia in curs de executie se modifica in acelasi ritm cu cel al produselor finite

I_PCE<I_QF, adica are loc o reducere a ciclului de fabricatie in paralel cu o diminuare a costului de productie

In cazul maririi duratei ciclului de fabricatie va rezulta o sporire a imobilizarilor financiare in stocuri si deci o recuperare mai lenta a investitiei initiale.

Daca durata ciclului de fabricatie se reduce atunci se va recupera mai rapid investitia financiara initiala.

Structura sortimentala influenteaza nivelul si dinamica productiei in curs de executie astfel:

daca structura sortimentala se modifica in favoarea unor produse cu un cost de productie comparabil mai mic, are loc o diminuare in termeni reali a productiei in curs de executie

‚      daca structura sortimentala se modifica in favoarea unor produse cu costuri de productie comparabile mai mari, atunci se va inregistra o sporire a valorii productiei in curs de executie, cu consecinte negative asupra societatii comerciale

Costul de productie influenteaza nivelul si dinamica productiei in curs de executie astfel:

in sensul cresterii acesteia, daca costul de productie inregistreaza o majorare fata de perioada precedenta

in sensul scaderii acesteia, daca costul de productie este situat la un nivel inferior celui comparabil

c)       Semifabricatele, produsele finite si produsele reziduale semnifica imobilizari financiare temporare, care sunt inregistrate in conturile ce reflecta aceste valori materiale.

Factorii de influenta a nivelului acestor stocuri sunt:

termenele de livrare si durata ciclului de fabricatie

volumul fizic

structura sortimentala

costul de productie

In situatia in care termenele de livrare ale produselor finite (semifabricate) si reziduale sunt respectate, atunci in dinamica stocul inregistreaza o scadere. In cazul in care semifabricatele sunt folosite in procesul productiv, dimensiunea stocului depinde de durata ciclului de fabricatie.

Volumul fizic al acestor produse influenteaza marimea stocului final astfel:

in situatia sporirii volumului fizic, in conditiile evaluarii acestuia in costuri comparabile (ale exercitiului financiar precedent), se va inregistra o crestere a stocului de semifabricate, produse finite si produse reziduale

in situatia diminuarii volumului fizic, daca costul de productie nu se modifica in termeni reali, atunci are loc o diminuare a acestor stocuri

Structura sortimentala are un impact asupra modificarii stocurilor in urmatoarele conditii:

daca structura se modifica in favoarea unor sortimente cu un cost de productie comparabil mai mare, se va inregistra o crestere a stocurilor

daca structura se modifica in favoarea unor sortimente cu un cost comparabil mai mic, are loc o diminuare a nivelului acestor stocuri.

d)      Efectivele de animale se evalueaza in contabilitate la costuri productie efective.

e)      Marfurile si ambalajele vizeaza aspecte legate de latura comerciala a firmei. Modificarea stocului final de marfuri si ambalaje depinde de urmatorii factori:

raportul intre ritmul aprovizionarilor si cel al desfacerilor de marfuri

structura marfurilor vandute

adaosul comercial practicat

marimea provizioanelor constituite

regimul circulatiei ambalajelor: ambalaje refolosibile sau nerefolosibile

Astfel, in cazul in care ritmul desfacerilor este superior ritmului aprovizionarilor, se inregistreaza o diminuare a stocului de marfuri si de ambalaje. Daca structura vanzarilor se modifica in favoarea unor grupe de marfuri cu o cota de adaos comercial mai mare, atunci se va inregistra o diminuare a acestor stocuri. In situatia in care adaosul comercial este in scadere, atunci se va inregistra o diminuare a stocului de marfa si de ambalaje. Diminuarea valorii provizioanelor constituite in acest scop va insemna o reducere a valorii marfurilor si ambalajelor aflate in stoc. De asemenea, preluarea operativa de catre furnizor a ambalajelor refolosibile (navete cu sticle, ambalaje din lemn sau hartie), a caror pret nu a fost inclus in cel al marfii vandute, va determina scaderea valorii acestor stocuri.

2)      Creantele reprezinta sumele banesti imobilizate temporar la terti. Factorii de influenta a creantelor sunt:

cifra de afaceri

prevederile contractuale privind termenele de achizitie

garantiile materiale constituite in cazul insolvabilitatii clientilor (debitorilor)

structura vanzarilor

calitatea produselor vandute etc.

In general, sporirea cifrei de afaceri determina o crestere a volumului creantelor, si care pe termen mediu si lung poate crea probleme de lichiditate financiara atunci cand facturile emise nu sunt incasate la termen. O alta categorie de creante o reprezinta debitorii. In situatia in care acestia nu sunt urmariti operativ in conformitate cu prevederile legale, atunci exista riscul nerecuperarii sumelor imputate pentru diverse pagube, cu consecinte nefavorabile asupra lichiditatii financiare a firmei.

Daca structura desfacerilor se modifica in favoarea unor produse cu o valoare mare, atunci are loc o crestere a soldului creantelor. In fine, in cazul unor produse de calitate inferioara sau cu defecte ascunse, pot aparea probleme de incasare a creantelor cauzate de remedierea defectelor.

3)      Trezoreria unitatii cuprinde disponibilitatile banesti, plasamentele pe termen scurt si alte valori aflate temporar in casieria unitatii. In dinamica, o sporire a trezoreriei, determina atat consolidarea starilor de lichiditate si solvabilitate financiara, cat si mentinerea intr-un echilibru monetar permanent a firmei si, pe aceasta baza, are loc intarirea capacitatii de autofinantare a firmei.

C) Conturile de regularizare si asimilate cuprind:

cheltuieli constatate in avans care urmeaza sa fie incluse in costuri in perioadele urmatoare

diferente de conversie activ pentru influentele nefavorabile rezultate din cursul valutar al creantelor externe neincasate la finele exercitiului financiar.

D) Primele privind rambursarea obligatiunilor sunt cheltuielile financiare care trebuie amortizate pe durata contractarii imprumuturilor aferente obligatiunilor emise. Aceste prime se calculeaza ca diferenta intre valoarea de rambursare si valoarea de emisiune.

2.2.2. Analiza structurii pasivului bilantier

In pasivul bilantului, resursele societatii comerciale sunt grupate dupa gradul lor de exigibilitate. Pasivul patrimonial cuprinde urmatoarele grupe:

A.     Capitaluri proprii

B.     Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

C.     Datorii totale

D.    Conturi de regularizare

A) Capitalurile proprii (CPR) insumeaza toate resursele de care dispune o firma, resurse necesare finantarii imobilizarilor acesteia, si anume:

capitalul social

prime legate de capital

diferente din reevaluare

rezerve

rezultatul reportat

rezultatul exercitiului

fonduri

subventii pentru investitii

provizioane reglementate

a) Capitalul social (CS) cuprinde aportul pe care actionarii sau asociatii l-au adus in societate la constituirea acesteia. Capitalul social poate fi subscris si/sau varsat. Capitalul social subscris este un segment al capitalului social total, care nu s-a materializat in lichiditati sau in active materiale. Capitalul social subscris si varsat reprezinta de fapt materializarea aportului angajat de actionari sau asociati la infiintarea societatii.

Capitalul social al societatilor comerciale poate fi divizat in parti sociale sau in actiuni, in functie de forma juridica a societatii si de prevederile contractului de societate. Acest capital social poate fi modificat numai prin hotarari ale adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, modificari care se regasesc in acte juridice (acte aditionale).

Analiza in dinamica a capitalului social evidentiaza modificarile intervenite in marimea acestuia astfel:

- I_CS 100 inseamna ca a avut loc o majorare (sau o mentinere) a capitalului social cu consecinte favorabile asupra fortei economice a firmei

- I_CS<100 inseamna ca a avut loc o diminuare a capitalului social

b) Primele legate de capital (PC) pot fi de emisiune, de aport si de fuziune, rezultand din operatii de majorare a capitalului.

Prima de emisiune se determina ca diferenta intre pretul de emisiune a noilor actiuni si valoarea nominala a actiunilor atribuite investitorilor cu ocazia cresterii capitalului

Prima de aport se calculeaza ca diferenta intre valoarea activului aportat si valoarea nominala a actiunilor atribuite in schimbul acestui aport

Prima de fuziune se inregistreaza ca diferenta intre valoarea intrinseca (matematica) si valoarea nominala a actiunilor in cazul fuziunii a doua sau mai multe societati comerciale.

In dinamica analiza primelor de capital vizeaza doua aspecte si anume:

- I_PC 100, adica are loc o sporire a capitalului propriu prin majorarea primelor de capital, respectiv are loc o mentinere a capitalului propriu in aceleasi coordonate evolutive

- I_PC<100, adica are loc o scadere a primelor si implicit a capitalurilor proprii.

c) Diferentele din reevaluare (DR) vizeaza imobilizarile corporale si financiare si se determina ca diferenta intre valoarea actualizata si valoarea inregistrata in contabilitate a acestor imobilizari. De regula, operatiunile de reevaluare sunt efectuate prin institutii specializate si fac obiectul unor hotarari de guvern sau a unor hotarari a adunarilor generale a actionarilor.

In conformitate cu prevederile legale HGR 983/1998 si HGR 95/2002, societatile comerciale pot proceda la reevaluarea cladirilor, constructiilor speciale si a terenurilor, precum si a imobilizarilor corporale in curs de natura cladirilor si constructiilor speciale, existente in patrimoniul lor la 30 iunie 1998. Potrivit acelorasi reglementari, incepand cu anul 2004, diferentele din reevaluarea imobilizarilor corporale si a imobilizarilor corporale in curs pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social, respectiv a patrimoniului societatii comerciale.

In dinamica, o sporire a nivelului diferentelor din reevaluare inseamna efectuarea unei operatiuni de reevaluare (I_DR>100

d) Rezervele (R) sunt o parte a capitalurilor proprii constituite din profitul brut sau net repartizat la sfarsitul exercitiului financiar si care se impart in rezerve legale, statutare si alte rezerve.

Rezervele legale sunt constituite din profitul brut, neimpozitat intr-o cota de 5% anual, dar nu mai mult de 20% din capitalul social al unitatilor cu capital autohton si 25% a unitatilor cu capital mixt

Rezervele statutare se constituie din profitul net conform reglementarilor legale in vigoare

Alte rezerve sunt constituite prin hotarari ale adunarilor generale ale actionarilor, pentru acoperirea unor pierderi neprevazute, din calamitati, din diferente de curs valutar, deprecieri ale stocurilor etc.

O sporire a rezervelor determina o crestere a capitalurilor proprii ale societatii comerciale (I_R>100

e) Rezultatul reportat (RRP) se refera fie la pierderea exercitiului financiar precedent, fie la profitul amanat la repartizare conform hotararii adunarii generale a actionarilor. In cazul pierderii reportate, aceasta trebuie acoperita in decursul a cinci exercitii financiare viitoare. O majorare a nivelului acestui indicator semnifica fie o crestere a pierderii, fie o sporire a profitului nerepartizat comparativ cu exercitiul precedent.

f) Rezultatul exercitiului (RNE) poate imbraca forma profitului net sau a pierderii totale determinate de efectuarea unor cheltuieli peste nivelul veniturilor totale. In situatia obtinerii unui profit net, o sporire a acestuia, comparativ cu exercitiul precedent, reprezinta o cale de autofinantare a activitatii societatii comerciale.

g) Fondurile reprezinta surse de autofinantare a capitalului imobilizat, a premierii salariatilor (prin fondul de participare la profit) si a altor activitati.

h) Subventiile pentru investitii sunt resurse constituite din alocatiile bugetare sau din alte surse externe, destinate finantarii activitatii de producere sau de achizitie a unor echipamente, finantarii unor activitati pe termen lung sau a altor cheltuieli de natura investitionala. In aceasta categorie se includ si bunurile de natura imobilizarilor primite cu titlu gratuit sau mijloacele fixe constatate ca plus la inventar. O sporire a acestor subventii semnifica o crestere a capacitatii de finantare a activitatii productive pe termen lung.

i) Provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor aferente exercitiilor financiare viitoare si se refera , in principal, la reevaluarea stocurilor si la amortizarea accelerata a mijloacelor fixe aflate in patrimoniul firmei. In dinamica, sporirea valorii acestor provizioane reprezinta surse suplimentare de autofinantare, constituite pe seama diminuarii profitului impozabil.

B) Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli reprezinta rezerve care se constituie pentru elemente din activ ori din pasiv incerte sau pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare. In aceasta categorie se au in vedere:

t      provizioanele pentru litigii, amenzi, penalitati, despagubiri incerte

t      provizioanele pentru cheltuieli anticipate pe mai multe exercitii

t      provizioanele pentru pierderi din cursul valutar pentru datorii in devize

t      alte provizioane

C) Datoriile sunt resurse externe atrase pentru finantarea activitatii curente sau pentru activitatea investitionala si cuprind:

imprumuturile si datoriile asimilate

furnizorii si conturile asimilate

avansurile primite de la clienti

alte datorii

Imprumuturile si datoriile asimilate reprezinta resurse externe de finantare a activitatii curente si investitionale pe termen scurt, mediu si lung. O sporire a acestor imprumuturi mareste serviciul datoriei societatii comerciale, dar asigura dezvoltarea viitoare a firmei.

Furnizorii si conturile asimilate cuprind resursele banesti atrase temporar de la terti. De regula, acestea nu sunt purtatoare de dobanzi daca prin clauzele contractuale nu se prevad majorari de intarziere pentru amanarea la plata a facturilor scadente. Sporirea valorii acestor pasive contribuie la finantarea temporara a activitatii curente.

Avansurile primite de la clienti sunt resurse temporare de finantare, constituite din sumele avansate de clienti pentru produsele care se vor livra, lucrarile care se vor executa sau serviciile care se vor presta de unitate in perioada urmatoare. In situatia in care nivelul acestor sume va creste, atunci in perioada urmatoare se vor inregistra sporuri de venituri din exploatare, cu consecinte benefice asupra echilibrului general al societatii comerciale analizate.

Alte datorii constituie resurse temporare de finantare a activitatii firmei, fiind formate din obligatiile pe care unitatea economica le are fata de personalul propriu, bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale, creditorii si asociatii firmei si altii.

D) Conturile de regularizare si asimilate cuprind veniturile inregistrate in avans si diferentele de conversie pasiv.

Veniturile inregistrate in avans sunt asimilate obligatiilor pe care societatea comerciala le are fata de terti si priveste perioada urmatoare. In cadrul acestora se includ incasari din chirii, din vanzari de locuinte cu plata in rate, abonamente, asigurari etc. O crestere a acestor venituri reprezinta resurse suplimentare de finantare a activitatii.

Diferentele de conversie pasiv evidentiaza diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la sfarsitul exercitiului financiar, aferente creantelor si obligatiilor evaluate in devize. In cazul in care aceste diferente sunt in crestere, comparativ cu exercitiul financiar precedent, atunci se va inregistra un surplus de fluxuri monetare externe, cu consecinte benefice asupra stabilitatii financiare a firmei.

2.3. ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE PE BAZA BILANTULUI FINANCIAR

Bazandu-se pe datele din bilantul contabil si din anexele sale, bilantul financiar urmareste evidentierea aspectelor financiare referitoare la derularea unei afaceri. In acest sens, posturile bilantiere de activ se grupeaza dupa criteriul lichiditatii financiare, iar posturile bilantiere de pasiv sunt grupate dupa criteriul exigibilitatii ,asa cum sunt prezentate in Tabelul 2.1 si Tabelul 2.2:

Tabelul 2.1. - Clasificarea activelor contabile dupa lichiditate

Tabelul 2.2. - Clasificarea pasivelor contabile dupa exigibilitate

Gruparea activelor din bilant dupa criteriul lichiditatii se bazeaza pe faptul ca in orice moment al derularii afacerii, imobilizarile corporale, necorporale si creantele nerecuperate in interiorul exercitiului financiar pot fi transformate in lichiditati numai in proportie de 30%, creantele sub un an si stocurile sunt lichide in proportie de 50-60%, iar disponibilitatile banesti si plasamentele sunt lichide integral.

Analiza pe verticala a activului financiar vizeaza pe de o parte ponderea fiecarei grupe de active in total, iar pe de alta parte evolutia fiecarei grupe pe parcursul mai multor exercitii financiare.

Gruparea pasivului dupa criteriul exigibilitatii are in vedere modalitatile de finantare ale investitiilor in active si anume:

capitalurile proprii, datoriile pe termen mediu si lung constituie surse de finantare a investitiilor financiare cu o lichiditate redusa

datoriile pe termen scurt sunt surse de finantare a capitalului de lucru sau a necesarului de fond de rulment

Analiza pasivului financiar vizeaza doua coordonate:

analiza statica - evidentiaza ponderea fiecarei grupe in total

analiza in dinamica - reflecta modificarile care au avut loc in structura surselor de finantare pe termen mediu si lung, pe de o parte si pe termen scurt, pe de alta parte

Analiza pe orizontala a bilantului financiar evidentiaza modalitatile de realizare a echilibrelor financiare pe termen scurt, mediu si lung.

BILANT FINANCIAR

2.4. ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE PE BAZA BILANTULUI FUNCTIONAL

Bilantul functional este un tablou sintetic in care posturile sunt structurate atat in activul, cat si in pasivul bilantului in doua grupe, si anume:

grupe de utilizari de resurse pentru posturile de activ

grupe de resurse pentru posturile de pasiv

Acesta este prezentat in tabelul 2.3. - Bilantul Functional.

Tabelul 2.3. - Bilantul Functional

2.4.1. Analiza activului functional

Activul functional grupeaza patrimoniul societatii comerciale dupa cele trei componente ale functiei de investire, si anume:

A      investitia permanenta (neciclica) in imobilizari

A      investitia temporara (ciclica) in active de exploatare

A      investitia temporara (ciclica) in lichiditati

Investitia permanenta in imobilizari caracterizeaza strategia pe termen lung a unitatii economice.

Investitia temporara in active de exploatare depinde, pe de o parte de ciclul de fabricatie (exploatare), iar pe de alta parte de strategia vanzarilor adoptata de managerii societatii comerciale. Investitia temporara in active in afara exploatarii reflecta politica fiscala a statului in domeniul rambursarii datoriilor fata de agentii economici.

Investitia temporara in lichiditati semnifica fie angajarea societatii in afacerile altor firme, fie neangajarea in afaceri a firmei, in cazul constituirii de depozite bancare, sau inseamna o fluidizare accelerata a afacerilor care asigura firmei o solida stare de lichiditate.

Analiza se adanceste la nivelul fiecarei categorii de investitii pentru a se identifica componentele decisive in mecanismul de functionare al firmei

2.4.2 Analiza pasivului functional

Pasivul functional reflecta modalitatile de finantare a investitiilor permanente (neciclice) si a celorlalte investitii (ciclice).

Sursele de finantare a investitiilor permanente pot fi proprii (capital social, rezerve legale, alte rezerve, alte fonduri, provizioane) si straine, adica imprumuturile bancare pe termen mediu si lung.

Sursele de finantare ale investitiilor de exploatare sunt constituite atat din credite comerciale, cat si din obligatiile pe care agentii economici le au fata de angajati, actionari si diversi creditori.

Sursele de finantare ale investitiilor in afara exploatarii sunt formate din obligatiile agentilor economici fata de bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale.

Resursele de lichiditati sunt constituite din imprumuturile pe termen scurt, precum si din liniile de credit angajate de unitatea economica fata de banci.

CAPITOLUL 3

ANALIZA PATRIMONIALA CU AJUTORUL RATELOR DE STRUCTURA A S.C. WEST - ROM S.A.

3.1. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA A ACTIVULUI BILANTIER

Analiza structurii patrimoniale sau analiza pe verticala a bilantului vizeaza urmatoarele obiective:[7]

t      stabilirea si evaluarea raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale

t      evidentierea principalelor mutatii calitative in starea mijloacelor si a surselor generate de schimbari interne si de interactiunea cu mediul economico-social

t      aprecierea starii patrimoniale si financiare

t      fundamentarea politicii si strategiei financiare

Ratele de structura[8] se determina fie ca ponderi ale grupelor de activ sau de pasiv in totalul activului sau a pasivului bilantier, fie ca ponderi ale diferitelor elemente in cadrul fiecarei grupe.

Toate aceste rate specifice se calculeaza pentru S.C. WEST - ROM S.A pe baza datelor din bilantul contabil pe anii 2004-2006(vezi Anexa 1).

Ratele de structura a activului bilantier se grupeaza in:

F      rata generala a imobilizarilor

F      rata generala a activelor circulante, care se descompune in:

rata stocurilor

rata creantelor

rata trezoreriei

F      rata activelor de regularizare

F      rata primelor privind rambursarea obligatiunilor

a) Rata generala a imobilizarilor (RI) evidentiaza ponderea pe care imobilizarile o detin in totalul patrimoniului unitatii economice. Rata imobilizarilor se determina ca un raport procentual intre valoarea net contabila a imobilizarilor patrimoniale (AI) si activul bilantier (AB), astfel:

O sporire a ratei imobilizarilor, comparativ cu inceputul exercitiului financiar, semnifica o consolidare a infrastructurii firmei si pe aceasta baza are loc sporirea credibilitatii firmei in fata investitorilor si a creditorilor. O diminuare a ratei imobilizarilor inseamna fie o recuperare a investitiei initiale, fie o neangajare a firmei in programe de investitii.

Analizand situatia din bilantul anilor 2004, 2005, 2006, la SC WEST - ROM SA, rata generala a imobilizarilor este urmatoarea:

In perioada analizata, rata generala a imobilizarilor inregistreaza o tendinta de diminuare relativ constanta, datorata in cea mai mare parte nerealizarii in totalitate a planurilor de investitii prevazute a se efectua. Ca valori procentuale, activele imobilizate reprezinta o pondere relativ insemnata din totalul activului bilantier, ceea ce denota o consolidare a infrastructurii societatii comerciale, iar pe de alta parte o neimobilizare insemnata a resurselor firmei.

Rata imobilizarilor se descompune in trei segmente:

i. rata imobilizarilor necorporale (RIN)

ii. rata imobilizarilor corporale (RIC)

iii. rata imobilizarilor financiare (RIF)

i) Rata imobilizarilor necorporale (RIN) exprima ponderea pe care aceasta categorie o are in totalul imobilizarilor:

Sporirea valorii acestui indicator semnifica fie o expansiune comerciala, fie o perfectionare a sistemului informational economic, fie o consolidare a cercetarii stiintifice in domeniul in care firma isi desfasoara activitatea.

Imobilizarile necorporale ale SC WEST - ROM SA sunt de natura "alte imobilizari necorporale" si reprezinta soft-ul de retea achizitionat conform legislatiei in vigoare privind drepturile de autor. Rata imobilizarilor necorporale este destul de scazuta si constanta, agentul economic avand o activitate consolidata in timp.

ii) Rata imobilizarilor corporale (RIC) evidentiaza ponderea pe care valoarea net contabila a acestei categorii o detine in totalul imobilizarilor:

O sporire a valorii acestei rate constituie calea principala de angajare de noi credite comerciale. Diminuarea valorii indicatorului poate insemna o restrangere a gajului comercial.

In perioada 2004 - 2006, situatia ratelor imobilizarilor corporale se prezinta astfel:

Imobilizarile corporale detin o pondere ridicata in total active imobilizate, aceasta pondere pastrandu-se in limite constante, cu o usoara tendinta de reducere a acestora. O rata ridicata a imobilizarilor corporale semnifica principala garantie de angajare de credite in caz de necesitate.

Marimea acestui indicator caracterizeaza natura activitatii societatii comerciale care necesita cladiri, echipamente tehnologice, terenuri proprii, mijloace de transport pentru o desfasurare normala a activitatii de productie.

Rata imobilizarilor corporale masoara capacitatea agentului economic de a rezista in cazul unor crize si de a se adapta la schimbari bruste ale tehnicii. O rata ridicata face dificila conversia activelor agentului economic in disponibilitati.

iii) Rata imobilizarilor financiare (RIF) pune in evidenta ponderea relatiile financiar-patrimoniale externe le au in totalul activelor imobilizate:

O sporire a acestei rate semnifica o expansiune a mecanismelor financiare cu terte firme. Diminuarea indicatorului inseamna de fapt neangajarea firmei in operatiuni de capital.

Avand in vedere datele din bilantul anilor 2004, 2005 si 2006, ratele imobilizarilor financiare sunt:

Rata imobilizarilor financiare relativ mica (2,34% in 2004, 2,85% in 2005, respectiv 3,75% in 2006) semnifica angajarea intr-o mica masura a firmei in operatiuni cu capital. In cazul SC WEST - ROM SA, imobilizarile financiare reprezinta aport la capitalul social al altor societati.

b) Rata generala a activelor circulante (RAC) evidentiaza ponderea acestor categorii in totalul activului bilantier:

O crestere a nivelului indicatorului comparativ cu inceputul exercitiului financiar poate insemna fie o incetinire a procesului productiv sau a derularii afacerii (prin sporirea stocurilor), fie o accelerare a vanzarilor prin acordarea unui credit comercial pe o perioada mai indelungata sau o consolidare a lichiditatii imediate a agentului economic.

La SC WEST - ROM SA situatia ratei pentru anii 2004, 2005, 2006 este:

Rata inregistreaza o crestere de la 59,63% in anul 2004 la 62,01% in anul 2005, respectiv 60,30% in 2006, crestere ce se explica prin faptul ca preturile de achizitie la stocurile de semifabricate ce provin din import sunt superioare de la an la an, datorita modificarilor de curs valutar.

Pentru identificarea cauzelor care au condus la aceasta situatie se impune adancirea analizei acestui indicator pe componentele sale, si anume:

i. rata stocurilor (RS)

ii. rata creantelor (RCR)

iii. rata trezoreriei (RTR)

i) Rata stocurilor (RS) se determina ca un raport procentual intre stocurile existente in unitatea economica la un moment dat si activele circulante ale acesteia

O crestere a acestui indicator determina fie dilatarea ciclului productiv, fie cresterea productiei pe stoc, fie sporirea stocului de marfuri si ambalaje din unitate.

Rata stocurilor pentru anii 2004, 2005, 2006 a avut urmatoarea evolutie:

Rata inregistreaza o crestere de la 54,53% in anul 2004 la 61,37% in anul 2005 si din nou o crestere pana la valoarea de 62,78% inregistrata in anul 2006, aceasta tendinta fiind determinata de modificarea preturilor de achizitie datorata diferentei de curs valutar.

Rata stocurilor se analizeaza pe componente in functie de gradul de transformare a acestora, astfel:

rata stocului de materii prime (RMP)

rata stocurilor aflate la terti (RSMT)

rata stocului de productie in curs de executie (RPCE)

rata stocului de produse finite si semifabricate (RPF)

rata efectivelor de animale (REA)

rata stocului de marfuri si ambalaje (RM)

(a) Rata stocului de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, baracamente (RMP) se determina ca un raport procentual intre valoarea acestor stocuri si stocurile totale existente in unitate la finele perioadei analizate:

O sporire a acestui indicator semnifica o aprovizionare peste necesar, o schimbare a structurii de fabricatie sau chiar o incetinire a rotatiei stocurilor.

Aceasta rata in anii 2004, 2005, 2006 a fost :

Rata inregistreaza o sporire de la 34,83% in anul 2004 la 39,60% in anul 2005 determinata de modificarea preturilor de achizitie la materiile prime din import, urmata de o scadere pana la valoarea de 30,53% in 2006 explicata prin scaderea ponderii materiilor prime achizitionate din import.

(b) Rata stocurilor aflate la terti (RSMT) se determina ca un raport procentual intre nivelul acestor stocuri si totalul stocurilor, astfel:

O sporire a nivelului acestui indicator semnifica cresterea imobilizarilor monetare la terti.

Aceasta rata in anii 2004, 2005, 2006 a fost :

Ponderea acestor stocuri in totalul stocurilor este foarte mica, iar de-a lungul perioadei analizate aceasta rata inregistreaza o fluctuatie de la 0,104% in 2004 la 0,436% in 2005 si la 0,171% in 2006.

(c) Rata stocului de productie in curs de executie (RPCE) se determina ca un raport procentual intre valoarea productiei in curs de executie si stocurile existente in unitate la un moment dat:

O crestere a nivelului acestui indicator semnifica fie o marire a duratei ciclului de fabricatie, fie o crestere a valorii productiei in curs de executie ca urmare a schimbarii structurii de fabricatie.

Aceasta rata in anii 2004, 2005, 2006 a fost :

In perioada analizata, productia in curs de executie nu a inregistrat modificari spectaculoase, ceea ce denota o stabilitate in cadrul procesului de productie. Usoara crestere de pana la 11,56% inregistrata in anul 2006 este rezultatul sporirii productivitatii muncii.

(d) Rata stocului de produse finite si semifabricate (RPF) evidentiaza ponderea acestei categorii de active circulante in totalul stocurilor:

O crestere a nivelului acestui indicator semnaleaza imobilizari monetare semnificative.

Aceasta rata in anii 2004, 2005, 2006 a fost :

Rata inregistreaza o scadere de la 47,71% in anul 2004 la 43,16% in anul 2005, urmata de o sporire a ratei pana la 51,48% in anul 2006. Scaderea inregistrata s-a datorat unei mai bune desfaceri a produselor, iar cresterea destul de accentuata ce s-a inregistrat in 2006 a fost determinata pe de o parte de cresterea preturilor de achizitie la semifabricatele achizitionate din import, iar pe de alta parte datorita unei scaderi a cererii de produse cuprinse in oferta WEST - ROM.

(e) Rata efectivelor de animale (REA) se calculeaza ca un raport procentual intre efectivele de animale si totalul stocurilor, adica:

In dinamica, sporirea efectivelor constituie imobilizari monetare in cazul in care cifra de afaceri este in scadere.

Intrucat cresterea animalelor nu intra in cadrul obiectului de activitate a SC WEST - ROM SA, rata efectivelor de animale nu poate fi calculata.

(f) Rata stocului de marfuri si ambalaje (RM) se calculeaza ca un raport procentual intre stocul de marfuri si ambalaje, pe de o parte, si stocurile totale existente in unitate la un moment dat, pe de alta parte:

In cazul in care nivelul indicatorului inregistreaza o crestere comparativ cu perioada precedenta, inseamna ca unitatea s-a aprovizionat cu marfuri greu vandabile sau nu a reusit sa returneze, respectiv sa valorifice, ambalajele nereturnabile.

Aceasta rata in anii 2004, 2005, 2006 a fost :

In perioada analizata, rata stocului de marfuri si ambalaje a inregistrat diminuari continue, de la 8,16% in 2004, la 6,89% in 2005 si la 6,26% in 2006, ceea ce inseamna ca societatea are in stoc marfuri vandabile si ca nu sunt probleme cu circulatia ambalajelor.

In general rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul in functie de natura activitatii, ea fiind mai mare in sfera productiei de bunuri materiale. La activitati cu ciclu de productie lung, rata stocurilor este mare. Intervin si factori conjuncturali care pot influenta agentul economic in marirea stocurilor, un exemplu fiind de natura speculativa.

ii) Rata creantelor (RCR) se calculeaza ca un raport procentual intre creantele neincasate si activele circulante existente in unitate la un moment dat:

O crestere a valorii acestei rate semnifica pe de o parte o intensificare a relatiilor comerciale cu clientii, iar pe de alta parte, o imobilizare de lichiditati.

Rata creantelor la SC WEST - ROM SA in perioada analizata se prezinta astfel:

Rata creantelor prezinta valori mari si relativ constante ceea ce semnifica o imobilizare monetara destul de mare datorata unor clienti rau platnici sau din diferite alte motive. Aprofundarea analizei creantelor are loc din punct de vedere al naturii creantelor (clienti), al certitudinii incasarii lor si al termenului de realizare pe baza datelor prezentate in anexa 3 a bilantului contabil: "Situatia creantelor si a datoriilor". La agentul economic analizat creantele datorate clientilor sunt certe si sunt pe termen de 30 de zile.

iii) Rata trezoreriei (RTR) se determina ca un raport procentual intre disponibilitatile banesti, valorile existente in casierie la un moment dat si plasamentele pe scurta durata si activele circulante ale societatii comerciale:

O sporire a nivelului indicatorului semnifica o intarire a capacitatii de plata a firmei, precum si a rentabilitatii sale monetare.

Aceasta rata in anii 2004, 2005, 2006 a fost :

In anul 2004, agentul economic analizat prezinta o rata de 9,97% ce semnifica o neutilizare de resurse, in 2005 si 2006 ratele inregistrate au valorile de 2,53%, respectiv de 1,53%, ceea ce inseamna o criza de lichiditati necesare diferitelor plati scadente.

c) Rata activelor de regularizare (RAR) se determina ca un raport procentual intre soldul conturilor de regularizare si activul bilantier de la finele perioadei supuse analizei:

O variatie pozitiva a indicatorului poate insemna fie o crestere a cheltuielilor in avans, fie o sporire a diferentelor nefavorabile intre cursul de schimb de la finele perioadei si cel inregistrat la constituirea creantelor si a datoriilor exprimate in devize convertibile.

In perioada analizata, la SC WEST - ROM SA s-au inregistrat cheltuieli in avans si diferente de conversie-activ, astfel:

Rata se mentine la un nivel scazut in anii 2004 si 2005 cu valori inregistrate de 1,79% si respectiv de 1,73% ceea ce caracterizeaza efectuarea cheltuielilor riguros programate, iar pe de alta parte in anul 2006 are loc o crestere pana la valoarea de 5,15% cand s-au inregistrat diferente de conversie-activ ce reprezinta influentele nefavorabile rezultate din cursul valutar al creantelor externe neincasate la finele exercitiului financiar.

d) Rata primelor privind rambursarea obligatiunilor (RPRM) se determina ca un raport procentual intre primele achitate la rambursarea obligatiunilor si activul bilantier:

O valoare ridicata a acestui indicator evidentiaza dimensionarea efortului financiar al societatii comerciale depus pentru atragerea de resurse financiare suplimentare de pe piata de capital.

La agentul economic analizat rata are valoarea zero pe intreg intervalul analizat pentru ca nu a emis obligatiuni pentru atragerea de resurse de pe piata de capital.

Indicatorii de analiza a activului bilantier sunt prezentati in tabelul 3.1, Indicatorii structurii activului builantier la SC WEST - ROM SA :

Tabelul 3.1.,Indicatorii structurii activului bilantier la SC. 'WEST - ROM' S:A.

3.2. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE PASIVULUI BILANTIER

Ratele de structura ale pasivului bilantier evidentiaza urmatoarele doua aspecte:

F      ponderea pe care grupele de posturi le detin in totalul pasivului, pe de o parte, respectiv ponderea fiecarei subgrupe de pasiv in totalul grupei respective, pe de alta parte

F      raportul in care se afla doua subgrupe de pasiv

1.     In prima categorie de indicatori se evidentiaza:

a)       rata autonomiei financiare totale (RAFT)

b)      rata provizioanelor (RPV)

c)       rata generala a serviciului datoriei (RSD)

d)      rata pasivelor de regularizare (RPAREG)

a) Rata autonomiei financiare totale (RAFT) sau solvabilitatea patrimoniala[9] exprima gradul in care unitatea patrimoniala poate face obligatiilor de plata. Indicatorul se determina ca raport intre capitalurile proprii si pasivul bilantier:

La SC WEST - ROM SA, in perioada 2004-2006, solvabilitatea patrimoniala s-a prezentat astfel:

La agentul economic analizat se constata ca valoarea cea mai ridicata a acestei rate s-a inregistrat in 2004 (50,68%), urmata de o scadere de circa 6% in urmatorul an si din nou de o crestere pana la valoarea de 48,16% in anul 2006. Deci se constata rate ale autonomiei financiare totale bune, cu fluctuatii care nu afecteaza capacitatea de autofinantare a firmei.

Solvabilitatea patrimoniala este considerata buna atunci cand valoarea ei depaseste 30%[10]. Se observa ca rata autonomiei financiare totale este peste aceasta limita, avand o capacitate de autofinantare buna.

b) Rata provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli (RPV) evidentiaza in marime procentuala rezervele create de societate in scopul evitarii unor pierderi cauzate de factori exogeni:

La SC WEST - ROM SA se inregistreaza urmatoarele rate:

In anul 2004 firma nu a constituit provizioane pentru riscuri si cheltuieli, dar incepand din 2005 a constituit asemenea provizioane care insa au o pondere relativ neinsemnata (0,82% in 2005, respectiv 1,12% in 2006) si reprezinta provizioane pentru diferente de curs valutar.

c) Rata generala a serviciului datoriei (RSD) evidentiaza ponderea datoriilor societatii fata de terti, in totalul pasivului bilantier:

In literatura economica, acest indicator este denumit rata de indatorare globala.[11] Cu cat aceasta rata se indeparteaza de 100%, cu atat sporeste independenta financiara a societatii comerciale.

Observam ca la nivelul firmei analizate, rata generala a serviciului datoriei inregistreaza o usoara crestere de la 48,63% in 2004 la 54,33% in anul 2005, urmata de o usoara reducere a datoriilor totale in 2006 pana la valoarea de 50,81%.

Mentinerea acestei rate in jurul valorii de 50% semnifica faptul ca firma isi achita obligatiile fata de terti si a redus termenul de plata a obligatiilor catre furnizori, usoare intarzieri aparand doar la obligatiilor fiscale datorita lipsei de lichiditati.

d) Rata pasivelor de regularizare (RPAREG) se determina ca un raport procentual intre veniturile inregistrate in avans, decontarile din operatii in curs de clarificare, diferentele de conversie-pasiv si pasivul bilantier.

La SC WEST - ROM SA se inregistreaza urmatoarele rate:

Aceasta rata inregistreaza valori destul de scazute la nivelul firmei analizate, mentinandu-se in jurul valorii de 1% si reprezinta venituri inregistrate in avans si diferente favorabile de curs valutar.

2.     In a doua categorie de rate de structura ale pasivului bilantier evidentiem:

a)       rata stabilitatii financiare (RSF)

b)      rata autonomiei financiare la termen (RAFTM)

c)       rata autonomiei financiare (rata generala a solvabilitatii) (TATF)

d)      rata indatorarii la termen (RDTL)

e)      rata securitatii financiare (RSFIN)

f)        gradul de dependenta financiara (GDF)

a) Rata stabilitatii financiare (RSF) pune in evidenta capacitatea investitionala a unei societati comerciale. Se determina ca un raport procentual intre capitalurile permanente (CPM) si pasivul bilantier:

La SC WEST - ROM SA se inregistreaza urmatoarele rate:

Aceasta rata inregistreaza valori destul de bune pe toata perioada, cu cresteri de la un an la altul, caracterizand o capacitate investitionala relativ buna. Cea mai spectaculoasa crestere se inregistreaza in anul 2006 cand se atinge valoarea de 69,02% comparativ cu 56,69% inregistrata in 2005, situatia explicata prin sporirea creditelor pe termen scurt contractate.

b) Rata autonomiei financiare la termen (RAFTM)[12] evidentiaza raportul procentual intre capitalul propriu si capitalul permanent:

In vederea asigurarii autonomiei financiare, ponderea capitalului propriu trebuie sa reprezinte minimum 50% din capitalul permanent.

La SC WEST - ROM SA se inregistreaza urmatoarele rate:

Rata autonomiei financiare la termen inregistreaza valori ridicate pe intervalul analizat, atingand valoarea cea mai mare la sfarsitul anului 2004, scazand in anii urmatori datorita faptului ca SC WEST - ROM SA a beneficiat de o linie de credit cu un plafon maxim de 409.000 EURO contractata de la BRD (Groupe Société Genérale).

O valoare ridicata a RAFTM semnifica faptul ca firma are o autonomie financiara totala consolidata, intervalul de siguranta fiind intre 50-100%.

c) Rata autonomiei financiare (RATF) sau rata solvabilitatii generale[13] evidentiaza proportia intre capitalurile straine (imprumutate) si capitalurile proprii:

La SC WEST - ROM SA se inregistreaza urmatoarele rate:

Aceasta rata inregistreaza o crestere pe intervalul analizat, ajungand de la 18,02% (la sfarsitul anului 2004) la 40,98% (la sfarsitul anului 2006). Se observa ca aceasta rata este invers proportionala cu rata autonomiei financiare la termen, cresterea sa reflectand o diminuare a independentei financiare a firmei analizate.

d) Rata indatorarii la termen (RDTL) se determina ca un raport procentual intre imprumuturile financiare pe termen mediu si lung (CTL) si capitalurile proprii (CPR), adica:

In conformitate cu ordinul MF nr. 94/29.01.2004 pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu directia 4 a CEE si cu standardele internationale de contabilitate, acest indicator se mai numeste si grad de indatorare si face parte din grupa indicatorilor de risc.

Intrucat SC WEST - ROM SA nu a contractat in perioada analizata nici un imprumut pe termen mediu si lung, nu am putut calcula rata indatorarii la termen (RDTL) in nici un an dintre cei analizati.

e) Rata securitatii financiare (RSFIN) reflecta gradul in care capitalurile proprii asigura finantarea activitatii. Indicatorul se determina ca un raport procentual intre capitalurile proprii (CPR) si datoriile pe termen mediu si lung (CTL):

Intrucat SC WEST - ROM SA nu a contractat in perioada analizata nici un imprumut pe termen mediu si lung, nu am putut calcula rata securitatii financiare (RSFIN) in nici un an dintre cei analizati.

f) Gradul de dependenta financiara (GDF) evidentiaza proportia finantarii datoriilor totale ale firmei din capitalurilor proprii:

La SC WEST - ROM SA se inregistreaza urmatoarele rate:

Nivelul optim al acestui indicator trebuie sa fie sub 200 %, adica limita superioara acceptabila este ca marimea datoriilor totale   sa fie de cel mult doua ori mai mare decat capitalul propriu

Gradul de dependenta financiara inregistreaza valori sub 100% doar in anul 2004 (95,96%), iar in ceilalti ani valorile depasesc limita de 100% in primul rand datorita contractarii unui credit la BRD. In 2006 nivelul indicatorului scade pana la valoarea de 105,52% si se apropie de pragul de 100%, reflectand o usoara intarire a capacitatii de autofinantare a firmei pe termen scurt, mediu si lung.

Indicatorii de analiza a activului bilantier sunt prezentati in tabelul 3.2, Indicatorii structurii pasivului builantier la S.C WEST - ROM S.A. :

Tabelul 3.2. - Indicatorii structurii pasivului bilantier la S.C "West - Rom" S.A.

CAPITOLUL 4

ANALIZA RENTABILITATII ACTIVITATII

Mentinerea in afaceri a societatilor comerciale este conditionata de desfasurarea de catre acestea a unei activitati rationale, eficiente. In economia de piata, activitatea economica rationala este activitatea care genereaza profit. Profitul sau beneficiul este expresia baneasca a castigului obtinut in urma unei operatiuni, actiuni sau activitati.

Conditia generala a obtinerii profitului este activitatea economica. Rezultatul acesteia se calculeaza ca diferenta intre pretul de vanzare si costul de obtinere al produsului sau prestarii serviciului catre terti.

4.1. ANALIZA RENTABILITATII PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

Analiza rentabilitatii se realizeaza pe baza contului de profit si pierdere care grupeaza veniturile si cheltuielile unei societati comerciale pe tipuri de activitati si anume:

t      Activitatea de exploatare

t      Activitatea financiara

t      Activitatea exceptionala

Contul de profit si pierdere este un document de sinteza contabila[14] care permite determinarea rezultatelor partiale ale celor trei activitati si anume.

rezultatul exploatarii

rezultatul financiar

rezultatul exceptional

Prin insumarea acestor rezultate se obtine rezultatul brut al exercitiului.

Un prim aspect al analizei de ansamblu a rentabilitatii este acela de identificare a ponderii fiecarei categorii de rezultate in rezultatul brut al exercitiului si anume:

ponderea rezultatului exploatarii (GE):

ponderea rezultatului financiar (GF):

ponderea rezultatului exceptional (GEX):

Din evaluarea acestor indicatori rezulta contributia subactivitatii la eficienta (sau ineficienta) generala a societatii comerciale pe de o parte, respectiv importanta fiecarei subactivitati in totalul activitatii desfasurate intr-un exercitiu financiar de catre unitatea economica, pe de alta parte.

Un alt aspect urmarit in cadrul analizei de ansamblu vizeaza modul de formare al fiecarui indicator in parte si anume:

Rezultatul exploatarii (RE) se calculeaza ca diferenta intre veniturile din exploatare (VE) si cheltuielile pentru exploatare (CE), adica:

RE=VE - CE

Rezultatul financiar (RF) se determina ca diferenta intre veniturile financiare (VF) si cheltuielile financiare (CF), adica:

RF=VF - CF

Rezultatul exceptional (REX) se calculeaza ca diferenta intre veniturile exceptionale (VEX) si cheltuielile exceptionale (CEX), adica:

REX=VEX - CEX

Prin compunerea rezultatelor activitatii de exploatare si financiare se obtine rezultatul curent al exercitiului (RCE), adica:

Un alt indicator de rezultate este rezultatul brut al exercitiului (RBE), care rezulta din compunerea rezultatului curent al exercitiului cu rezultatul exceptional astfel:

Din documentul de sinteza contabila "Contul de profit si pierdere" al societatii analizate SC WEST - ROM SA pe anii 2004, 2005, 2006 vom obtine urmatoarele rezultate:

1.       Rezultatul exploatarii (RE):

RE₂₀₀₄=VE-CE=2951.39 - 2445.99= 505.4 mii lei

RE₂₀₀₅=VE-CE=5004.73 - 4107.59= 897.14 mii lei

RE₂₀₀₆=VE-CE=7253.27- 6276.12= 977.16 mii lei

2.       Rezultatul financiar (RF):

RF₂₀₀₄=VF-CF=75.00- 127.46= - 42.46 mii lei

RF₂₀₀₅=VF-CF=95.40 - 272.81= - 177.41 mii lei

RF₂₀₀₆=VF-CF=98.58 - 218.83= - 120.26 mii lei

3.       Rezultatul exceptional (REX):

REX₂₀₀₄=VEX-CEX=1.27- 79.21= - 77.94 mii lei

REX₂₀₀₅=VEX-CEX=33.94 - 134.80= - 100.86 mii lei

REX₂₀₀₆=VEX-CEX=28.66 - 83.34= - 54.68 mii lei

4.       Rezultatul curent al exercitiului (RCE):

RCE₂₀₀₄=RE+RF=505.39- 52.45= 452.94 mii lei

RCE₂₀₀₅=RE+RF=897.13 - 177.41= 719.72 mii lei

RCE₂₀₀₆=RE+RF=977.15 - 120.25= 856.89 mii lei

5.       Rezultatul brut al exercitiului (RBE):

RBE₂₀₀₄=RCE+REX=452.94 - 77.93= 375.00 mii lei

RBE₂₀₀₅=RCE+REX=719.72 - 100.86= 618.86 mii lei

RBE₂₀₀₆=RCE+REX=856.89 - 54.68= 802.21 mii lei

6.       Ponderea rezultatului exploatarii (GE):

7.       Ponderea rezultatului financiar (GF):

8.       Ponderea rezultatului exceptional (GEX):

In urma rezultatelor obtinute prin analiza efectuate asupra contului de profit si pierdere a societatii analizate, se constata urmatoarele:

ponderea principala in totalul veniturilor o detin veniturile din exploatare, fapt ce evidentiaza activitatea productiva a firmei. In aceste conditii rata exploatarii evidentiaza evolutia profitului din exploatare peste 100%

rezultatele financiare si exceptionale sunt negative, acestea diminuand intr-o masura rezultatul brut al exercitiului

Centralizarea rezultatelor este prezentata in tabelul 4.1, Rezultatele economico-financiare pe anii 2004-2006 la S.C. "West - Rom" S.A.

Tabelul 4.1. - Rezultatele economico-financiare in perioada 2004-2006 la S.C. "West - Rom" S.A.

Evolutia rezultatului brut al exercitiului este prezentata in figura 4.1 - Rezultatul brut al exercitiului in perioada 2004-2006.

Figura 4.1 - Rezultatul brut al exercitiului in perioada 2004-2006.

9. Cifra de afaceri este un alt indicator construit pe baza contului de profit si pierdere. Fiind un indicator de volum, ea reflecta atat latura comerciala a unei firme producatoare (prin productia vanduta), cat si volumul activitatii desfasurate de o firma axata pe vanzari (prin vanzarile de marfuri).

Cifra de afaceri evidentiaza dimensiunea portofoliului de afaceri realizate de o societate comerciala in relatiile cu diferiti parteneri.

CA=VM+Qv

unde:

VM - reprezinta vanzarile de marfuri

Qv - reprezinta productia vanduta

La SC WEST - ROM SA se inregistreaza urmatoarele valori ale cifrei de afaceri in anii 2004, 2005 si 2006:

CA₂₀₀₄=VM+Qv=126.61+2615.46=2742.08 mii lei

CA₂₀₀₅=VM+Qv=197.72+4498.76=4696.49 mii lei

CA₂₀₀₆=VM+Qv=248.94+6532.29=6781.23 mii lei

9.Productia exercitiului este un alt indicator care evidentiaza dimensiunea activitatii comerciale a unei firme productive, atat in relatia cu clientii prin productia vanduta si variatia productiei stocate (Qs) pe de o parte, cat si in relatia cu sine insasi prin productia de imobilizari (Qi) pe de alta parte:

QE=Qv+Qs+Qi

unde:   QE - reprezinta productia exercitiului

Qv - reprezinta productia vanduta

Qs - reprezinta productia stocata

Qi - reprezinta productia de imobilizari

La SC WEST - ROM SA vom avea urmatoarele rezultate:

QE₂₀₀₄=2615.46+(295.56 - 93.41)+4.06=2821.68 mii lei

QE₂₀₀₅=4498.76+(528.80 - 260.87)=4766.70 mii lei

QE₂₀₀₆=6532.29+(618.05 - 232.62)+1.18=6918.90 mii lei

Evolutia comparativa a cifrei de afaceri si a productiei exercitiului este prezentata in figura 4.2 - Evolutia cifrei de afaceri si a productiei exercitiului in perioada 2004-2006.

Figura 4.2 - Evolutia cifrei de afaceri si a productiei exercitiului in perioada 2004-2006.

11. Marja comerciala (MC) reprezinta valoarea nou creata in sfera comertului atat de societatile de profit, cat si de societatile comerciale care isi desfasoara activitatea de comert prin magazinele proprii. Indicatorul se determina ca diferenta intre veniturile rezultate din vanzarea marfurilor (VM) si cheltuielile privind marfurile (CD), adica:

MC=VM - CD

MC₂₀₀₄=126.61 - 109.28=17.33 mii lei

MC₂₀₀₅=197.72 - 144.31=53.41 mii lei

MC₂₀₀₆=248.94 - 163.71=85.29 mii lei

12. Marja industriala (MI) reprezinta valoarea nou creata in activitatea productiva desfasurata de o societate comerciala intr-o perioada determinata de timp, respectiv durata exercitiului financiar. Marja industriala se determina ca diferenta intre productia exercitiului (QE) pe de o parte si cheltuielile cu materiile prime: materiale, energie etc. (CM) si lucrarile executate de terti (Lt) pe de alta parte, astfel:

MI=QE - (CM+Lt)

MI₂₀₀₄=2821.68 - (659.23+156.15)=2006.29 mii lei

MI₂₀₀₅=476.70 - (1081.22+264.92)=3420.56 mii lei

MI₂₀₀₆=6918.90 - (1735.21+496.39)=4687.29 mii lei

13. Valoarea adaugata (VA) reprezinta valoarea nou creata de o societate comerciala in decursul unei perioade de timp determinate, de obicei durata exercitiului financiar. Valoarea adaugata se determina prin insumarea marjei comerciale si a celei industriale.

VA=MC+MI

VA₂₀₀₄=17.33+2006.29=2023.62 mii lei

VA₂₀₀₅=53.41+3420.56=3473.97 mii lei

VA₂₀₀₆=85.22+4687.29=4772.52 mii lei

Evolutia valorii adaugate este prezentata in figura 4.3 - Evolutia valorii adaugate in perioada 2004-2006.

Figura 4.3 - Evolutia valorii adaugate in perioada 2004-2006.

Valoarea adaugata reprezinta sursa principala de autofinantare a rezultatului din exploatare si a rezultatului net al exercitiului

Valoarea adaugata reprezinta sursa principala de autofinantare a activitatii agentilor economici. Ea exprima gradul de integrare economica a unei societati comerciale.

Valoarea adaugata reprezinta sursa de remunerare a personalului si de finantare a obligatiilor bugetare.

Valoarea adaugata masoara contributia firmei la obtinerea produsului intern brut al unei tari.

14. Rezultatul net al exercitiului (RNE) reprezinta un indicator care evidentiaza rezultatul final al activitatii unei firme dupa plata impozitului pe profit:

RNE=RBE - IP

unde:   IP - reprezinta impozitul pe profit

RNE₂₀₀₄=375.00 - 152.32=222.68 mii lei

RNE₂₀₀₅=618.86 - 235.22=383.63 mii lei

RNE₂₀₀₆=802.21- 100.66=701.54 mii lei

Rezultatul net al exercitiului pe perioada analizata a inregistrat cresteri de la un an la altul, ajungand de la 22.68 in anul 2006 la 701.54 in anul 2006.

4.2. ANALIZA RATELOR RENTABILITATII ECONOMICE

Starea de eficienta a unei firme poate fi evidentiata cu ajutorul ratelor rentabilitatii, astfel:

1.       Rata rentabilitatii economice (RBE) se determina ca un raport procentual intre rezultatul brut al exercitiului (RBE) si activele totale (AB) ale firmei, adica:

Indicatorul pune in evidenta contributia elementelor la obtinerea rezultatelor finale ale societatii comerciale.

2.       Rata rentabilitatii exploatarii (RREXP) se calculeaza ca un raport procentual intre rezultatul din exploatare (REXP) si activele totale (AB), adica.

Indicatorul pune in evidenta contributia activelor la obtinerea rezultatului exploatarii.

3.       Rata rentabilitatii capitalului propriu (RRCPR) se calculeaza ca un raport procentual intre rezultatul brut al exercitiului si capitalurile proprii ale firmei, adica:

4.       Rata rentabilitatii (RR) se determina ca un raport procentual intre rezultatul net al exercitiului si cifra de afaceri, adica:

Indicatorul releva contributia veniturilor la intarirea capacitatii de autofinantare a societatii comerciale:

5.       Rata rentabilitatii financiare (RRF) se determina ca un raport procentual intre profitul net (RNE) si capitalul social al societatii comerciale, adica:

Evolutia ratelor de rentabilitate este prezentata in figura 4.4 - Evolutia ratelor de rentabilitate in perioada 2004-2006.

Figura 4.4 - Evolutia ratelor de rentabilitate in perioada 2002-2004.

Toate ratele de rentabilitate din grafic inregistreaza o evolutie asemanatoare, cu evolutii favorabile ale indicatorilor analizati si cu cresteri ale nivelurilor lor de la un an la altul.

Anul cel mai bun din punct de vedere al rentabilitatii a fost 2006, an in care se inregistreaza valorile cele mai ridicate.

Rata rentabilitatii economice reprezinta contributia elementelor patrimoniale la obtinerea rezultatelor finale ale activitatii societatii, iar rata rentabilitatii exploatarii reflecta contributia activelor la obtinerea rezultatului din activitatea de exploatare. Pe baza valorilor din grafic se poate conditiona ca rentabilitatea elementelor patrimoniale si a activelor societatii este foarte eficienta in anul 2006, dupa cresteri insemnate inregistrate in 2004 si in 2005. Cu toate acestea, aceasta crestere va trebui sa fie mentinuta si in anii urmatori pentru sporirea eficientei utilizarii activelor unitatii.

Rata rentabilitatii capitalului propriu evidentiaza rentabilitatea capitalului investit intr-o afacere. Din graficul de mai sus se poate observa ca acesta are o eficienta mare in anul 2005.

Rata rentabilitatii si a rentabilitatii financiare au aceeasi evolutie ca si celelalte rate, adica eficienta capitalului social pentru obtinerea rezultatului net al exercitiului este cea mai mare in anul 2006, dupa cresteri sustinute inregistrate in anii 2004 si in 2005.

CAPITOLUL 5

ANALIZA RATELOR LICHIDITATII SI SOLVABILITATII FINANCIARE

Lichiditatea si solvabilitatea financiara exprima capacitatea unei societati comerciale de a face fata platilor scadente la termen. In timp ce lichiditatea financiara reflecta capacitatea de plata pe termen scurt (de obicei, durata exercitiului financiar) a unei firme, solvabilitatea vizeaza coordonatele pe termen mediu si lung ale platilor unei firme.[15]

5.1. ANALIZA RATELOR LICHIDITATII FINANCIARE

Lichiditatea financiara este o stare a echilibrului financiar care exprima capacitatea de plata, pe termen scurt, a unei societati comerciale, de obicei durata exercitiului financiar.[16]

Starea de lichiditate financiara este proprie circuitului financiar al agentului economic, stare care depinde de urmatorii factori:

F      raportul dintre viteza de rotatie a creantelor si viteza de rotatie a obligatiilor. Astfel, cu cat timpul intre doua incasari succesive se diminueaza, iar timpul intre doua plati succesive creste, cu atat se consolideaza starea de lichiditate

F      o trezorerie neta pozitiva consolideaza starea de lichiditate

F      o amortizare accelerata consolideaza rezervele monetare necesare platilor scadente

F      sporirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli poate reprezenta o sursa reala de lichiditate

F      starea de profitabilitate reala (bancara) este o componenta fundamentala a lichiditatii financiare

Exista trei forme ale lichiditatii, fiecare dintre ele putand fi calculate in forma absoluta si in forma relativa.

1.       Lichiditatea generala reflecta capacitatea activelor circulante disponibile (stocuri, facturi neincasate, plasamente pe termen scurt) de a se transforma in disponibilitati banesti care sa acopere datoriile scadente. Lichiditatea generala imbraca doua forme si anume:

a)      forma absoluta, calculata ca diferenta intre activele circulante (AC*) si datoriile scadente (DTS):

AC* - reprezinta activele circulante + conturi de regularizare + prime privind rambursarea obligatiunilor

b)      forma relativa, calculata ca rata a lichiditatii generale (RLG):

Se apreciaza ca firma are o lichiditate favorabila in cazul in care rata lichiditatii este cuprinsa intre 200% si 250%.[17]

2.       Lichiditatea intermediara evidentiaza capacitatea activelor circulante (altele decat stocurile) de a participa la finantarea datoriilor scadente. Lichiditatea intermediara imbraca doua forme:

a)      forma absoluta care este calculata ca diferenta intre activele circulante ramase (dupa deducerea stocurilor) si datoriile scadente, astfel:

b)      forma relativa care este calculata ca si un raport procentual intre activele circulante ramase (dupa deducerea stocurilor) si datoriile scadente, adica:

Normele legale prevad ca valoarea indicatorului sa fie cuprinsa intre 50% si 100%.[18]

3.       Lichiditatea efectiva masoara gradul in care disponibilitatile banesti acopera platile scadente. Lichiditatea efectiva imbraca doua forme si anume:

a)      forma absoluta, calculata ca diferenta intre titlurile de plasament, disponibilitatile banesti si valorile existente in casierie (TR), pe de o parte, si platile scadente, pe de alta parte, adica:

b)      forma relativa, calculata ca un raport procentual intre disponibilitatile banesti si datoriile pe termen scurt, adica:

Se recomanda ca rata lichiditatii efective sa depaseasca 100%.[19] In cazul in care rata lichiditatii efective este mai mica de 50%, riscul pe care si-l asuma creditorii firmei este mai mare decat riscul pe care si-l asuma proprietarii.

Calculul lichiditatii presupune calcularea datoriilor pe termen scurt. Pentru a putea calcula aceste datorii folosim datele din Anexa nr. 4 din Bilantul contabil, Situatia datoriilor

DTS=Total datorii financiare si asimilate<1 an+(alte datorii - total<1 an)

Pentru anul 2006 vom avea urmatoarele rezultate:

DTS=191.94+830.32=1022.27 mii lei

LG=AC^* - DTS=1291.16 - 1022.27=268.89 mii lei

LI=(AC^* - S) - DTS=1053.10 - 1022.27=30.83 mii lei

LE=TR - DTS=124.85 - 1022.27= - 897.41 mii lei

Pentru anul 2005 vom avea urmatoarele rezultate:

DTS=287.04+1096.25=1383.30mii lei

LG=AC^* - DTS=1622.88 - 1383.30=239.58 mii lei

LI=(AC^* - S) - DTS=1239.20 - 1383.30= - 144.10 mii lei

LE=TR - DTS=39.93 - 1383.30= - 1343.37 mii lei

Pentru anul 2006 vom avea urmatoarele rezultate:

DTS=616.97+971.55=1588.53 mii lei

LG=AC^* - DTS=2046.30 - 1588.53=457.72 mii lei

LI=(AC^* - S) - DTS=1684.94 - 1588.53=96.41 mii lei

LE=TR - DTS=28.89 - 1588.53= - 1559.63 mii lei

Evolutia starii de lichiditate a SC WEST - ROM SA in perioada 2004-2006 este prezentata in tabelul 5.1 - Evolutia starii de lichiditate:

Tabelul 5.1 - Evolutia starii de lichiditate:

Evolutia comparativa a diferitelor tipuri de lichiditati este prezentata in Figura 5.1 - Evolutia lichiditatii in perioada 2004-2006.

Figura 5.1 - Evolutia lichiditatii in perioada 2004-2006

Din tabelul de mai sus referitor la analiza lichiditatii se evidentiaza urmatoarele:

rata lichiditatii generale nu se incadreaza in intervalul de siguranta stabilit de normele Ministerului de Finante. Acest lucru inseamna ca starea de lichiditate a societatii comerciale inregistreaza deficiente. Valoarea ratei lichiditatii generale este insuficienta, deoarece nu toate activele circulante pot fi transformate rapid in lichiditati in cazul unei situatii de criza, cand societatea trebuie sa faca fata rapid platilor datoriilor

rata lichiditatii intermediare se incadreaza in intervalul de siguranta [50%, 100%] stabilit de Ministerul de Finante in toti anii analizati. Acest lucru inseamna ca firma poate sa-si acopere intr-o proportie satisfacatoare datoriile pe termen scurt pe baza trezoreriei si a creantelor

rata lichiditatii efective este extrem de mica, ceea ce inseamna ca firma realizeaza o acoperire extrem de redusa a datoriilor pe termen scurt pe baza disponibilitatilor banesti; practic firma nu dispune de lichiditati necesare intr-o situatie de criza pentru plata datoriilor pe termen scurt

rata lichiditatii efective este mult sub limita stabilita de Ministerul Finantelor, deci situatia lichiditatii este ingrijoratoare si societatea trebuie sa ia masuri pentru a-si redresa situatia trezoreriei.

5.2. ANALIZA RATELOR SOLVABILITATII FINANCIARE

Solvabilitatea vizeaza capacitatea de rambursare a ratelor curente angajate cu bancile si institutiile financiare. Solvabilitatea este influentata de viteza de rotatie a mijloacelor fixe. Ea depinde de politica monetara a creditorilor agentilor economici, de stabilitatea economica si politica dintr-o tara.[20] Solvabilitatea imbraca trei forme:

solvabilitatea financiara generala

solvabilitatea financiara pe termen mediu

solvabilitatea financiara pe termen lung

a) Solvabilitatea financiara generala exprima capacitatea unei firme de a rambursa la scadenta ratele curente pentru creditele pe termen mediu si lung ramase de achitat. Solvabilitatea financiara se exprima in marimi absolute si relative.

Forma absoluta se determina ca diferenta intre activele ramase (dupa deducerea obligatiilor curente) si ratele curente, adica:

unde:

Forma relativa se determina ca raport procentual intre cele doua marimi mentionate anterior:

Normele legale prevad un interval de siguranta financiara cuprins intre 80% si 100%.

b) Solvabilitatea financiara pe termen mediu masoara capacitatea unei firme de a acoperi pe termen mediu ratele curente. Formele solvabilitatii financiare pe termen mediu sunt:

Forma absoluta se calculeaza ca diferenta intre activele ramase (dupa deducerea obligatiilor curente si ratelor la creditele pe termen lung) (AB^r*) si ratele scadente medii (RCM), adica:

Forma relativa se determina ca raport procentual intre cele doua marimi precizate mai sus, adica:

Rata gradului de siguranta financiara este prevazuta tot intre 80% si 180%.

c) Solvabilitatea financiara pe termen lung masoara capacitatea unei firme de a rambursa la scadenta ratele curente aferente imprumuturilor pe termen lung. Formele de exprimare ale solvabilitatii pe termen lung sunt:

Forma absoluta se determina ca diferenta intre solvabilitatea medie (SM) si ratele curente pe termen lung (RCL), adica:

Forma relativa se calculeaza ca un raport procentual intre cele doua marimi precizate mai sus, adica:

Intervalul de siguranta financiara este cuprins intre 80% si 180%.

Intrucat SC WEST - ROM SA nu a contractat in perioada analizata nici un credit pe termen mediu si lung, nu am putut calcula solvabilitatea si ratele solvabilitatii in nici una din cele trei forme.

CAPITOLUL 6

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

6.1. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Notiunea de echilibru in teoria economica are semnificatii multiple. Intr-o formula generala, echilibrul economico-financiar la nivelul firmei se realizeaza atunci cand se recupereaza integral mijloacele consumate, respectiv cand veniturile sunt egale cu cheltuielile. O asemenea intelegere are un caracter reductionist pentru ca nu pune in evidenta legatura ansamblului cu componentele echilibrului general, cu starile partiale ale lui. Astfel in cadrul egalitatii generale dintre venituri si cheltuieli, trebuie avut in vedere ca, in fapt, aceasta inseamna recuperarea mijloacelor consumate, dar si realizarea unui profit, care sa permita constituirea surselor necesare finantarii unor activitati sau stingerii unor obligatii.[21]

Echilibrul financiar este o forma de manifestare a echilibrului microeconomic si presupune asigurarea unei permanente corelatii intre incasari si plati. Instrumentul principal de realizare a echilibrului financiar este bugetul de venituri si cheltuieli.

Echilibrul financiar este o stare economica a unei intreprinderi, care exprima egalitatea sau coincidenta dintre resursele financiare necesare pentru indeplinirea activelor si actiunilor din plan si posibilitatile de constituire a acestor resurse din rezultatele economice proprii si din resursele financiare centralizate.[22]

Echilibrul financiar este o componenta a echilibrului general al firmei si care imbraca doua forme:

t      echilibrul financiar al activitatii

t      echilibrul investitional, adica intre resursele financiare si utilizarile acestora

a)      Echilibrul financiar al activitatii vizeaza doua coordonate si anume:

F      in faza planificarii financiare, echilibrul se reflecta in anexa 01 - "Bugetul activitatii generale", a bugetului de venituri si cheltuieli

F      in faza de executie financiara, echilibrul este evidentiat in contul de profit si pierdere si se poate descompune in trei componente astfel:

echilibrul activitatii de exploatare privit ca egalitate intre veniturile (VE) si cheltuielile de exploatare (CE):

VE = CE

. echilibrul activitatii financiare pus in evidenta de egalitatea intre veniturile financiare (VF) si cheltuielile financiare (CF):

VF = CF

. echilibrul activitatii exceptionale, reflectat de egalitatea intre veniturile exceptionale (VEX) si cheltuielile exceptionale (CEX):

VEX = CEX

Echilibrul financiar al activitatii unei firme poate fi evidentiat cu ajutorul unei matrici a rezultatelor, prezentata in figura 6.1 - Matricea rezultatelor, astfel:

- elementele situate pe diagonala principala reprezinta rezultatele intermediare. Ecuatiile echilibrului financiar sunt urmatoarele:

(a)     RE = 0 ↔ VE - CE = 0

(b)            RF = 0 ↔ VF - CF = 0

(c)     RCE = 0 ↔ VCR - CCR = 0

(d)            REX = 0 ↔ VEX - CEX = 0

(e)            RBE = 0 ↔VT - CT = 0

in care:

VT = VE+VF+VEX sau VCR+VEX = VT

CT = CE+CF+CEX sau CCR+CEX = CT

VT - veniturile totale

CT - cheltuielile totale

Figura 6.1 - Matricea rezultatelor

Tot in faza de executie financiara, echilibrul financiar poate fi pus in evidenta prin:

pragul de rentabilitate fizic

pragul de rentabilitate valoric

Pragul de rentabilitate fizic reflecta cantitatea de produse fabricate si vandute, astfel incat cheltuielile sa fie acoperite integral din venituri.

In acest caz, evaluarea se face la nivel de sortiment, in urmatoarele conditii:

i. pretul de vanzare al sortimentului este constant

ii. se stabileste costul variabil pe fiecare unitate de produs

iii. se determina suma cheltuielilor fixe totale, necesare derularii afacerilor

Aflarea starii de echilibru presupune parcurgerea urmatorilor pasi:

calcularea contributiei marginale (c_m):

c_m = p - c_v

unde: p - reprezinta pretul de vanzare pe unitatea de produs

c_v - reprezinta cheltuieli variabile pe unitatea de produs

determinarea punctului de echilibru:

unde: C_F - reprezinta cheltuieli fixe totale

Q₀ - reprezinta volumul fizic de echilibru

Graficul punctului de echilibru este redat in figura 6.2:

cheltuieli

venituri

Punctul de Profit

echilibru valoricVenituri

Cheltuieli totale

Cheltuieli variabile

Cheltuieli fixe

0Q₀ Q (volum fizic)

PierderiPunctul de echilibru fizic

Figura 6.2 - Punctul de echilibru

Pragul de rentabilitate valoric sau "prin vanzari" se utilizeaza in cazul productiei eterogene; este acel nivel al cazurilor care acopera integral cheltuielile fixe si o parte a cheltuielilor variabile.

In cele mai multe cazuri, datorita volumului diversificat de marfuri oferit clientelei, este aproape imposibila estimarea volumului fizic pe sortimente si de aceea se utilizeaza a doua modalitate de determinare a starii generale de echilibru la nivelul firmei si anume prin nivelul valoric al vanzarilor.

Analiza starii de echilibru presupune clasificarea cheltuielilor firmei in doua categorii:

cheltuieli fixe

cheltuieli variabile

Cheltuielile fixe reprezinta o componenta a cheltuielilor totale care nu depind de volumul vanzarilor. In aceasta categorie intra cheltuielile de administratie, chiriile pentru spatiile comerciale, amortizarile etc.

Cheltuielile variabile constituie a doua componenta a cheltuielilor totale a caror evolutie este dependenta de variatia volumului desfacerilor. In aceasta categorie includem: salariile personalului operativ, costul marfurilor etc.

Pragul de rentabilitate valoric sau punctul de echilibru presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1.       Stabilirea contributiei marginale totale (CM), ca diferenta intre cifra de afaceri (CA) si cheltuielile variabile totale (CV), astfel:

CM = CA - CV

2.       Calcularea contributiei marginale la un leu vanzari (CMV):

3.       Determinarea punctului de echilibru (CA₀):

Un volum al desfacerilor (vanzarilor) situat sub punctul de echilibru nu va acoperi integral cheltuielile perioadei de gestiune si va genera pierderi.

La S.C. WEST - ROM S.A. vom avea urmatoarele rezultate:

1.       Contributia marginala:

CM₂₀₀₄=CA - CV=2742.08 - 2382.48=359.60 mii lei

CM₂₀₀₅=CA - CV=4696.49 - 4240.17=456.32 mii lei

CM₂₀₀₆=CA - CV=6781.23 - 5958.72=822.51 mii lei

2.Contributia marginala la un leu vanzare:

2.Punctul de echilibru:

Din rezultatele obtinute pe perioada analizata se observa ca SC WEST - ROM SA s-a situat deasupra punctului de echilibru, dar cu o valoare destul de redusa, situatie reflectata si prin nivelul profitului obtinut.

b) Echilibrul investitional reflecta cu ajutorul bilantului contabil si al contului de profit si pierdere, pe de o parte modul de asigurare cu resurse financiare, iar pe de alta parte modul de utilizare a resurselor financiare.

Echilibrul investitional are doua componente, si anume:

F      echilibrul investitiei temporare in active circulante (investitie ciclica)

F      echilibrul investitiei in active imobilizate (investitie aciclica)

Echilibrul investitiilor ciclice si aciclice poate fi evidentiat cu ajutorul matricei alocarilor de resurse (Matricea "I"),prezentata in figura 6.3, astfel:

Figura 6.3 - Matricea "I" a investitiilor ciclice

in care:             

FR = (R₁ - i₁₁) + (R₂ - i₂₁) + (R₃ - i₃₁)

NFR = (U₂ - i₄₂) + (U₃ - i₄₃)

Ecuatiile echilibrului financiar vor fi in acest caz urmatoarele:

i) Echilibrul investitional ciclic

FR = NFR

adica fondul de rulment este egal cu nevoia de fond de rulment.

ii) Echilibrul investitional aciclic

U₁=[R₁ - (i₁₂ + i₁₃)] + [R₂ - (i₂₂ + i₂₃)] + [R₃ - (i₃₂ + i₃₃)] + [R₄ - (i₄₂ + i₄₃)]

adica resursele alocate pentru finantarea investitiilor in imobilizari sunt egale cu utilizarile.

6.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE

Echilibrul financiar exprima egalitatea dintre sursele financiare si mijloacele economice de exploatare si comercializare pe termen lung si scurt.

Echilibrul financiar depinde de principala sa componenta: nevoia de fond de rulment, indicator a carei marime este dependenta in mod direct proportional de cifra de afaceri si poate fi previzionata in functie de politica viitoare a conducerii intreprinderii privind vanzarile.

Echilibrul fluxurilor monetare sau a fluxurilor de trezorerie evidentiaza modul de transformare permanenta a activelor circulante in lichiditati care sa fie utilizate in onorarea obligatiilor fata de terti.

a) o modalitate de evidentiere a fluxurilor monetare sau de numerar este aceea in care fluxul de numerar este descompus pe urmatoarele segmente:

flux de numerar din activitatea de exploatare

flux de numerar din activitatea de investitii

flux de numerar din activitatea financiara

flux de numerar din alte activitati

b) o alta modalitate de evaluare a echilibrului fluxurilor de trezorerie este abaterea trezoreriei nete.

Trezoreria neta (TN) se determina ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment, adica:

TN = FR - NFR

Fondul de rulment (FR) reprezinta partea de resurse financiare permanente a activelor de exploatare si se determina in doua moduri, si anume:

G      FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate

G      FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt

Cresterea fondului de rulment se datoreaza cresterii volumului activelor circulante, respectiv reducerii datoriilor pe termen scurt.

Necesarul de fond de rulment (NFR) se calculeaza ca diferenta intre stocuri (S), creante (CR) si titluri de plasament (TP) pe de o parte si datoriile totale (DT), pe de alta parte, adica:

NFR = S + CR + TP - DT

Nevoia de fond de rulment depinde de variatia stocurilor si creantelor pe de o parte si variatia datoriilor nebancare pe termen scurt pe de alta parte. O sporire a nivelului indicatorului poate fi determinata de o crestere a stocurilor, respectiv a creantelor sau de o scadere a obligatiilor nebancare ale agentului economic.

Trezoreria neta imbraca trei forme si anume:

TN > 0, adica avem un excedent de trezorerie daca fondul de rulment este superior nevoii de finantat

TN = 0, adica avem un echilibru de trezorerie atunci cand fondul de rulment este egal cu nevoia de fond de rulment

TN < 0, adica avem un deficit de trezorerie, concretizat intr-un sold creditor al contului de banca, imprumuturi pe termen scurt, mediu sau lung, in situatia in care fondul de rulment este inferior nevoii de fond de rulment

Fondul de rulment este un senzor al activitatii financiare menit sa certifice existenta si sa reflecte maniera in care managementul firmei infaptuieste echilibrul pe termen scurt.

Analiza trezoreriei in cazul S.C. WEST - ROM S.A. a dus la obtinerea urmatoarelor rezultate:

Necesarul de fond de rulment

NFR₂₀₀₄=683.53+569.95 - 1022.27=231.21 mii lei

NFR₂₀₀₅=968.98+609.84 - 1383.30=195.52 mii lei

Fondul de rulment

FR₂₀₀₄=CP - AI=1065.36- 811.02=254.33 mii lei

FR₂₀₀₅=CP - AI=1135.50 - 923.14=212.36 mii lei

FR₂₀₀₆=CP - AI=1505.44 - 1079.85=425.59 mii lei

Trezoreria neta

TN₂₀₀₄=FR - NFR=254.33 - 231.21=23.11 mii lei

TN₂₀₀₅=FR - NFR=212.36 - 195.52=16.83 mii lei

TN₂₀₀₆=FR - NFR=425.59 - 296.66=128.92 mii lei

Din rezultatele obtinute la SC WEST - ROM SA pe parcursul perioadei analizate, rezulta urmatoarele:

excedente monetare in toti anii analizati, cand fondul de rulment este superior nevoii de finantare, datorita unui surplus de numerar din activitatea de exploatare care a finantat insuficienta monetara din alte activitati

rezultatul acestor excedente poate fi explicat si printr-o activitate de investitii mai mica

6.3. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT

Evaluarea riscului intrarii si mentinerii in afaceri a firmei pe o piata concurentiala presupune utilizarea unor metode statistice intre care pe termen scurt mentionam metoda scorurilor sau "credit-scoring". Tinta acestei metode este de a stabili pentru fiecare firma un indicator de sinteza denumit "scor", care sa permita estimarea starii de faliment a firmei.

Unul dintre modelele de analiza al starii de faliment este modelul Altman, denumit si modelul "Z".

Modelul Altman este un model statistico-matematic de prognoza a starii de faliment a firmelor, fiind dezvoltat in S.U.A., in anul 1968, de profesorul Altman.[23] Modelul "Z" cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative substari financiare ale unei companii. Cu ajutorul acestui model, profesorul Altman a reusit sa prevada aproximativ 75% din falimentele unor firme cu aproximativ doi ani inaintea producerii acestora.[24]

Coeficientii variabilelor selectate au fost stabiliti in urma analizei starii economice si financiare a unui numar mare de firme, dintre care unele au dat faliment.

Modelul "Z" se prezinta astfel:

Z = 1,2X₁ + 1,4X₂ + 3,3X₃ + 0,6X₄ + 1,0X₅

unde:

variabila X₁ este masura flexibilitatii firmei si se determina ca raport intre capitalul circulant (active circulante de exploatare - pasive circulante de exploatare) (KC) sau fond de rulment (FR), si activul bilantier (AB):

variabila X₂ reprezinta rata autofinantarii activelor totale si se determina ca raport intre profitul reinvestit (PRI) si activul bilantier:

Profitul reinvestit se determina ca diferenta intre rezultatul net al exercitiului (RNE) si dividendele acordate actionarilor (DIV), adica:

PRI = RNE - DIV

variabila X₃ reprezinta rata rentabilitatii economice si se calculeaza ca raport intre rezultatul brut al exercitiului si activul bilantier:

variabila X₄ pune in evidenta capacitatea de indatorare a firmei si se calculeaza ca raport intre valoarea de piata a actiunilor (CSVP) si datoriile pe termen mediu si lung (DTML) ale firmei:

Pentru firmele necotate la bursa, valoarea de piata a actiunilor va fi egala cu capitalul social.

variabila X₅ masoara randamentul activelor si se calculeaza ca raport intre cifra de afaceri (CA) si activul bilantier (AB):

In functie de scorul realizat, firmele se ierarhizeaza pe trei nivele, si anume:

w        nivelul I: firme solvabile pentru

w        nivelul II: firme cu dificultati financiare temporare pentru

w        nivelul III: firme falimentare pentru

Intre dezavantajele aplicarii acestei metode amintim:

D       utilizarea unor informatii "istorice"

D       contabilizarea diferita a miscarii patrimoniului

D       contabilitate "creativa"

D       evaluari contabile depasite

Modelul profesorului Altman poate fi aplicat cu bune rezultate pentru firmele cotate la bursa de valori.

La S.C. WEST - ROM S.A. vom avea urmatoarele rezultate ale variabilelor pentru determinarea modelului "Z":

1.       Flexibilitatea firmei:

2.       Rata autofinantarii activelor totale:

3.       Rata rentabilitatii economice:

4.       Capacitatea de indatorare:

Intrucat firma nu a contractat in perioada analizata nici un credit pe termen mediu sau lung, nu am putut calcula valorile pentru variabila X₄ din modelul Altman. Prin urmare, variabila X₄ va lua valoarea 0.

5.       Randamentul activelor:

Variabila "Z" din modelul Altman va avea urmatoarele valori:

Aceste date sunt centralizate in tabelul 6.1 - Modelul de analiza a riscului "Altman"

Tabelul 6.1 - Modelul de analiza a riscului "Altman"

Figura 6.4 - Evolutia variabilei Z din modelul Altman

Dupa cum se observa si din grafic, in anii 2004 si 2005 valoarea variabilei "Z" s-a situat in intervalul de siguranta [1,8 ; 3], firma avand in acesti ani usoare dificultati financiare, dar adoptand o strategie corespunzatoare pentru relansarea activitatii, in anul urmator, 2006, a inregistrat o crestere depasind valoarea de 3, ajungand la 3,3522, ceea ce inseamna ca firma are un risc redus de faliment in perioada urmatoare.

CAPITOLUL 7

CONCLUZII SI PROPUNERI

7.1 Concluzii privind activitatea desfasurata de SC WEST - ROM SA

In perioada analizata 2004 - 2006 activitatea desfasurata de SC WEST - ROM SA Ilfov a inregistrat unele fluctuatii atat crescatoare, cat si descrescatoare datorita factorilor interni si externi care au avut influenta asupra activitatii intreprinderii.

Datorita competitivitatii si experientei in domeniu a echipei manageriale, societatea comerciala a inregistrat un proces continuu de dezvoltare si modernizare. Aceasta se observa prin diversificarea sortimentelor de produse finite, prin capacitatea de productie tot mai mare a produselor si nu in ultimul rand, prin calitatea produselor tot mai buna.

Astfel s-a realizat modernizarea structurii organizatorice si de productie in vederea cresterii eficientei economice, prin amenajarea unor spatii noi de productie, extinderea capacitatii de productie si realizarea unei noi structuri organizatorice a Departamentului de Asigurare a Calitatii. Aceasta din urma se datoreaza si faptului ca SC WEST - ROM SA a reusit obtinerea certificarii Sistemului de Asigurare a Calitatii ISO - 9001 in luna mai 2005.

In urma obtinerii certificatului de calitate ISO - 9001 se asteapta si o imbunatatire majora a imaginii firmei care si pana acum s-a bucurat de o buna apreciere in randul consumatorilor.

Extinderea volumului de desfacere pe piata interna s-a realizat prin diversificarea modurilor de distributie si imbunatatirea clauzelor din contractele de vanzare-cumparare si adaptarea colectiei proprii la cerintele pietei.

Extinderea capacitatii de productie pentru export s-a realizat prin dezvoltarea unei grupe existente la zona Triumph si crearea unei grupe noi la zona Playtex.

Activitatea de investitii a inregistrat o crestere continua de la infiintarea societatii si pana in prezent. Aceste investitii nu au putut fi acoperite in intregime de lichiditatile obtinute din vanzarea produselor, fiind necesara obtinerea unor contracte de imprumuturi de la banca pe termen scurt.

Contractele de imprumuturi de la banca au avut o influenta negativa asupra activitatii financiare datorita dobanzilor mari percepute la creditele acordate.

Pe toata perioada analizata, SC WEST - ROM SA a inregistrat performante economico-financiare notabile, incheind activitatea in fiecare an cu profit, lucru ce a permis si repartizarea unor dividende la actionari.

In concluzie, putem afirma ca SC WEST - ROM SA este o firma profitabila, rentabila si competitiva atat pe piata nationala, cat si pe cea externa.

7.2 Propuneri cu privire la activitatea viitoare a SC WEST - ROM SA

Pozitia actuala pe piata a societatii comerciale este castigata de raportul atractiv pret - calitate al produselor, dar ea va putea fi mentinuta si consolidata doar daca se va extinde activitatea si se vor pune bazele unei retele eficiente de desfacere. Lipsa retelei proprii de desfacere si lipsa unei activitati sustinute de marketing poate duce la scaderea cotei de piata a societatii.

Promovarea unor tineri specialisti in profilul marketing - desfacere ar putea imbunatati acest compartiment, obtinand rezultate care sa duca la cresterea lichiditatilor si la scaderea imprumuturilor pe termen scurt.

Analiza financiara a echilibrului financiar, precum si a celei pe baza de bilant, a devenit in prezent o necesitate stringenta pentru orice intreprinzator care doreste sa cunoasca in profunzime mecanismul cash-flow-ului afacerilor sale.

In economia de piata, analiza economico-financiara ocupa un loc deosebit de important, fiind metoda obiectiva de evaluare si prezentare a societatilor comerciale din punct de vedere economic si financiar in scopul identificarii punctelor forte si a celor slabe ale respectivelor societati.

In al doilea rand, analiza economico-financiara prin metodele sale practice constituie un instrument al managementului firmelor intrucat ofera solutii practice in prevenirea si rezolvarea problemelor in domeniile cu lipsuri si, in acelasi timp, ofera posibilitati de manifestare a actiunilor pozitive in cadrul firmelor.

In acest scop se propune infiintarea unui compartiment de analiza economico-financiara, care sa colaboreze in conditii de eficienta cu compartimentul de contabilitate si sa pregateasca periodic rapoarte cu privire la evaluarea activitatii productive desfasurate de firma.

Acest compartiment de analiza ar trebui sa urmareasca in mod operativ si sistematic nivelul indicatorilor ce releva eficienta, calitatea, profitabilitatea si rentabilitatea activitatii firmei, sa pregateasca rapoarte trimestriale sau semestriale de evaluare a acestor indicatori si sa raporteze rezultatele obtinute managerului firmei.

In concluzie, putem afirma ca SC WEST - ROM SA are toate resursele necesare pentru a se dezvolta si a deveni o firma puternica si competitiva.

ANEXA 1:Bilantul contabil pe anii 2004-2006

JUDETUL: ILFOV                 

FORMA DE PROPRIETATE: PRIVATA

UNITATEA: SC WEST - ROM SA                        

ADRESA: loc. Otopeni, Sos. Bucuresti - Ploiesti                          

BILANT

Incheiat la 31.XII.2004, 2005 si 2006

ADMINISTRATOR,              INTOCMIT,

BIBLIOGRAFIE

1.       Batrancea I., Batrancea M., Barb A., Todea N. - "Analiza-diagnostic si evaluarea societatii comerciale", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001.

2.       Batrancea I. - "Analiza economica si financiara a societatilor comerciale", Editura ETA, Cluj-Napoca, 1999.

3.       Batrancea I. - "Analiza financiara", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003.

4.       Batrancea M. - "Analiza financiar-monetara", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003

5.       Batrancea M., Batrancea I., Barb A., Todea N. - "Diagnosticul economic al firmei", Revista Tribuna Economica nr. 15, Bucuresti, 2002

6.       Cainap I., Batrancea I. - "Analiza economica si financiara a firmelor industriale", Universitatea "Babes-Bolyai", Cluj-Napoca, 1993.

7.       Deacanu A. - "Bilantul contabil - modele de analiza", Editura Intelcredo, Deva, 2003

8.       Georgescu N. - "Analiza bilantului contabil", Editura Economica, Bucuresti, 2002

9.       Giurgiu A. - "Mecanismul financiar al intreprinzatorului", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999

10.           Higgins R.C. - "Analysis for Financial Management", Irwin, Homewood, H. Boston, MA., USA, 2002

11.           Isfanescu A., Tutu A. - "Practica evaluarii economice a intreprinderii", Buletin economic legislativ, Tribuna Economica nr. 2, Bucuresti, 1995

12.           Lazar I., Batrancea I. - "Analiza economico-financiara a intreprinderilor", Editura Intelcredo, Deva, 1997

13.           Margulescu D. s.c. - "Analiza economico-financiara a intreprinderii", Supliment la revista "Tribuna Economica", Bucuresti, 1994

14.           Malcomete P. s.a. - "Concepte, metode si tehnici de microeconomie", Editura Junimea, Iasi, 1994

15.           Mihai I. s.a. - "Analiza situatiei financiare a agentilor economici", Editura Mirton, Timisoara, 1997

16.           Neagoe A. - "Metode de evaluare a riscurilor de faliment", Tribuna Economica nr. 47, Bucuresti, 2002

17.           Oprean I. - "Bazele contabilitatii", Editura Intelcredo, Deva, 1998

18.           Pantea I.P. s.a. - "Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania" Editura Intelcredo, Deva, 2002

19.           Stancu I. - "Finante", Editura Economica, Bucuresti, 2003

20.           Stanescu C., Isfanescu A., Baicusi A. - "Analiza economico-financiara", Editura Economica, Bucuresti, 2000

21.           Toma M., Chivulescu M. - "Ghid pentru diagnostic si evaluare a intreprinderii", Editura CECCAR, Bucuresti, 1999

22.           Vintila G. - "Evaluarea sintetica a riscului de faliment", Tribuna Economica nr. 8, Bucuresti, 2003

23.           Formularul bilantului contabil aferent exercitiilor financiare 2002, 2003, 2004

24.           H.G.R. nr. 704 din 22.12.1993 pentru aprobarea unor masuri de executare a Legii contabilitatii nr. 82/1991, publicata in M.O. nr. 303 din 22.12.1993

25.           Legea nr. 31 din 16.11.1990 privind societatile comerciale, publicata in M.O. nr. 126-127 din 17.11.1990, republicata in M.O. nr. 33 din 29.01.1998

26.           Legea contabilitatii nr. 82 din 24.12.1991, republicata in M.O. nr. 20 din 20.01.2000